908 matches
-
călăuzit de Dumnezeu. Crucea mea a țâșnit din piscul Carpaților, înveșmântați în Suferință și Biruință hristică. Arcul Frumuseții s-a răsfrânt în cerul sufletului meu. Cine m-a întrupat în lumea Frumuseții nesfârșite? Mă umple gândul de har, mă cuprind mrejele vieții, mă îmbrățișează freamătul trăirii. Simt fiorul Frumuseții cu trilul ei de azur. De ce bat clopotele pădurii? De ce se rotesc munții în jurul Vetrei strămoșești? De ce în jurul meu Frumusețea cântă și cerul se îmbujorează? Taina lui Dumnezeu răspunde miracolului Neamului meu
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
picioarele acestuia încercând să se „sprijine”. Nea Cârâc trăgea cu coada ochiului și mustăcea vesel, începând să-și dea seama de jocul tinerei tehniciene. Parcă era o pisicuță care se juca cu șoricelul. „Îl prinde sau nu îl prinde în mreje pe tânărul inginer”, se întreba în sinea sa șoferul. Când fata „cădea” peste el și scăpa mâna printre picioarele tânărului, acesta se înroșea ca un rac fiert și privea jenat când la șofer când la fată. Ajunși cu bine la
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
cu inima-i caldă, din depărtare, pe toate, vine din urmă masca iubirii, pașii ușori precum puful de păpădie simțindu-se tot mai aproape, parfumu-i deplin, de-un farmec mistuitor, le învăluie în brațele-i, și toate-i cad în mrejele-i, iar o tăcere adâncă se așterne, alinarea acesteia e atât de așteptată în toate ceasurile, în care bucuriile se împletesc cu tristeți, printre zâmbete și amaruri, printre visări cu ochii deschiși și măcinări de dorințe arzând, printre surâsuri și
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
la uitare ar putea continua în uniformitate cu atacarea conștiinței naționale, după ce ani lungi a îndurat străinătatea, iar acum, revenit în propria țară, găsește un popor ce nu-și ține la sân amintirile și istoria. Ce ușor cad românii în mrejele mediocrei apariții ultime a câte unei încercări nici pe departe melodie, dar totuși cântec și cât de neînțeles se evaporează dragostea pentru șlagărele de ieri! Vă amintiți?: „A căzut o frunză-n calea ta”, „O fată mai găsești, dar un
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
limite un instinct sexual pătimaș cu încărcătură patologică evidentă, aruncate fiind, astfel, cu dezinvoltură în neant veritabilele capacități intelectuale cu elocvență demonstrate în timp de către Homo communicans cu toată vina căderii sale bruște din lăcașul sacru al propriei inimi în mrejele perverse ale răului exterior dominant. Sigur că vectorul pornografic tocmai așa ceva urmărește cu minuție de atâția și atâția ani încoace: uciderea stării de trezvie din Om și abandonarea acestuia în brațele unui principiu abnorm, care glăsuiește algoritmic faptul că singura
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
cu discreție de la masa sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu Viorel, destul de periculoasă. Îl va prinde ea în mreje când se va ivi prilejul, să-i testeze calitățile de bărbat cu „experiență”. Deocamdată Mircea era mai tentant și mai accesibil, mai ales că nu risca nimic, poate doar o noapte de amor nebunesc și atât. Știa ea cum să
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
el. Gânditoare, Săndica parcă săruta paharul cu tandrețe, precum ar fi sărutat buzele celor doi bărbați. Nu era încă hotărâtă ce să facă. Să-l lase pe Mircea să plece de lângă ea așa cum a venit sau să-l prindă în mreje? Viorel era doar un spirit. O poveste efemeră, cu sau fără finalizare. Cum se putea oare termina povestea lor încă neîncepută? Bine desigur că nu. Tot se va afla la un moment dat despre relația lor. Mircea era aproape de ea
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
de-a lungul vieții oameni fățarnici care se lăudau cu amantele (amanții) pe care le-au (i-au) avut de-a lungul vieții lor sau care au făcut rău anumitor persoane (mai ales femeilor) care nu le cădeau „victime”(în mrejele lor) ca și cum făceau adevărate virtuți. Personajele fățarnice se întâlnesc nu numai în zilele noastre, ele au existat în toate epocile, de la Facerea Lumii pentru că oamenii nu pot fi la fel în privința educației, a caracterului format. Sunt acele personaje care, prin
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
în continuare discretă relația noastră. -Doar n-am să fiu ca Ramona, să mă laud la tot liceul cu ce noi cuceriri am reușit să mai fac. -Așa proceda? -Da bineînțeles, așa că mulțumește-te, că nu te-a prins în mreje. -Da voi ce credeați, că eu eram un al doilea Rasputin, un nou Don Juan? Începeți să mă speriați! Mă bucur că ați terminat liceul și că ne vom urma drumurile noastre spre ceea ce ne va dicta inima. Așa s-
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
ca străpuns de o lovitură de cuțit ce-i fusese înfiptă în centura pelviană, și lovi pe neașteptate cu pumnul în masă, că Naie tresări speriat și nu a fost mult ca să nu pice din picioare, trezindu-se instantaneu din mrejele băuturii înșelătoare, care-l luase de nas. - Ce e boierule!... iar vă simțiți rău? - Cum îndrăznești să mă întrebi? Ia ascultă! - Da, boierule... și, holbând ochii cât cepele, se ridică în picioare. - Naie, ai un chibrit? - Am, cum să nu
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Prietenie > CLIPA NE MINTE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Privește-mă-n ochi, adormind nerăbdarea Din genele - freamăt de fluturi zănatici - Admiră-mă tandru și dă-mi din splendoarea Secundelor, mreje în codrii lunatici. Ascunde-mă-n lacul privirilor tale, Cu algele-i verzi liniștindu-mi ființa, Așterne-mi covorul de zâmbete-n cale, Lumină senină să-mi umple credința. Fii umărul drag ce răsare din ape, Catarg mistuit de iubire
CLIPA NE MINTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351901_a_353230]
-
legendă atribuită miraculosului fiu al Dochiei și, anume, a dorinței lui de a o face pe aleasa Divinului Creator să se îndrăgostească lumește. Fecioara Maria, nu se cunoaște faptul dacă născuse pe Fiul Domnului, nu se va lăsa prinsă în mrejele Cupidonului Dochiei și îl va transforma pe acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având cunoștință de protectoarea creației deusiene, suferind amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME Când lumea nu mai este lume, Când iubirea-i un păcat, Când filozofii stau la sfadă ca nebunii, Când miezul nucii e stricat, Când pomul este alterat în coajă Și zâmbetul e prins în mreajă, Când sufletul e putred de nevoi, Când lupii sunt mâncați de oi Și viermii devin flori în Babilon, Când soarele e o erupție în nori Și tunetul e strigătul din noi, Când roata lumii e nebună Și merge-n jos
CÂND LUMEA NU MAI ESTE LUME de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350534_a_351863]
-
înveșmântată în negru îi cere insistent: „Lasă destinul să se împlinească!” Visul ce o surprinde prin repetiția lui este împărtășit mamei, care la rândul ei îl împărtășește bunicii ce așteaptă cu nerăbdare ca unica ei nepoată să fie cuprinsă de mrejele iubirii, pentru că nu e așa(?), vârsta tinereții are aceleași necesități chiar dacă vremurile s-au schimbat și „Nu mai știi care este fătuca sau băiatul. Toți cu plete, toți cu cercei în ureche, în nas, toți cu nădragi din ăia... că
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
pe care-l deschise lângă fereastră. Eu nu o părăseam din priviri; simțeam că așa îmi făceam mai mult curaj. Oricum, avea o stăpânire de sine, vizibil superioară mie. Era rațională în tot ceea ce făcea. Încă nu se ”pierduse” în mrejele fiorului de dragoste. Am încercat să-mi găsesc de lucru prin cameră, însă parcă nu avea nicio noimă tot ce făceam. Ea părea că nu-mi dădea importanță, încerca să nu mă bage în seamă, își aranja lucrurile în șifonier
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
Cât de scurtă pare viața dacă stai puțin să contempli asupra trecerii ei! Se zice că în clipa în care te simți presat de timp îmbătrânești. Dar, oare, așa să fie? Oare, chiar îmbătrânim cu adevărat sau ne lăsăm în mreaja deșertăciunii (ființelor noastre de lut care se schimbă ca și frunza, toamna) care reușește să ne deznădăjduiască și ne face să nu mai trăim cu bucurie aici pe acest pământ atât de efemer! Vârstele sunt ca niște pași în vreme
DESPRE AZI ŞI MÂINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351355_a_352684]
-
simbol al purității, că acolo el poate sugera atât inexistența, cât și irealitatea: Lunecau baletistele albe..., baletistele sugerând nefiindul, o entitate cu un alt însemn al vieții: Tainic trezind complexul organic -, aici apare regretul poetului față de fiindul teluric, pierdut în mrejele firii și ale dorințelor grăbite ale trupului viu: Albe, stârnind instinctul satanic, dintr-odată, entitățile amăgitoare se descoperă, devorând interiorul și exteriorul templului divin construit în om: Lunecau baletistele albe (dansul lor, alunecarea satanică stârnește dorința luciferică a celor din
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
ajut, să caut răspunsuri, sa ignor, să sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
Eu sunt pe malul râului, și, sigur, fiind Creator, eu îmi permit să stau deoparte.“ NU ! Dumnezeu coboară acolo. Dumnezeu simte ceea ce înseamnă să fi în mijlocul râului gata de a te îneca și de a te duce la fund, în mrejele diavolului. Dumnezeu te asistă în suferință și suferă împreună cu tine. O mai mare dăruire în suferință - a Creatorului alături de creatura Sa - ca și în creștinism, nu găsești în nici o altă religie a lumii. De multe ori când sunt frustrat, când
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și întrebând pe meșteri de Cozia.). Meșteri! O auziți? E ea! MEȘTERUL ZIDARU E biata Cozia, Umblă nălucă pe munte, Soarta a lovito crunt sub frunte! MIHAI Mă duc s-o caut, s-o
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de lângă noi reprezintă, de fapt, tot atâtea spectacole de teatru viu cu afișul prins într-o taină: aceea a unui destin cu două capete exacte și foarte bine înfipte în structura fluidă a timpului... Departe de a fi prins în mrejele unei solitudini reci de tip schopenhauerian, pentru fostul dascăl de filozofie al liceului unde am studiat, la rându-mi, cu ani în urmă (Liceul „Alexandru Vlahuță”), Gheorghe Păduroiu, cele două entități temporale anterior precizate s-au suprapus constant în cadrul discursului
UN DESTIN PRINTRE APELE TIMPULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345699_a_347028]
-
a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L atragă în mrejele plăcerii, Mântuitorul Iisus Hristos merge mai departe în manifestarea iubirii față de Dumnezeu și de oameni, neînfricoșându -Se nici de moarte, pentru ca ajungând la capătul drumului existenței pământești să poată spune fără ezitare: „Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu” (Luca
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca biruitor al morții observăm faptul că după ce învinge toată ispitirea diavolului care încerca să-L atragă în mrejele plăcerii, Mântuitorul Hristos merge mai departe în manifestarea iubirii față de Dumnezeu și de oameni, neînfricoșându -Se nici de moarte, pentru ca ajungând la capătul drumului existenței pământești să poată spune fără ezitare: „Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu” (Luca 23
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Desenul feței mele e rotund Surâsul, îmi este agale. Privirea ochilor albastră O dărui de îmbrățișare. Inima cea caldă O las mereu a fi iubire, În mreaja care-aleargă Spre ușa de sfințire. Cuvântu-mi dat odată Înseamnă-nseninare, Tristețile tot timpul cată Cărări de alinare. Asta-s eu cea singulară Când prin lacrimă alerg, De dimineață spre seară Bucuria să culeg. Referință Bibliografică: Autoportret / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe
AUTOPORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354939_a_356268]
-
dependența lor totală? Bancher: Simplu! Populația României și românul în general, are un singur bun de preț, care ne interesează pe noi bancherii : activele imobiliare. Mai exista și forță de muncă a individului, însă aceasta, după ce l-ai prins în mreje, este utilă de speculat, pentru că acel individ va munci perpetuu pentru noi. Trebuia să ajungem cumva la aceste active imobiliare ale românilor; Normele BNR și legile, nu ne permiteau să putem acorda în masă, credite ipotecare, plus că aceste credite
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]