582 matches
-
cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies la suprafața apei, uneori chiar cu o lună înainte de catastrofă
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
90 min. Conținut caloric: 373 kcal/porție Rețetă ilustrată Mod de preparare: Se pregătește aluatul: se amestecă făina cu untul moale și se frământă cu mâinile până când se obține un aluat fărâmicios, care se dispune pe planșetă sub formă de mușuroi. Se formează în mijloc o adâncitură în care se pune gălbenușul de ou, un praf de sare, o lingură de parmezan ras și cantitatea de lapte necesară pentru a înmuia aluatul. Se frământă totul energic până când se obține o cocă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 382 kcal/porție Mod de preparare: Se prepară aluatul: se amestecă făina cu untul moale, strivindu-le între degete astfel încât să rezulte un aluat fărâmicios, care se dispune pe planșetă sub formă de mușuroi. Se formează în mijloc o adâncitură în care se pune gălbenușul de ou, un praf de sare și 40 ml de apă rece, se frământă totul energic până când se obține o cocă omogenă, se învelește într-o folie de plastic
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
unt • parmezan ras • nucșoară • sare • piper Timp de preparare: 60 min. plus timpul necesar pentru odihna aluatului Conținut caloric: 209 kcal/porție Ușoare și savuroase Mod de preparare: Se prepară aluatul: făina cernută se dispune pe planșetă în formă de mușuroi, se formează în mijloc o adâncitură în care se sparg ouăle și, cu vârfurile degetelor, se aduce făina spre centru, astfel încât să se amestece cu ouăle. Se adaugă un praf de sare și se frâmântă cu mișcări regulate aproximativ 15
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
usturoi • parmezan ras • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 60 min. plus timpul necesar pentru odihnirea aluatului Conținut caloric: 316 kcal/porție Mod de preparare: Se prepară aluatul: făina cernută se dispune pe planșetă în formă de mușuroi, se formează în mijloc o adâncitură în care se sparg ouăle și, cu vârfurile degetelor, se aduce făina spre centru, astfel încât să se amestece cu ouăle. Se adaugă un praf de sare și se frâmântă cu mișcări regulate aproximativ 15
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
timpul necesar pentru a se odihni aluatul Conținut caloric: 279 kcal/porție Mod de preparare: Se pregătește aluatul: se amestecă făina cu untul înmuiat, frământându-le până când se obține un aluat fărămițat, care se dispune pe planșetă sub formă de mușuroi. Se formează în mijloc o adâncitură în care se pun gălbenușul de ou, zahărul, pricomigdalele fărâmițate și un praf de sare. Se frământă energic toate ingredintele, până când se obține o sferă de aluat care se învelește într-o folie de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de tracțiune, făceau câteva transporturi de bârne de la Bătrâna sau de unde aveau loc vreo tăietură. Cu aceste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive rimate și ritmate: „Chiar uimit nu-s, în punga stupefacției i-ascuns un roi/ Zumzăie elogii în stupul stimei de sine)/ curaju-mi dă pe dinafară ca huma dintr-un mușuroi/ lehamitea e ca o târfă mimând un scâncet de rușine - / mi-s mie însumi tren de marfă”. Particularitatea e că „figura” poetului se reține mai acut decât aceea a poeziei. Poza de poet, în sensul unei anumite discursivități combinatorice, pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
Mai sunt atâția oameni buni și atâția copilași nevinovați pe pământ. Cu ce sunt ei vinovați ca să piară?! Păi, pierde-i numai pe cei răi Doamne, căci s au înmulțit și fac atâtea rele. Deodată, Sfântul Petru călcând într-un mușuroi de furnici, începu să dea cu mâinile de sus până jos, omorând furnicile care-l înțepau. Ce faci Petre, zise Domnul? Omor furnicile, Doamne, căci mă ciupesc. Mare păcat faci cu ele Petre! De ce nu le omori decât pe cele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
decât suferința. O, dacă Dumnezeu nu ne-ar fi dat acest trup material în care să primim și să ispășim prin suferință greșelile sufletului, am fi fost alături de satana în veșnicie. Muntele suferinței ne iese în cale nu ca un mușuroi pe maidan, pe care să-l trecem întărind nițel genunchii și gleznele. E un munte cu prăpăstii amenințătoare, cu suișuri abrupte, cu colți de stâncă ce-ți rup hainele, îți scrijelesc carnea care-ți sângerează, cu tunete și trăznete care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
releul la cota 997 m ori 1001 m, douăzeci de km vest, val albăstrui pe coline, misterul și melancolia de Chirico din umbra bolovanului, șanțurile grapei, pînă și ghearele perechii de guguștiuci zvîcnite în sus, la trepidațiile masei feroviare, lunca mușuroaie de cîrtiță în versanți umbriți, sute de mușuroaie, deconcertant microrelief în desen social, garduri, goluri, ziduri, Mărășești soarele greu a urmat deasupra crucii de pe mausoleu, pe aici nu se trece! cîmpuri, în față mal lutos Siretul, el, peisajul, mă privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
douăzeci de km vest, val albăstrui pe coline, misterul și melancolia de Chirico din umbra bolovanului, șanțurile grapei, pînă și ghearele perechii de guguștiuci zvîcnite în sus, la trepidațiile masei feroviare, lunca mușuroaie de cîrtiță în versanți umbriți, sute de mușuroaie, deconcertant microrelief în desen social, garduri, goluri, ziduri, Mărășești soarele greu a urmat deasupra crucii de pe mausoleu, pe aici nu se trece! cîmpuri, în față mal lutos Siretul, el, peisajul, mă privește, raport irațional, singurul adecvat, pămîntul bate roșu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Tot timpul prostii... Dar hai cu mine, Cristi, ai încredere ! Hai să-ți arăt o altă lume, hai să cântăm și să bem și să zburăm deasupra lor, să ne uităm în jos la orașul ăsta ca la un mare mușuroi de furnici și să ne căcăm de sus, prietene, pe istoria lor și pe geografiile lor și pe economia lor și pe vrajba mojicească ce-i macină până la oase, hai în avion să vezi cu ochii tăi cum e dincolo de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și o paradoxală metodă de a construi riguros în spatele aparentei lipse de rigurozitate, de a găsi acea modalitate spontană de cristalizare a poemului prin acumularea de versuri necristaline, într-o construcție euristică funcționând după principiul termitierei, având ca surprinzător rezultat mușuroiul de o geometrie perfectă în urma unor munci înșelător haotice și dezorganizate. După cum putem înțelege acum din cele discutate mai sus, motivele pentru care am afirmat că Sonet despre Unire este întâiul poem cu adevărat ivănescian pot fi sintetizate astfel: în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pavilionul 27 este programat pentru excursie în Constanța. Am vizitat orașul vechi, muzeul de arheologie, statuia lui Ovidiu din piața orașului. Totul era impresionant pentru mine. Din oraș am coborât în portul maritim unde aveam impresia că noi suntem un mușuroi de furnici printre macarale și siluetele înalte ale vapoarelor ancorate la chei. Am remarcat un vas cu pânze cu numele „Libertatea ”. Îmi amintesc că am trecut pe lângă niște baloturi din cauciuc crud de culoare galben-maroniu. Tocmai le descărcau de pe un
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
boilere și televizoare, să înnebunești, nu alta. Oamenii și-au scos paturile în stradă și-și înghesuie în apartamente aragazele și combinele frigorifice câștigate la tombola de la sare și ulei. „Ce ne facem, vecine?“, îl întreabă domnul Piscălescu pe domnul Mușuroi. Domnul Mușuroi doarme pe palier, în fața liftului. N-ai cum să-l clintești. Nici la serviciu nu se mai duce, de frică să nu-și mute altul patul în locul lui, iar el să se culce pe acoperiș. Al dracului, domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
televizoare, să înnebunești, nu alta. Oamenii și-au scos paturile în stradă și-și înghesuie în apartamente aragazele și combinele frigorifice câștigate la tombola de la sare și ulei. „Ce ne facem, vecine?“, îl întreabă domnul Piscălescu pe domnul Mușuroi. Domnul Mușuroi doarme pe palier, în fața liftului. N-ai cum să-l clintești. Nici la serviciu nu se mai duce, de frică să nu-și mute altul patul în locul lui, iar el să se culce pe acoperiș. Al dracului, domnul Mușuroi! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Domnul Mușuroi doarme pe palier, în fața liftului. N-ai cum să-l clintești. Nici la serviciu nu se mai duce, de frică să nu-și mute altul patul în locul lui, iar el să se culce pe acoperiș. Al dracului, domnul Mușuroi! Și aici are noroc. Casa lui Piscălescu e plină de lucruri mari, pe când în apartamentul lui Mușuroi ar mai încăpea vreo șapte limuzine. Câștigă și el, ca toată țara, n-are cum să nu câștige, însă numai aspiratoare și mixere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se mai duce, de frică să nu-și mute altul patul în locul lui, iar el să se culce pe acoperiș. Al dracului, domnul Mușuroi! Și aici are noroc. Casa lui Piscălescu e plină de lucruri mari, pe când în apartamentul lui Mușuroi ar mai încăpea vreo șapte limuzine. Câștigă și el, ca toată țara, n-are cum să nu câștige, însă numai aspiratoare și mixere. Precis c-a aranjat cu loteria. „Îți dau două frigidere - spune domnul Piscălescu -, dă-mi o oală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
el, ca toată țara, n-are cum să nu câștige, însă numai aspiratoare și mixere. Precis c-a aranjat cu loteria. „Îți dau două frigidere - spune domnul Piscălescu -, dă-mi o oală de supă.“ „Ie-te-te na - face domnul Mușuroi -, ți-ai găsit prostu’. Pe o oală-minune iau oricând o periuță de dinți!“ Și are dreptate, fiindcă periuțe, de când cu avalanșa asta de câștiguri mari, nu mai găsești nicăieri. Le-au cumpărat oamenii mai prevăzători. Poți să știi ce-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care jucau table, și m-am ales cu aceeași privire contrariată. Dacă le ceream contul din bancă sau cheile de la mașină, n-ar fi fost mai surprinși. Cu un pix poți să scoți ochii la oameni, să scormonești într-un mușuroi de furnici, să înțepi în fund domnișoarele când e înghesuială în metrou, și alte treburi ciudate. Însă nouăzeci și nouă la sută dintre locuitorii întregi la minte ai României înțeleg că le ceri un pix ca să scrii ceva. Se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Bordeiul lor nu era departe de al nostru. Afară erau câteva bătrâne macedonene îmbrăcate în negru, care priveau cu ochi lipsiți de expresie spre linia imaginară a orizontului îndepărtat, peste miriștea țepoasă și pustie, pe deasupra bordeielor care se ridicau asemenea mușuroaielor noi de cârtiță. Moș Butu ieșea din bordei. Dumnezeu s-o ierte, moș Butu, pe mama dumneavoastră și să vă dea tăria să suportați această dureroasă despărțire. Vreau să vă spun că sunt alături de suferința întregii dumneavoastră familii. Dumnezeu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
părțile; drum lung și înainte și înapoi. Simțeam pe spinarea mea oboseala, setea și căldura toridă. Mă gândeam că cineva ne-ar putea salva: tata se întorcea acasă prin locul acela, seara târziu. Stăteam cu capul între genunchi privind un mușuroi de furnici. Nu e rău să fii furnică, cel puțin ești aproape de casa ta. Ochii se împăienjeneau, mintea o lua razna. Se făcea că merg cu trenul pe câmpie, treceam pe la poalele dealului. Pe culme creștea via noastră pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
strop! Stau la umbră sub gard, două vecine vorbesc în poartă, spun că și-au hrănit copiii și i-au culcat: somnul de după-amiază. Mă bucur că ele nu mă văd, eu stau pitit cu capul între picioare, privesc un mușuroi de furnici. Una din femei vorbește de mine, mă vorbește de rău. Urmăresc atent drumul furnicilor și ziua mi se pare prea lungă. Când o să fiu mare o să mă urc în tren și o să plec spre munți. Din depărtare se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Lumea se întoarce de la serviciu, oameni grăbiți se perindă prin fața ochilor mei. Unul spune: Uite la ăsta, stă sub gard ca un godac. Ceilalți trec pe lângă mine și nu mă văd sau simulează că nu mă văd. Mă uit la mușuroiul de furnici, încerc să înțeleg de ce sunt atât de grăbite. Mama mă cheamă la masă, eu mă fac că n-aud, până când nu mai rezist: mă ridic și pornesc agale spre poartă. Afară s-a răcorit, încât am de gând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]