757 matches
-
care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unii copii am observat că ritmul evoluției normale de dezvoltare este mai lent la copii cu imaturitate se semnalează inabilități manuale traduse prin mișcări ale mâinilor intens necoordonate și precizie redusă, sincinezei mai numeroase și mai intense. Prin probe de motricitate de largă circulație mondia lă am stabilit că ei posedă o ușoară dezorganizare a funcției vizual motorie. Apar dificultăți în organizarea și percepția temporală și a relațiilor spațiale. Datorită acestor particularități elaborarea deprinderilor grafice este îngreuiată în activitățile de tip
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
nu știe cum sle articuleze corect, confundfrecvent sunetele sonore cu cele surde; Dificultăți grave în redarea ideilor într-o succesiune logică, coerentși corectceea ce a fost unul din considerentele pentru care a fost diagnosticat inițial cu întârziere mintalușoarăă; băLimbajul scris: Motricitatea fina mâinii fiind în general bine dezvoltată, poate executa relativcorect elementele grafice; Desenul acestui copil semnaleazprezența unui complex de inferioritate: plasarea omului în colțul din stânga sus al foii, disproporționalitatea între părțile corpului redate grafic, simplitate și schematism; 7Examenul neuropsihiatric: Dislalie
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Dacă ar fi să sintetizăm cele mai frecvente tulburări Întâlnite la elevii cu cerințe educaționale speciale, acestea ar fi: lacune În dezvoltarea unor strategii cognitive de Învățare, dificultăți În prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și Înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți În realizarea activităților
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
un loc În altul, mai ales atunci când apar obstacole, trebuie familiarizați cu echipamentul necesar, antrenați și monitorizați constant În cadrul unor programe de recuperare fizică, incluși În activități care să dezvolte interacțiunea și comunicarea cu cei din jur. Manifestările din sfera motricității trebuie privite În strânsă relație cu dezvoltarea intelectuală, cu expresia verbală și grafică, cu maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. Nu de puține ori, pot fi Întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La această ultimă categorie de copii, dificultățile de integrare sunt accentuate de faptul că, pe lângă afecțiunile din sfera motricității, intervin tulburări de vorbire (peste jumătate din numărul lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
285;) Cercetările din neurofiziologie și cercetările făcute de diferiti autori (A Busseman, H. Asperger, Z. Lutz, 2006, pg 4) au constatat că aproximativ 80 % dintre copii între vârsta de 6-9 ani și copii cu nevoi speciale (CES) prezintă tulburări ale motricității și mai ales dificultăți ale mersului. (Ardelean, G, Filipaș, I., 2003, Fiziologia efortului (Ergofiziologie), Satu-Mare, Editura Daya, pg. 53, 87,). Stadiile creșterii și dezvoltării la copilul cu mic dar și la copiii cu diferite afecțiuni peri și postnatale se succed
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
și anchilozelor, la tulburări grave de troficitate și implicit de tonicitate a elementelor periarticulare, la instalarea și evoluția rapidă a proceselor degenerative. Leziunile nervilor periferici: de la simpla ̀ ntindere (elongare), până la ruperea/secționarea lor, care determină tulburări de sensibilitate, troficitate, motricitate (hipo-, hipersau anestezii, contracturi musculare, hipertonii, modificări circulatorii: cianoză, edeme, atrofii etc.) Afecțiuni organice: funcționale mai ales, dar și morfologice/ structurale, ca adjuvant prețios la sporirea efectelor celorlalte măsuri terapeutice aplicate. Cartea se adresează, ̀ n primul rând, specialiștilor domeniului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
pot surveni după arsuri grave sau politraumatisme), masajul constituie o adevărată urgență în ceea ce privește prevenirea apariției escarelor; asociat cu mobilizările articulare, contracțiile izometrice și cu posturi, el este un element important al luptei contra retracțiilor musculare. în paraliziile flasce. Pierderea întregii motricități voluntare și a întregii sensibilități, conducând la aproximativ aceleași consecințe tisulare ca și în cazul comei (și anume la riscul apariției escarelor și al retracțiilor), masajul poate acționa eficient în sensul prevenirii și combaterii lor. Flaciditatea de origine centrală putând
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
în rândul specialiștilor), existența varicelor nu contraindică total aplicarea masajului. Masajul nu constituie un tratament în sine al varicelor, dar el este un element de luptă contra stazei și tulburărilor trofice, dovedindu-se a fi un foarte bun stimulent al motricității venoase, pe cale mecanică și reflexă. în cazul în care varicelor li se supraadaugă și o flebită superficială, masajul va fi suspendat. Existența sau apariția unui ulcer varicos nu trebuie să conducă neapărat la suspendarea masajului, el putând fi folosit aplicat
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sau aproape completă pentru bolnavii în comă, cei paralizați sau cei cu afecțiuni grave care necesită repaos total la pat; relativă, pentru alte stări patologice, în care posibilitatea de ridicare parțială sau de mișcare în pat sunt importante pentru întreținerea motricității, a circulației corespunzătoare și a troficității. Ținând cont de această clasificare simplă, mai ales subiecții din prima categorie trebuie să beneficieze de ̀ ngrijiri, ̀ n care masajul va juca un rol important, alături de exploatarea sistematică a motricității voluntare reziduale
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
pentru întreținerea motricității, a circulației corespunzătoare și a troficității. Ținând cont de această clasificare simplă, mai ales subiecții din prima categorie trebuie să beneficieze de ̀ ngrijiri, ̀ n care masajul va juca un rol important, alături de exploatarea sistematică a motricității voluntare reziduale și de mobilizarea pasivă a articulațiilor (atunci când este posibil). Printre consecințele imobilizării, pentru prevenirea și combaterea cărora poate fi folosit masajul, amintim: escarele; stazele vasculare (edeme, flebite); atrofiile musculare; demineralizările osoase; retracțiile musculare și ligamentare (care se pot
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
articulației (reacții Hoffa), leziuni ale ligamentelor, tendoanelor, tecilor tendinoase și mușchilor, deformații articulare, limitarea mișcării, toate acestea putând fi prevenite și tratate și prin aplicarea masajului și automasajului. în leziunile nervilor periferici Aceste leziuni au ca urmare tulburări de sensibilitate, motricitate și troficitate (hipo-, hiperestezii, anestezii → în lezările nervilor senzitivi; contracturi musculare și hipertonii, hipotonii, pareze și chiar paralizii → ̀ n lezările nervilor motori; modificări circulatorii, cianoză, edeme, atrofii → ̀ n lezări ale nervilor trofici). în practică se ̀ ntâlnesc simptome
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
acest punct de vedere, kinetoterapia a parcurs o lungă etapă de dezvoltare, care a atras după sine și diversificarea practicilor, metodelor, procedeelor și tehnicilor de lucru adresate persoanelor cu diverse afecțiuni neuromotrice, psihomotrice sau de altă natură ce interesează și motricitatea sau activitatea musculară. În ultimii ani, kinetoterapia a devenit un domeniu cunoscut și foarte apreciat de persoanele cu diverse probleme legate de patologia mișcării. Kinetologia medicală sau kinetoterapia studiază mecanismele neuromusculare și articulare ce asigură omului activitățile motrice normale; ea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pe lângă afecțiunea fizică, ce este majoră, pacientul poate prezenta probleme pe plan psihic. Reacțiile se manifestă prin: depresie, anxietate, stare de dependență, negare, izolare sau agresivitate. Cele mai multe probleme sunt legate de noua sa imagine corporală și de modificările în controlul motricității segmentare. Etapa autocunoașterii - ca urmare a tratamentului intensiv din prima etapă, se ajunge la stadiul de „a face față situației”. În aceste condiții, pacientul este condus spre un comportament de „apropiere” de realitate, prin care se exprimă dorința de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și externă; orientarea asupra propriei scheme corporale prin care pacientul percepe orientările și pozițiile pe care segmentele afectate le adoptă în anumite momente. Conștientizarea schemei corporale se constituie așadar ca un obiectiv ce trebuie realizat în cadrul procesului de reeducare a motricității, în care sistemul de mijloace selecționate și metodic dirijate să fie în acord cu posibilitățile pacientului. AUTOPROTECȚIE (engl. self-protection) - Posibilitatea unui sistem de a-și asigura o stare de siguranță/securitate în raport cu factorii sau solicitările din mediu. Asigurarea condițiilor optime
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de „limbaj al trupului”. Comunicarea motrică ne oferă posibilitatea de a aprecia modul în care copilul reușește să interacționeze cu cei din jur. Maria Montesori (apud Debesse, 1970) afirmă că mișcarea este puntea de legătură dintre gândire și acțiune; astfel, motricitatea devine suportul de exprimare a unor gânduri, idei sau sentimente. Păunescu și Mușu (1990) împart activitatea motoare legată de comunicare în trei elemente: activitatea motoare și limbajul (comunicare verbală); activitatea motoare de manipulare (comunicare nonverbală); activitatea motoare și afectivitatea (comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vorbire, activități zilnice etc. Iată de ce este foarte important ca deprinderile să fie bine structurate, pentru a se evita corectarea lor pe viitor. DEZVOLTARE MOTRICĂ (engl. motric development) - Procesul de elaborare, diferențiere și consolidare a diferitelor tipuri de conduite motoare. Motricitatea reprezintă pentru ființa umană ansamblul posibilităților de a acționa, cu o dezvoltare intensă în ontogeneză și organizată în două mari direcții: locomoție și activități complexe din poziție verticală; activități manuale care în copilărie, prin joc, capătă suplețe și precizie. Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reprezintă pentru ființa umană ansamblul posibilităților de a acționa, cu o dezvoltare intensă în ontogeneză și organizată în două mari direcții: locomoție și activități complexe din poziție verticală; activități manuale care în copilărie, prin joc, capătă suplețe și precizie. Rolul motricității este atât de mare, încât unii specialiști au vorbit de primatul ei asupra dezvoltării celorlalte tipuri de conduite ale copilului, dezvoltarea motoare contribuind nu numai la extinderea realității înconjurătoare, ci și la modul de acces la aceasta, la exploatarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a celor cu valori foarte mici, care pot ușor depăși nivelul de normalitate (Albu, Albu, Petcu, 2001). DIAGRAMA DEZVOLTĂRII PSIHOMOTRICE - Se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării unor seturi de itemi/exerciții care se referă la diferite aspecte ale motricității, influențate și de nivelul de dezvoltare psihointelectuală. Diagrama se reprezintă pe o grilă alcătuită din 6 cercuri concentrice numerotate de la 0 la 5. Pe diagramă sunt specificate categoriile de itemi la care se referă sarcinile executate de subiect. În funcție de notele
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
J. de Ajuriaguerra et al. (1980), scrisul este un act complex, este „grafism și limbaj”, este „praxie și limbaj”, fiind strâns legat de evoluția posibilităților motrice. Scrisul este posibil în condițiile în care: există un nivel oarecare de organizare a motricității, o coordonare a mișcărilor fine și o corectă desfășurare în spațiu, fiind o gnosopraxie atât în activitatea de copiere, cât și în activitatea de scriere. Pentru scris avem nevoie de o serie de componente motrice: forță, coordonare, organizarea mișcărilor, viteză
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
direcții, orientări și stabilitate emoțională care ajută la organizarea paginii. Același autor afirmă că disgraficul are o scriere deficitară, fără a exista un deficit neurologic sau de natură intelectuală. Tipurile de disgrafie motrică sunt în funcție de caracteristicile semnelor grafice și de motricitatea copiilor cu dificultăți de scris: 1) proastă organizare a paginii, lipsă de unitate a textului, dezorganizarea paginii, nerespectarea orizontalei rândului etc.; 2) neîndemânare, înaintare grafică sacadată, legarea literelor deficitară etc.; 3) erori de formă și de alcătuire a unei proporții
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
praxis - acțiune, practică, prattein - a acționa) - Incapacitatea de a exprima și coordona gesturile sau de a efectua mișcări, acțiuni adaptate la un scop, fără ca aceasta să fie urmarea unor tulburări motoare elementare. Dispraxia este pusă în evidență prin simptome caracteristice: motricitate deficitară, caracterizată prin inabilitate și dificultăți de control al mișcărilor; tulburări de orientare spațio-temporală, manifestate printr-o lateralizare defectuoasă, perturbări lexice concretizate în inversarea literelor, neînțelegerea textului, perturbări grafice și de calcul; tulburări afectiv-caracteriale, manifestate prin: instabilitate, intoleranță la eșecuri
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Eficiența procesului de recuperare kinetoterapeutică este validată de efectul pe care sistemul de mijloace utilizat l-a avut asupra afecțiunii pe care a prezentat-o pacientul. Efectul poate fi urmarea unor acțiuni fizice (întregul sistem de mișcări utilizate pentru redobândirea motricității pacientului), mecanice (utilizarea unor aparate și instalații care oferă posibilitatea mobilizării musculaturii și articulațiilor), termice (utilizarea băilor sau împachetărilor cu diferite substanțe) și psihologice (se asigură buna dispoziție și încredere în acțiunile terapeutului și mai ales în sistemul de mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]