493 matches
-
scurt și gros” (p. 13); „Bibina e mereu veselă” (p. 15); „Lui Sifonax îi plac secretele” (p. 17). Și așa mai departe. De fapt, importanța acestui volum e una inclusiv contextuală: el reprezintă capătul unui proiect poetic pe care Alexandru Mușina l-a început în 2001. Odată cu volumul Personae, el și-a decupat, în literatura contemporană, un eșantion numai al lui, de o indiscutabilă originalitate. Independent de poezia „majoră” (care se întinde pe o axă ce trece prin Budila Express și
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
în 2001. Odată cu volumul Personae, el și-a decupat, în literatura contemporană, un eșantion numai al lui, de o indiscutabilă originalitate. Independent de poezia „majoră” (care se întinde pe o axă ce trece prin Budila Express și prin Regele dimineții), Mușina a resuscitat, de unul singur, o zonă a poeziei challanged, a poeziei „mici și mijlocii”, situate în afara disputelor dintre lirism și narativitate. Accentul pus pe dimensiunea conjuncturală (măștile camuflând identitățile unor scriitori sau critici notabili) a făcut ca fondul acestui
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
proiect să le alunece comentatorilor printre degete: modernitatea era aparent pusă între paranteze în favoarea unor poetici mult mai vechi, care era cel al satiricilor latini (Martial și Catullus, în primul rând). De aceea, mi se pare curios felul în care Mușina și-a renegat un posibil aliat și emul, pe Gabriel H. Decuble, care adopta, în volumul său de debut (Epistole... din 2001) o retorică similară. În fond inofensive și amicale, mimând tonul oracular al inscripțiilor antice, aceste Personae erau doar
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
erau doar prima etapă, de asanare, dintr-o strategie care, voluntar sau nu, avea să se-ntindă pe mai bine de un deceniu. Dacă poezia română dă dovadă de o suspectă lipsă de diversitate, este probabil și pentru că proiectul lui Mușina a rămas, în felul său, singular. Curajul de a lua peste picior, în termeni citadini, glorii sau mode n-a stârnit, din păcate, emulație. De remarcat mi se pare și amănuntul că în scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Curajul de a lua peste picior, în termeni citadini, glorii sau mode n-a stârnit, din păcate, emulație. De remarcat mi se pare și amănuntul că în scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat, sau imitat) nu e niciodată stilul (Mușina găsindu-ș i dintru-nceput o voce care-l scutește de efortul inutil al pastișei), ci atitudinea. El rămâne, chiar și în aceste emanații marginale, fidel noului antropocentrism pe care l-a teoretizat. Obiectul malițiilor lui e întotdeauna omul din spatele operei
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
clipească din ochi./ Bun de gură, pare a nu se teme./ De nimic. Doar de consoarta-i, teribila Dominitis,/ Pe care-o laudă peste tot, cu disperare,/ Că-i gospodină fără egal și suflet ales”. Pasul următor în strategia lui Mușina s-a numit Dermata (2002) și a apărut sub semnătura unui anume (inventat, probabil, Andor Vass). După „demascările” din Personae, cinstit era să vină șansa revanșei: autorul și-a confecționat sieși o mască, un heteronim aproape minor (și în tot
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
semnătura unui anume (inventat, probabil, Andor Vass). După „demascările” din Personae, cinstit era să vină șansa revanșei: autorul și-a confecționat sieși o mască, un heteronim aproape minor (și în tot cazul minoritar). Cu o postfață aparținându-i chiar lui Mușina, în care autorul e lăudat cu argumente complice (numele lui Pessoa e invocat fără să fie numaidecât necesar, în legătură cu o sintagmă oarecare), Dermata a reprezentat nu numai un gest de fair play, dar și o dovadă a disponibilităților proteice ale
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
oarecare), Dermata a reprezentat nu numai un gest de fair play, dar și o dovadă a disponibilităților proteice ale adevăratului ei autor. Dincolo de preocuparea pentru erotismul franc, dar nu glossy, nimic nu trăda deghizamentul. Erau, pe deasupra, poeme în proză, așa cum Mușina nu mai încercase: „Uneori, când era obosită sau foarte nervoasă, se ducea să facă un duș. Da drumul la apă. Îmi lua lobul stâng din savonieră și se freca cu el pe tot corpul. Axonii o masau ușor. Dendritele îndepărtau
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
freca cu el pe tot corpul. Axonii o masau ușor. Dendritele îndepărtau orice murdărie. Apoi se clătea îndelung. Din savoniera mea, o priveam pierdut”. Marea victorie avea să vină șase ani mai târziu, când, îndepărtând orice urmă de contingent, Alexandru Mușina publica, tot într-un format mignon (deși aproape dublu față de precedentele), Poeta, poetae. Ceea ce inițial părea să țină doar de emisia spontană devine, aici, stil. Poemele prelungesc atmosfera deja cunoscută, doar că ironiei simple i se adaugă irizări autoironice: „Octopus
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
dikobatol enim, vine vremea/ Când casele vor naște pui vii, kalatodin kalaxifera,/ Debonantin, bibioran enim, cine nu știe să-asculte/ Se va face sânge, verde sânge va fi.»/ Nimeni nu îl aude, cu dopuri în urechi,/ Toți citesc aceeași carte: Alexandru Mușina/ Poeme alese (1975 - 2000).” Fără a mai vădi modele imediate, paiațele de aici sunt acționate toate de aceleași vanități auctoriale. În felul lor aparte, sunt niște „suciți” care-și întrețin cochet ticurile și le conferă statut artistic. Un asemenea campion
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Care lăcrimează continuu și-o gură știrbă/ Care bolborosește neîncetat: «Dacă de Nikophantes, poetul, n-ați auzit, nu e mare scofală, dacă de Nikophantes, poetul,/ n-ați auzit, nu e mare scofală...»”. Victimele nu mai sunt individuale, nici individualizate. Alexandru Mușina atacă, de astă dată, reflexele culturale mediocre, dispuse să certifice mai ales instituțiile și aproape deloc valorile. Apariția, la început de secol al nouăsprezecelea, a scriitorului în cultura română (cum arăta cândva Leon Volovici) e de natură să conducă la
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Apariția, la început de secol al nouăsprezecelea, a scriitorului în cultura română (cum arăta cândva Leon Volovici) e de natură să conducă la o inflație. Profesionalizarea n-are de-a face cu profesionalismul. Dacă, de-a lungul acestui proiect alternativ, Mușina a reevaluat formele antichității greco-romane (mai cu seamă romane), nu înseamnă că principiul său poetic ar fi unul oldest school. Rafinamentele sunt ale timpurilor moderne, afine ale lui Pound (din Cantos) și-ale deja pomenitului Pessoa, asperitățile, afine cu cele
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
fi unul oldest school. Rafinamentele sunt ale timpurilor moderne, afine ale lui Pound (din Cantos) și-ale deja pomenitului Pessoa, asperitățile, afine cu cele ale unor Maiakovski și Mandelstam. Totul pentru ca în ultimul volum al seriei, cel de azi, Alexandru Mușina să se scuture și de teze, și de antiteze, și de adiacențe, și de pledoarii sau programe. Oricât de subțire, Cordilio, Bibina & comp. stă fără sprijin în picioare.
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Din context nu rezultă că bărbatul cu pricina avea vreun motiv anume de a prefera frizerului o coafeză. Privind înapoi, cu gratitudine Admirabil grupajul de articole pe care revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 421), sub titlul „Să ne amintim de Alexandru Mușina”, îl dedică personalității acestui strălucit scriitor optzecist, acum, la trecerea sa în neființă. Semnează Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Romulus Bucur, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Cezar Gheorghe, Adina Dinițoiu, Cătălin Badea-Gheracostea, Georgeta Moarcăș și Radu Vancu. Iată două scurte fragmente din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Dobrescu, Romulus Bucur, Rodica Ilie, Ruxandra Ivăncescu, Cezar Gheorghe, Adina Dinițoiu, Cătălin Badea-Gheracostea, Georgeta Moarcăș și Radu Vancu. Iată două scurte fragmente din tulburătoarea evocare a lui Andrei Bodiu: „Tracasat de navetă și de conformismul dement al unei epoci demente, Mușina găsise un subterfugiu în producția de flori. Împreună cu mama și cu fratele lui, dar și cu prietena care i-a devenit soție, Tania, au făcut o mică afacere. Îl ajutam și la vândut flori și îmi amintesc cât l-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
mică afacere. Îl ajutam și la vândut flori și îmi amintesc cât l-a amuzat modul în care Caius, la înălțimea lui, întindea gladiolele în Piața Tractorul ca pe niște florete, gata să împungă potențialul cumpărător: «nu doriți o gladiolă?». Mușina încerca să fie liber într-o țară care devenise o mare închisoare.” Și: „Când vocile noastre poetice începuseră să spună ceva, Sandu ne-a trimis să citim la Cenaclul de Luni. Mi-l aduc aminte intrând, cu silueta lui subțire
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Lucrurile pe care le-am văzut (1979 - 1986), ediția a doua, ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, Editura Tracus Arte, 2013,102 pag. Așa se numea, la mijlocul anilor optzeci, serialul pe care Constanța Buzea l-a dedicat în revista „Amfiteatru“ poeților
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
meserie s-au arătat în epocă atât de receptivi față de noua formulă. Se pot număra pe degete poeții optzeciști de prim rang pe care Constanța Buzea să nu-i fi comentat. Marele nedreptățit al acestei panorame pare să fie Alexandru Mușina. Din motive, așa-zicând, de destin. Volumul său de debut, Strada Castelului 104, a apărut în anul 1984 (bunul de tipar indică data de 28 mai) și, până după revoluție, n-a fost urmat de vreun altul. E o întreagă
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
din George Bălăiță, Mircea Ciobanu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Florin Mugur, Marian Popa, Dumitru Radu Popescu, Cornel Popescu, Nichita Stănescu și Virgil Teodorescu) a propus spre publicare nouă volume (semnate de Smaranda Cosmin, Ion Tudor Iovian, Ioana Călina Marcu, Alexandru Mușina, Viorel Padina, Radu Ruba, Radu Stoenescu, Radu R. Șerban și Elena Ștefoi). Titlul inițial, aflăm de aici, era Poeme cotidiene. Na mai fost, până la urmă, respectat. Cum n-a mai fost respectat nici calendarul, așa că, în loc să apară, cum fusese prevăzut
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
n-a mai fost respectat nici calendarul, așa că, în loc să apară, cum fusese prevăzut, în intervalul 1982-1983, cartea a mai fost nevoită să aștepte un an. Lipsesc din acest debut destule piese de rezistență: poemul Budila- Express, una din capodoperele lui Mușina, a fost eliminat de cenzură (după ce apăruse în Cinci și circulase, cum se știe, în samizdat). Nu e greu de dedus în ce măsură sumarul fusese masacrat. Ciclul Lecțiile deschise ale profesorului de franceză A.M., conține numai șase bucăți (deși poemele sunt
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
Cititorii nepreveniți vor fi văzut, poate, în acest „ciur al lui Eratostene” un experiment ludic în spiritul generației, un efect de trompe l’oeil. Nu era cazul, din nefericire. Așa încât, când s-a produs „urmarea”, adică abia în 1992, Alexandru Mușina s-a simțit obligat să „dreagă” mai întâi ceea ce vigilența unor decidenți oficiali distrusese. Primele trei cicluri din al doilea volum al său au, de aceea, un caracter reparatoriu. Volumul încheie o etapă (antedecembristă) și promite, în surdină, o alta
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
la care somnoroși vom mânca în grabă/ păstrăvii reci alburii ca un rânjet prinos de recunoștință/ al maselor pentru luminători” (p. 13). Sigur că textul e cunoscut cititorilor de azi, fie și numai din Poemele alese pe care, în 2003, Mușina le-a publicat la propria editură. Ce mă interesează însă e conjunctura de atunci, din momentul în care aceste secvențe ieșeau dintr-o prelungită și insuportabilă latență. La apariția Lucrurilor... se putea dintr-odată constata că Experiențele sunt și ele
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
insuportabilă latență. La apariția Lucrurilor... se putea dintr-odată constata că Experiențele sunt și ele, mai multe (opt în total). Și că, inclusiv în forma din volumul colectiv Cinci existaseră câteva intervenții minore. În plus față de umplerea acestor goluri știute, Mușina introducea trei grupaje: Breviarul anestezic al maestrului Fornicatus (compus din optsprezece „ode”), Alexia și faimosul Hebdomadar al profesorului A.M. (căruia, în Direcția optzeci în poezia română, Andrei Bodiu îi consacră un excelent studiu comparatist). Scrise și ele înainte de 1989 (de
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
profesorului A.M. (căruia, în Direcția optzeci în poezia română, Andrei Bodiu îi consacră un excelent studiu comparatist). Scrise și ele înainte de 1989 (de fapt, înainte de 1986), poemele de aici n-ar fi avut nici o șansă să apară în volum. Deja Mușina era considerat un autor „cu probleme”, ceea ce-i zădărnicea eventualele planuri de publicare. Fusese în mai multe ocazii protagonist al celor două rubrici-etalon ale „Săptămânii” („vulgaritate lipsită de geniu”, „insultă a poeziei”, scria Eugen Barbu despre el în numărul 15
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
Cine te naște și te coboară,/ Cine e Dumnezeu și furtun pentru.../ Godemișul” (pp. 77 - 78). De fapt, întregul număr e de o surprinzătoare deschidere către literatura tânără a momentului. Pe lângă aceste poeme, există aici transcris un „duplex” între Alexandru Mușina și Mircea Nedelciu. Foarte riguros: cu un „Text A” și un „Text B”, cei doi se intervievează reciproc în chestiuni, desigur, generaționiste. Contextul e transcris de Mușina chiar în chapeau: „28.11.1987, acasă la Mircea Nedelciu, ascultând un disc
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]