308 matches
-
pahar agățat de un suport de fier o periuță prea mult folosită. Împreună cu scârba pentru firele acelea crăcănate m-a cuprins scârba de mine însumi. Pe marginea vanei mici de tot era așezat un covoraș de gumă. Perdeaua din plastific mucegăită a dușului atârna pe bara de susținere, înfășurată pe jumătate. Săpunul era perfect aranjat în savonieră. Pe etajera de sub oglindă se afla doar o cremă de mâini și un borcănel de sticlă opacă în care se zărea fondul de ten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
limba în nări, în sarea ochilor. Mai târziu, așezată pe divan, își trăgea în jos un capăt de tricou să-și acopere sexul. Așa am găsit-o când am ieșit din baie. Mă spălasem stând pe marginea vanei lângă perdeaua mucegăită care cădea de sus. M-am apropiat, i-am prins o șuviță de păr, i-am scuturat capul, în timp ce-i vâram în mână banii. Am zăbovit pe mâna aceea lipsită de putere, i-am strâns-o într-a mea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un firișor din sămânța mea ți se prelinge pe picior și atunci nu mai știu, dar aș vrea să știu. Aș vrea să știu dacă ți-e scârbă sau... Nu, spală-te în grabă, curviștină, vâră-te sub perdeaua ta mucegăită și șterge-ți cu buretele mizeria și fantasmele nebunului ăstuia. Pe masă erau câteva moșmoane, am luat una. Era dulce, am mai luat una. — Ți-e foame? zise. Vocea îi era slabă, venea din tăcere. Și Italia trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
pânză grosolană. Ascensorul semăna mai mult cu un lift de mărfuri, închis cu o ușă pliantă. La fiecare etaj pot fi zărite birouri pustii, ziduri decolorate cu urme de mobile dispărute și țevărie vizibilă, un pustiu de podele și tavane mucegăite. Agitându-și mâinile roșii cu încheieturi lungi, tânărul oprește ascensorul între două etaje. — Dă-mi manuscrisul! Nouă ni l-ai adus, nu celorlalți. Chiar dacă ți-ai închipuit contrariul. Asta e o carte adevărată, chiar dacă autorul ei a scris atâtea cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
duminicile sunt criminale, nu-i așa? - aproape mi-a venit să alerg din nou la The Wiz, să-mi iau un DVD player. Eduardo era plecat într-una din călătoriile lui și nu-l puteam suna. Eram un rebut, covrigul mucegăit pe care nu-l dorea nimeni. Mă tot uitam la Camionul înecat a lui Zach. Nu remarcasem înainte, dar acum îmi părea ușor descentrat. Poate că nici nu era o fotografie chiar așa de grozavă. M-am gândit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pustie. Nu voia să se gândească în gol. Era mai bine sâ muncească decât să-și roadă unghiile... 4 Cu cât urca mai mult soarele pe firmament, culoarea roșie a atmosferei se dilua treptat. Acum era de un galben murdar, mucegăit, aducând vag cu razele soarelui pământean. Și totuși această ameliorare sensibilă era binevenită. Furtuna se mai potolise, iar praful omniprezent începea să se așeze. De când părăsiseră nava, cei trei exploratori abia acum reușeau să vadă la vreo zece metri. Trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
s-a dus pe șantierele patriei, unde a învățat meseria de instalator, furând secretele de la meșteri adevărați. Cu diploma de inginer s-a șters efectiv la cur. După o diaree cruntă, făcută în urma unei beții cu alcool obținut din pâine mucegăită, filtrată prin pufoaică. Când a crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus din Minsk, a fugit imediat în Vest. A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns până la urmă la Angers, unde Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de profanare și nu de recunoaștere a valorilor care zăceau în el, drept pentru care ascundeam și gândurile la trecerea acestui romancier în fază de embrion, acceptându-i perorațiile stufoase, dezordinea îmbrăcămintei, culorile poluante ale fularelor și pantofilor de carceră mucegăită, despicările firului de păr în 4, 14, 40 pentru orice întâmplare de pe scena vieții de elev minuscul, de ghindă sfărmată de călcâiul autoritar al profesorilor, indolenți la drumurile întrezărite spre inefabil de cugetătorul Nilă Hagiu. Ba chiar fără inimă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zidurile cu atenție, că Încăperea s-a mai deslipit câțiva centimetri de casa-mamă, așa cum un cofetar iscusit desprinde cu artă o felie din trupul unui uriaș tort. În lumina somnoroasă a dimineții, mai arunc o ultimă privire fugară spre pereții mucegăiți și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o cometă care a coborât lin pe pământ, și, În lumina căreia mi-am regăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
unei maxime concentrări. Prostovan necioplit, mătrăgună ciufută, vântură-lume , nu te părăsesc fii fără grijă, nu mai am vlagă ca să-ți dau un șut În cur. Și la ce mi-ar folosi? Să cerșesc numai pentru mine? Să mănânc singur banane mucegăite și biscuiți râncezi? Să tremur singur de frig? Să mă Înțepe numai pe mine vara, țânțarii? Să rămân singur În Uniunea Europeană? -Iar Uniunea aia blestemată? molfăie Kawabata cuvintele, trăgând cu zgomot aer În piept. Ai zis că e Ziua Mondială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-o debara Întunecoasă și urât mirositoare, după care ațipeam pe o stivă de cartoane mucegăite. N-am apucat să-mi petrec sfârșitul acolo, m-a descoperit administratorul care a făcut un scandal de pomină, alungându-mă. -Ce a urmat, stafie buboasă? -Niște vagabonzi adolescenți s-au Îndurat de mine și m-au adăpostit Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu vorbesc cu soarele și cu stelele. Mi-am pierdut instinctul social și bucuria de-a visa. Tot ce mi se Întâmplă e Însă viu, nu am de ce să mă plâng. Mă pup În bot cu șobolanii, mănânc câteodată pâine mucegăită, Înot prin gunoaie, mă Împrietenesc la cataramă cum se spune, cu propriile gânduri, mă Închid În șandramaua mea care tremură din toate Încheieturile și scriu, revărs pe hârtie povești pe care le mai țin minte sau inventez altele, În funcție de starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care-ntr-o dimineață devreme, Timid dând din coadă, cerșind Pe brânci și părând a se teme, O cățea, o javr-ordinară, Lăcrima, spre femeie venind! Aceasta făcu gestul omenesc către câine: Întinse o murdară bucată de pâine, Veche, tare și mucegăită! Cu mulțumiri și cu gândul la ros, Culese pomana așa, de pe jos; Și cât de bine a fost aceasta...primită! Povestea aceasta pentru unii...banală C-o hoață de la alimentară, Și c-o maidanez comunitară, Cuprinde o mică... MORALĂ : Abia
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
predea salariul în fiecare vineri seara și să ceară voie să se ducă la bar să bea câteva beri cu băieții. Iar mama era o habotnică care avea lumânărele roșii aprinse la icoana Sfintei Fecioare în fiecare dintre camerele micuțe, mucegăite, pline de șoapte și dantele. Din fericire, ancestralul cămin al familiei Hutchinson nu semăna deloc cu ceea ce-mi închipuisem eu. Demonstra o serie de influențe suburbane. Peste tot vedeai extensii ale camerelor sau alte transformări, aveau terase acoperite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
apucat să citesc aceste articole decât mult mai târziu, în biblioteca lui Eberhart. În fiecare sâmbătă venea de la mănăstire o soră care răzuia săpun galben în oala de rufe și fierbea hainele îngrămădite pe scaune. Apoi arunca în veceu resturile mucegăite ale mâncării de săptămâna trecută și gătea alta, la fel. De cele mai multe ori mă feream să dau ochii cu ea. Purta uniformă; se numea Helga. Rareori dormeam în același loc. Peretele din dosul camerei era acoperit de un singur tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
greața, apoi și-a scos tricoul, astupându-și cu el și nas și gură, ceea ce am făcut și eu, și am continuat să lucrăm așa, cu tricourile înnodate peste față, cu toate astea mai aveam în nări mirosul de pământ mucegăit, la început mă mai uitam pe ce pun mâna, că era un vraf de cărți legate cu o curea sau o mulțime de cutii de conserve înșirate pe sfoară, dar apoi am început să scot toate lucrurile, la nimereală, dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor, succesuri desperecheate, șpăgi date pe sprânceană, gagici cu lipsă de poftă, sprijin politic, trambuline pentru sărit pârleazul, sărituri de cal demodate, averi ciordilite, plânsete după doruri de altă dată, păreri de rău mucegăite, strângeri în brațe brăcuite, sărituri întrerupte pe parcurs, nume și prenume nemuritoare, iluzii deșarte, bazaconii de duzină, tragedii închipuite, tatuaje de prost gust, glume nesărate, aduceri aminte cu tardivitate, bosumflări, rețete de înșelăciune, derâderi stafidite și,încă, tare multe de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pițigăiat, ca de individ castrat de timpuriu, ce se tânguia: „Da’ pe mine coane, cui mă lași?”. Sunt milos din fire, așa că nu puteam lăsa omul fără să-i dau vreo atenție și m-am întors spre colțul acela, destul de mucegăit, unde la umbra unui portret al crâncenului țărănist răpus destul de urgent de fierea urii, Corneliu Coposu, stătea precum Cavalerul Tristei Figuri, vechea și cam uitata mea cunoștință Emil Constantinescu care nici acum nu a aflat precis, cum de a ajuns
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să te treacă pe lista de așteptare pentru Kelly, trebuie să aduci pasărea acasă și să o umpli. Potrivit suplimentului de Crăciun, umplutura, care consta cândva În firimituri de pâine veche și ceapă tăiată cubulețe, plus o lingură de salvie mucegăită, a evoluat, ajungându-se la „unt cu ciuperci porcini, orez roșu și afine pentru papile blazate“. Nu prea cred că aveam papile În anii ’70, dar aveam un apetit imens pentru dulciuri și mai aveam și dureri de stomac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
luă de mână și o trecu pragul. - Bine ai venit la noi! spuse. Înăuntru era rece și mirosea a vin oțetit. Lina văzu odăile, scaunele, patul de șipci și dușumelele goale. Pe un raft, deasupra, ardea o lampă. Prin ferestrele mucegăite, zări gunoierii care descărcau un camion. Se așeză pe o margine tare, netezind cearșaful aspru de americă. Aglaia spunea: - La noi e cam strîmt! Dar așa e la început, până vă faceți casă ca lumea, că d-aia v-ați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai, că restul... Ce mai hoți! Tremura Bucureștiul! Cunoștea multe Cataroiul, de pe vremea lui Pazvante. Îi împuie capul celui tânăr până în Cațavei. Fusese la pârnaie, tăiase cinci ani sare, cărase hârdăul cu tâlhari vestiți, de la ei învățase meseria, mîn-caseră pâine mucegăită împreună, ce știa Paraschiv ce-i aia pușcărie? Ăștia nu glumiseră la viața lor! Aveau câte douăzeci pe suflet. N-ar mai fi terminat zulitorul cu basmele lui. Se apropiau de casa Didinei. - O boală am, mai zise el, ard
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nenorocirea ta, ce-ai mai venit să le strici rosturile?“. L-am urcat cu greu pe treptele înguste, mai mult opintindu-l din spate, ca pe un balot imens. Din când în când, se agăța de bara înfiptă în zidul mucegăit, răsucindu-se spre mine, întrebându-mă în șoaptă: „Da’ le-ai spus că am viză chiar de la colonelul Pancu? Să n-avem probleme. Personal mi-a pus ștampila de vip colonelul Pancu. Trebuia să facă gestu’. Am oprit-o asistentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iertată, astfel să-i fie sinceră căința, astfel să-i fie totală remușcarea. Ultima frază de efect a prim-ministrului, Onorați patria, căci patria vă va privi cu admirație, cu tobe și surle, după care scotocise în podul celei mai mucegăite retorici patrimoniale, a fost prejudiciată de un Noapte bună care a sunat fals, de asta sunt atât de simpatice cuvintele simple, nu știu să înșele. În diferite locuri, în case, baruri, taverne, bodegi, restaurante, asociații sau sedii politice unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mai puțin agreabile, ce contrastau izbitor cu primele și care-l determină să renunțe definitiv la asemenea fantasmagorii. Era vorba de binecunoscutele periferii ale târgurilor, satelor și cătunelor mizere și sărăcăcioase; presărate cu dughene pestrițe, cu tot felul de șandramale mucegăite și maghernițe puchinoase, zoioase, pline de praf și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
unei femei din tribul lor devenea acum pentru el o problemă gravă. Stătea tot acolo, nemișcată de nu se știe cât timp, cu privirea înfiptă în pământ, așteptând ceva, nu știa ce. Era ca una dintre acele statui de piatră, mucegăită și umedă, ce se găsesc în cele mai ascunse colțuri ale parcurilor publice, atât de înfiptă în pământ și atât de nemișcată, încât nu-i mai lipsea decât un mic șiroi de apă. O observă din nou. O fi virgină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]