656 matches
-
Mai târziu, domnitorul Iuga al Moldovei (1399-1400) a pus să se ridice pe locul unde a fost biserica de lemn o altă biserică de piatră și cărămidă, "cu mult mai mare și mai frumoasă". Biserica a primit hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ""și de-atunci și până în ziua de astăzi, biserica aceasta, care acuma (an. 1895) e mai toată ruinată și pustie, s-a numit și se numește biserica Mirăuțului sau simplu Mirăuț"". Tot pe timpul lui Iuga Vodă s-a început
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul satului Chiselet, construită în anul 1860. Ea este ctitoria soților Ion și Elena Otetelesanu. Pe o icoană cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este însemnat anul 1863 și numele pictorului Gheorghe Tattarescu.
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
A acordat binecuvântarea sa înființării mai multor centre social-culturale în cadrul cărora se desfășoară atât programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”, cât și diferite conferințe ale credincioșilor giurgiuveni. Între aceste centre se numără Centrul Cultural-Pastoral „Meletie Arhimandritul” din incinta mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Centrele Cultural-Misionare „Sfântul Ioan Valahul” și „Nichifor Crainic” din incinta Centrului Eparhial, Centrul Cultural „Radu Șerban” din incinta mănăstirii Comana, Centrul Cultural „Dimitrie Bolintineanu” de la parohia Bolintin-Vale, și Centrul Pastoral-Misionar „Sfânta Muceniță Filofteia” de la parohia Joița. În anul 2012
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. În timpul nopții, au văzut cu toții o lumină puternică în biserică. Dimineața au avut surpriza și bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Așa a devenit Sf. Gheorghe patronul mănăstirii, numită Zografu, adică icoană zugrăvită prin minune. Arsă și prădată de mai multe ori, în secolele XIII-XIV, a fost reînnoită de împărații bizantini Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282), Andronic al II
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
Munte. Este amplasată în partea de nord-est a peninsulei Athos, într-o vale străbătută de râul Morfonou și înconjurată de o pădure de castani. Aici se află 15 chilii în care locuiesc călugări români. Biserica schitului are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. aparține Mănăstirii Sfântul Pavel (în ), una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradițional teritoriul autonom al Sfântului Munte Athos. El se află din punct de vedere spiritual sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
cei 30 de monahi ce viețuiau aici în anul 1754 erau de origine moldoveană. În jurul anului 1760 ieromonahul Daniil de la Mănăstirea Neamț a organizat obștea de aici ca schit și a construit o biserică de lemn cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Slujbele religioase se țin de atunci în limba română. În acea vreme existau în Muntele Athos aproximativ 24 de colibe românești și aproape 100 de pustnici români. În anul 1821, după începerea Războiului de Independență al Greciei, călugării moldoveni
Schitul Lacu () [Corola-website/Science/335128_a_336457]
-
starețul acestei mănăstiri, arhimandritul Nicandru (Munteanu), primind în cinul de monah numele Petru în cinstea Sf. Apostol Petru, prăznuit în fiecare an la data de 12 iulie. Este hirotonit ierodiacon la 12 iulie 1992 în fosta Catedrală Mitropolitană "Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron" din Chișinău de către ÎPS Vladimir Cantarean, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, apoi ieromonah la 28 august 1992 de către același ierarh și în aceeași biserică. La 10 septembrie 1992, ieromonahul Petru a fost numit duhovnic la Mănăstirea de
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit și intrigile familiei Cantacuzino. Pentru felul cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de "Sfinții Mucenici Brâncoveni" în 1992. Descendența domnului a fost asigurată de copiii fiicelor sale și ai lui Constantin II, la mijlocul secolului al XIX-lea putând fi numărați peste două sute de urmași direcți în viață. În 2014, cu prilejul împlinirii a trei sute de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Ștefan cel Mare, a început în anul 1514 construirea unei noi biserici cu rol de catedrală mitropolitană. Voievodul a trecut la cele veșnice în anul 1517, biserica fiind ridicată numai până la nivelul ferestrelor. Construcția noii biserici cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință (prăznuit în fiecare an la 23 aprilie), a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. Pe peretele de nord al pridvorului, deasupra portalului, se
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, să zidească biserica Mitropoliei Sucevei, unde este hramul Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe și a început a zidi în anul 7022 (=1514) și nu a izbutit să o săvârșească, iar fiul său Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a zidit de la
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
clericală din 1786 și apoi Institutul Teologic începând din 1826. În partea nordică a zidurilor bisericii se află o cruce de piatră pe soclul căreia se află următoarea inscripție: "“Această săntă cruce s’au așezat întru onore săntului m.m. (=mare mucenic) JOAN cel nou în ograda săntei vechi mitropolii a Sucevii în dzilele prealuminatului Împĕrat FRANCISC IOSIF I, în têmpul superiorului aceștii vechi Mitropolii prea Cuvioșiei Sale Darie Tarnovețchi Archimandrit-Mitrofor și a Înalt prea Sănției Sale Archiepiscopului și Mitropolitului Bucovinii și
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
convins. De aceea, Epimachus a fost torturat și decapitat. Sfintele moaște ale Sfântului Epimachus au fost aduse la mai întâi la Roma, iar în sec. al VIII-lea au fost mutate de regina Hildegard în mănăstirea benedictină din Kempten. Sfinții mucenici Epimah și Gordian sunt pomeniți în Sinaxar în luna mai, ziua a noua. Sfinții Epimah și Gordian, erau cu neamul din Roma dar fiindcă au mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos, au fost prinși și siliți de către stăpânitorul cetății să se
EEditura Pimachus () [Corola-website/Science/302621_a_303950]
-
Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
cu bare de fier în anul 1937, s-a construit un acoperiș din tablă zincată și au fost ridicate noi clădiri pentru chilii. În anul 1940, pe temelia unei chilii vechi, s-a început construirea bisericii-paraclis cu hramul "Sf. Mare Mucenic Mina", care a fost sfințită la 9 septembrie 1941 de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. În anul 1945 a fost refăcută picura interioară a bisericii. În anul 1928, tânărul Toader Arăpașu (viitorul Patriarh Teoctist) a plecat din satul natal Tocileni
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
teritoriul municipiului București. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 179132.78. din București a fost ctitorită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către Manea Brutaru, starostele brutarilor din capitala Țării Românești. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. Biserica este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și este compusă dintr-un pridvor închis, un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
boierul Ianache Văcărescu și domnul mazilit) în fața sultanului Ahmed al III-lea, trupurile fiindu-le aruncate în mare. La 20 iunie 1992 a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, fiind venerat alături de frații și tatăl său sub numele de „Sfinții Mucenici Brâncoveni”. Este reprezentat în pictura votivă a Mânăstirii Hurezi.
Ștefan Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332228_a_333557]
-
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost concepută pentru comunitatea bulgară, în a căror mahala se afla, dar a fost finalizată pentru populația pământeană. Structura spațială a bisericii, soluțiile constructive și caracterul detaliilor i-au dus la gândul pe unii cercetători, care i-au
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
Romanov ca părinte al unui copil bolnav de hemofilie, cum a fost și Nicolae. . Pe 4 august 2000, Nicolae și membrii apropiați ai familiei lui au fost canonizați drept sfinți de sinodul bisericii ortodoxe ruse. Ei nu au fost denumiți „mucenici”, atâta vreme cât moartea lor nu a fost un rezultat imediat legat de credința lor creștină; în schimb ei au fost canonizați drept „cuvioși (supuși pătimirii)”. Ei erau deja venerați de unii membri ai bisericii ortodoxe ruse din afara Rusiei de câțiva ani
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită cel mai probabil la mijlocul secolului al XVIII-lea. În 1937, comunitatea ortodoxă din Românești era păstorită de preotul paroh Eudoxie Antonovici (născut în 1886). Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
Biserica „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” din Obârșia-Cloșani este una dintre cele mai frumoase biserici de zid mehedințene. Temeliile au fost puse în 1936 și până toamna s-a și acoperit. La realizarea ei a participat tot poporul obârșean, care s-a organizat în
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
și zidul înconjurător de piatră. Catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaște și stranele din interiorul bisericii sunt făcute din lemn de stejar. Deși nu este finalizată construcția sa, s-a început să se slujească deja în biserica mare, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Mina". La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Mare Mucenic Mina". La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același an, au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului, denumite
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același an, au fost aduse două icoane ale Maicii Domnului, denumite "Icoana Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare" și "Gherontissa", care au fost cumpărate de către credincioși de la un călugăr din Sfântul Munte Athos și donate mănăstirii. Mănăstirea are trei
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]