278 matches
-
ale lui Frank erau În dulapul cu echipament; mă tenta să ies pe teren să-l provoc pe Crawford la un set. Mă putea Învinge fără să transpire, dar eram curios să știu cu cît. Ar Începe cu niște ași mușcători, apoi o minge Înaltă ar ținti spre capul meu, dar după aceea și-ar domoli jocul, pierzînd cîteva puncte ca să mă tragă și mai adînc În rivalitatea dintre noi. Dacă aș juca stîngaci În mod deliberat, ar sfîrși prin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
s-a născut din dragoste. Nu e destul atât pentru a avea toate un sens? ― La Roma, când se făceau primiri triumfale și lumea îl aplauda pe generalul învingător, era obiceiul ca soldații, din contră, să-i adreseze acestuia vorbe mușcătoare, ca nu cumva trufia să-l îmbete prea tare. Lui Cezar îi strigau: "Cap de dovleac, nu privi doamnele! Mulțumește-te cu prostituatele!" Mă silești să-ți reamintesc că noaptea ai niște vise din care dragostea e, de obicei, exclusă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
obosit să organizeze. Ce eram eu? Un nimeni. Nu reprezentam un pericol ca tine. Și tocmai pentru că sufletul meu era închircit de frică, te-am admirat de-a lungul polemicii tale cu iezuiții. M-au încîntat inteligența și verbul tău mușcător. Mă simțeam, cumva, răzbunat, prin orgoliul tău, pentru toate umilințele pe care le-am îndurat fără să zic nimic Ce orgoliu frumos aveai atunci, Galilei! Erai viclean ca o vulpe și agil ca un tigru. Știai să faci o plecăciune
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Îngăduia să fie În vervă, deoarece a avea vervă Însemna să fii pasionat, Însemna să ții la ceva; iar a ține la ceva Însemna să te arăți inferior. Cu sângele lui rece, avea stil - cum spunem noi, În Franța. Era mușcător În conversație, așa cum Hazlitt era În scrierile sale. Vorbele lui crucificau 1; doar impertinența avea destulă amploare spre a se condensa În epigrame. Făcea ca toate vorbele de duh care o exprimau să-i treacă În fapte, atitudine, gesturi, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
serviciul cauzei sacre a Patriei". De aceea nu accepta răsturnarea valorilor pe care o proclamau ceilalți șefi revoluționari. Un permanent disident, era detestat de camarazi și urât de mulțime pentru ironia lui strivitoare, pentru talentul său literar, pentru condeiul său mușcător. Unii spuneau că în vine îi curge oțet în loc de sânge. Are în el ceva dizolvant... Nici un act de credință. În loc de căldură, ironie..." (Raul Brandîo). Își petrecea serile într-o farmacie, și lumea spunea că-și prepară veninurile. Și totuși el
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dor, Iar când lângă mine ești Mă înnbat - al tău amor, Ziua, noaptea și-n zori încă Te măresc necontenit Ș-acel foc ce mă mănâncă Mă slăvește fericit. No. 18 Amorul de-ntîiu e blând, Pe urmă-i șarpe mușcând, Mușcător înveninat Doftor neaflând îndat. Doftorii cu doftoria, Învățați de la Rusia, Nu poate să lecuiască Rana să-i tămăduiască, Numai puiul c-o vedere Îi dă zile și putere - Apoi ieste cu putință De-a mai trăi, cuconiță? N-o trece
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oi blăstăma De-i căde-n osândă grea. No. 41 Garofiță din răsboi, Te poftesc să vii la noi, Să vii sara prin grădină Ferindu-te de lumină, Să te sui în foișor Să calci foarte binișor, C-am un șarpe mușcător Și te mușcă de picior, Iar când soare strălucește El mușcă de prăpădește. No. 42 Verde frunză de aglică, Ah, a mea iubită fiică, Te iubesc cu multă frică Și nu mă tem de nimică. Nu-și ce floare te-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și un mare pictor. Până la urmă, dintr-o săptămână de navetă cu trenul, se făcuseră cinci. Funcționam în calitate de casier la cinematograful unde era director domnul Bogdan Paloș. Și așa, încă din copilărie, visul meu fusese să devin când creșteam mare, mușcător de bilete la film; adesea îi povesteam gazdei mele cât de mult eram atras în copilărie, de clădirea cinematografului, ca de ceva nepământesc; aș fi fost în stare să nu mănânc, să nu frecventez grădinița sau școala¸ numai să fiu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gândi, cu melancolia celor băuți. Eu am făcut-o, eu răspund de ea și, cu amărăciune, eu plătesc pentru ea. Tot ce poartă e plătit de mine până la ultimul lucrușor. Eu am transpirat pentru ele, se gândi ea (deși frigul mușcător sfida caloriferele din restaurant), trezindu-mă la tot felul de ore, intervievând patroni de bordel În hrubele lor, mame cărora le-au fost asasinați copiii, „ocupându-mă“ ba de una, ba de alta. Știa, nu fără o anume mândrie, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lui se schimbă brusc. — Vă rog să mă scuzați, domnule. Nu mi-am imaginat... Funcționarul de la mesagerie chicoti. — Evident. Imediat, domnule, imediat. Trimit imediat, domnule. Dacă binevoiți să rămâneți pe fir două minute, domnule... Ninici oftă și ieși În aerul mușcător al micuței stații fără peron. Uitase să-și pună mănușile și, Înainte de a apuca să și le tragă, degetele Îi fură pișcate de frig. Își târî Încet picioarele prin zăpada și noroiul la Început pe jumătate topite, apoi pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ce simțiseră când spusesem vorbele astea care mie mi se păreau cu mult tâlc, dar ticălosul ăla amărât de Gupal mi-o reteză imediat: - În loc de nenumărații ani care vin, mai bine ai fi spus timpul, mă Îndreptă el cu glas mușcător. 38. Urcasem Într-atât de mult pe munții aceia mari, Încât nu mai puteam să răsuflăm omenește. Auzisem de la Moru de asemenea piscuri Înalte, care se ridicau deasupra cerului, acolo unde nu mai era nimic. Nu ajunseserăm chiar atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
răspunde mesajului președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt, din 14 aprilie 1939, enumerându-i răspunsurile negative primite din partea statelor chestionate și respingând În derâdere propunerile conținute În mesajul președintelui. Din cele 27 de guverne gestionate, singur guvernul român a adresat un „răspuns mușcător“, arătând că guvernul german era mai În măsură să știe dacă vreo amenințare plana asupra României din partea Reichului. (Petre Bărbulescu, Ionel Cloșcă - Repere de cronologie internațională 1914-1945, Editura Științifică și enciclopedică, Buc., 1982, p. 277.) „Era Însurat Niculae?“ „Eraaa. Ionică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
uita o singură dată spre obiectul ales și-i spunea lui Grințu prețul. Acesta Îl traducea aproape instantaneu. Doamnele voiajoare ar fi vrut să se tocmească, dar Grințu nu lua În seamă această dorință a lor. Uneori le dădea răspunsuri mușcătoare. La sfârșit tânărul ghid, fost pedagog, săruta mâna bătrânei și se Îmbrățișa cu moșul. Nu știuse niciodată cum Îi cheamă.) Deodată soarele străbate prin colierul de ceață al muntelui, raza lui deja roșietică Învăluie Într-o lumină stranie turnul clopotniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Vinicius Crulpus, știți că noi nu depindem de nimeni. A noastră e victoria, a noastră responsabilitatea ce decurge din ea. Asta înseamnă că Roma va avea aceeași soartă ca și Cremona? întrebă Allius cu glas molcom; cuvintele lui erau însă mușcătoare. Antonius izbucni: — Eu voi lupta să pun Roma la picioarele împăratului meu, nu s-o distrug. Și eu i-am trimis mesaje lui Vitellius, cerându-i să abdice. Și eu i-am dat asigurări că va rămâne în viață, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
brațul. Tăcea întruna. Și atunci mi-am apropiat fața mai mult, răsuflarea mea aproape de gura ei, întrebînd-o tot mai încet, mai insinuant. A oftat o dată lung, a închis ochii și și-a încolăcit brațele de umerii mei, sărutîndu-mă pe buze, mușcător, sălbatec. Am avut o ciudată bucurie când m-am dus să zăvoresc ușa. S-ar părea că cele ce-am scris în ultimele pagini nu mair interesează povestea Maitreyiei. Și totuși, nu e decât o continuare a ei. La Maitreyi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bunzi imense, cât niște pelerine medievale, acoperiți cu pleduri groase și îmblănite, sfidau gerul aspru ce dăinuia de peste o săptămână. Cum ieșiră din Amara, câmpia albă se desfășura în fața lor ca o nesfârșită mantie de hermină, scânteind în lumina soarelui mușcător. Șoseaua tăia o dâră lucioasă, rectilină, pe care sania aluneca vertiginos. Petre, în picioare, puțin plecat înainte, îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă, energic. În sumanu-i cenușiu, cu căciula neagră de miel pe o ureche, părea mai înalt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
romancierul acestui joc amoros este de o întunecime radicală. Se situează la antipodul florii albastre sau al nuanței roz pastel care tinde se să impună în Franța începând cu anii '30. Descrierea făcută de Styron ține de caricatură, de satira mușcătoare. Cu toate acestea, și el, ca toți marii romancieri, spune "minciuni adevărate". Oricât de sumbru ar fi el, episodul acesta rămâne emblematic pentru anii de după război. Asemenea unei lupe, el face să devină mai ușor perceptibile toate frustrările pe care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fost suficiente pentru a suscita emoțiile dorite: mantia sfîșiată de pumnal și pătată de sînge, o adevărată relicvă, corpul sfîrtecat, testamentul prin care Cesar lasă poporului bunurile sale și în final, chiar și eticheta de onorabil repetată cu o ironie mușcătoare, care contribuie la ridiculizarea bărbatului de onoare ce se pretindea Brutus a fi. Pe de o parte, rațiunea suverană și orbirea în ceea ce privește omul, animal politic; pe de cealaltă parte, magia imaginilor dezordonate și a patimilor dezlănțuite, arta oratorului care mînuiește
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui ideologică din tinerețe, și-apoi din credința că s-ar mai putea salva, schimba ceva, a venit reconversia de după război (anunțată deja din 1933, căci Blanchot n-a fost niciodată antisemit). Neutralitatea scriiturii lui, clamată, n-are Însă cinismul mușcător al celei beckettiene, nici răceala ei. Are ceva din aritmia lui Anton Webern, unul din compozitorii săi preferați. La fel ca serialistul vienez, Blanchot a făcut parte din avangarda vremii sale, dar n-a strălucit. N-a fost un dur
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bărbieresc și plâng, multiplele ipostazieri ale prezentului revoltei, în Talanga, Presiunea luminii sau Demonul, în fine, un prezent al creației în Cititorilor, dulcilor mei contribuabili. Există, surprinzător, și un poem în care sunt unificate cele trei timpuri, cu o ironie mușcătoare, menita deghizării disperării cu care este percepută curgerea ireversibilă, irecuperabilă, salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul se apropie bălăbănindu-se/ de mireasa viitorului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez ediția românească, în traducerea Monei Antohi, Humanitas, București, 2005) cea mai mișcătoare și mușcătoare satiră a acestui tip de viziune: „progresistul, idealistul Wind șparodia unui psihiatru specializat în terapia de grup, n.m.ț visa la o lume fericită formată din centupleți siamezi, comunități unite anatomic, națiuni întregi construite în jurul unui ficat comunicant” (p. 47
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Buftea, adăpostit de Barbu Știrbei. Scriitori de prestigiu sunt demitizați. Memorialistul citează afirmația unui jurnalist moscovit, potrivit căreia romanul Pe Donul liniștit nu ar fi fost scris de Mihail Șolohov, ci de un ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
veac o aud: Jilava-Aiud... Jilava-Aiud”. În bezna temniței, o singură speranță, un singur reazem: „Slăviții tăi pași, Preasfântă Fecioară, / îi auzim ca prin vis cum coboară / în hăul Jilavei, pe treptele care duc către aspra neîndurare”. Volumul larg cuprinzător Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști (2002), însoțit de repere biografice, un indice al referințelor critice înregistrând și cele mai mărunte menționări în presă și de o selecție de recenzii, favorizează cunoașterea evoluției autorului de la poezia de atmosferă a începutului, în care au fost recunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
de Vasile Dobrian, București, 1979; 10 poeme, București, 1979; Combustii, cu un portret și desene de Alexandru Țipoia, București, 1980; Crepuscularia, pref. Gh. Bulgăr, cu un portret de George Tomaziu, București, 1992; Itinerarii oxidate, pref. Emil Manu, București, 1999; Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști, pref. Valeriu Râpeanu, postfață George Anca, cu un portret de Dragoș Morărescu, București, 2002. Antologii: Creația în artă văzută de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Lucian Blaga..., București, 1994. Traduceri: John R. W. Scott, Galateni. O singură cale, Cluj-Napoca, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]