340 matches
-
blestemat locul unde va cade chiar o picătură din sângele lui și acest loc trebuie să fie ars, să fie tăiat cu sabia!"". Paradoxal, tocmai în momentul respectiv o picătură de sânge stropește degetele lui. Mulțimea înfuriata cere tăierea degetului muftiului, iar el s-a apărat cu disperare susținând faptul că în Coran nu există așa ceva și declarația anterioară nu a înseamnat nimic. Atunci, Nasimi a răspuns cu două versuri care au rămas un proverb binecunoscut posterității: Dacă vei tăia măcar
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
viitorul lor economic» Tulburările au fost la acea vreme fără precedent în istoria conflictului arabo-evreiesc din Palestina, atât ca durată și întindere geografică, cât și ca amploare a pagubelor în vieți și bunuri. Pentru a recâștiga încrederea maselor de musulmani, muftiul a amplificat propaganda concentrată pe primejdia în care se afla, după opinia sa, sanctuarul islamic din Ierusalim din partea evreilor și conducerii lor sioniste. Agitația în jurul acestui subiect avea drept scop și recrutarea mai intensă a statelor arabe și musulmane în favoarea
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
domnise în ultimii ani în țară, precum și restricțiilor impuse de criza economică. La 26 august 1928 au avut loc festivitățile terminării primei faze a lucrărilor de restaurare a sanctuarului islamic de pe Muntele Templului inițiate de Înaltul Consiliu Musulman prezidat de muftiul Hadj Amin al Husseini. La festivități au luat numeroase personalități arabe și musulmane, între care și emirul Transiordaniei, Abdallah. Lucrările de restaurare ale Haram ash Sharif, incluzând Moscheea Al Aqsa, Cupola Stâncii și alte edificii auxiliare, s-au aflat în
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
Cupola Stâncii” și Moscheea Al-Aqsa. Ei au afirmat cu vehemență că Zidul Plângerii este o parte a Haram ash Sharif și au trecut la acte de provocare împotriva evreilor. După octombrie 1928 și din nou in vara 1929 din ordinul muftiului Amin Al Husseini,musulmanii, au procedat, cu aprobarea puterii mandatare, la lucrări de construcții în apropierea Zidului, ceea ce a atras noi proteste din partea evreilor. După o scrisoare de protest din 6 octombrie 1928 contra utilizării Zidului plângerii ca loc de
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
degenerat în violențe. În cele din urmă guvernul mandatar a confirmat proprietatea arabă musulmană asupra uliței din fața Zidului Plângerii, dar și dreptul evreilor de a se ruga în acel loc. În august 1929, la capătul rugăciunilor în Haram ash Sharif muftiul Amin Al Husseini s-a adresat mulțimii printr-o predică în care a susținut că „Oricine va omorî evrei, și-a asigurat un loc în lumea de apoi”. La 15 august 1929, cu ocazia postului de Tisha Beav (9 Av
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
arabilor. La 22 august câteva mii de săteni arabi din așezările din jurul Ierusalimului, înarmați cu ciomege și pumnale, au început să se adune pe Muntele Templului, în ajunul ceremoniilor religioase musulmane de vineri. Vineri 23 august 1929, după terminarea predicii muftiului Hadj Amin al Husseini, mulțimea de săteni musulmani, îngroșată de localnici de la marginea societății, înarmați cu cuțite, a ieșit prin Poarta Damascului și, împărțită în bande, a asaltat cartierele evreiești din apropierea porții, de ambele părți ale Străzii Haneviyim: Cartierul Gurdjilor
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
(n. 18 august 1977, Medgidia, județul Constanța) este un cleric musulman din România, care îndeplinește în prezent funcția de muftiu al cultului musulman din România (din anul 2005). s-a născut la data de 18 august 1977 în orașul Medgidia (jud. Constanța). A început să învețe în România, dar pentru a putea studia teologia islamică și-a continuat școlarizarea începând
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
și Democrația, Musulmanii din România -trecut, prezent și viitor. A publicat articole în ziarele "Günisigi Gazetesi" (ziar local care apare în Turcia) și în "Kardeler" (revistă lunară apărută în Turcia). Cunoaște limbile arabă, engleză și turcă. Alegerile pentru funcția de Muftiu s-au desfășurat la sediul Cultului Musulman din România (Bd. Tomis nr. 42, Constanța) în seara zilei de 15 septembrie 2005. Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
turcă. Alegerile pentru funcția de Muftiu s-au desfășurat la sediul Cultului Musulman din România (Bd. Tomis nr. 42, Constanța) în seara zilei de 15 septembrie 2005. Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
din România (Bd. Tomis nr. 42, Constanța) în seara zilei de 15 septembrie 2005. Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr muftiu din România și a fost ales
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
de 15 septembrie 2005. Alegerile au avut loc în urma expirării mandatului de 5 ani al predecesorului său, muftiul Bagâș Sanghirai. Din Sura-Islam (Consiliul Sinodal) fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr muftiu din România și a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
fac parte 15 clerici, 8 mireni, muftiul în exercițiu și directorul Colegiului Teologic “Kemal Atatürk”. Noul muftiu a fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr muftiu din România și a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam. Noul muftiu a intrat în drepturi de la 1 octombrie 2005, când a venit confirmarea de numire de la Ministerul Culturii și Cultelor. Iusuf Murat a
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
fost ales imamul Iusuf Murat, în vârstă de 28 de ani, pentru un mandat de cinci ani. Acesta este cel mai tânăr muftiu din România și a fost ales cu 19 voturi din cele 25 exprimate de membrii Sura-Islam. Noul muftiu a intrat în drepturi de la 1 octombrie 2005, când a venit confirmarea de numire de la Ministerul Culturii și Cultelor. Iusuf Murat a precizat, că după ce numirea sa va fi făcută de către minister, va face propuneri pentru cele patru funcții de
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
face propuneri pentru cele patru funcții de consilieri pe domeniile juridic, economic, de cult și tehnic. El îl înlocuiește în acestă funcție pe Bagâș Sanghirai, al cărui mandat s-a încheiat la 16 august 2005. În cursa pentru alegerea noului muftiu s-au înscris cinci persoane - Resul Maarem, Osman Negeat, Halil Ismeat, Iusuf Murat și Bagâș Sanghirai. Potrivit tradiției, Bagâș Sanghirai, muftiul din ultimul mandat, poate candida pentru un număr nelimitat de mandate. Prin Decretul nr. 959 din 5 octombrie 2005
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
funcție pe Bagâș Sanghirai, al cărui mandat s-a încheiat la 16 august 2005. În cursa pentru alegerea noului muftiu s-au înscris cinci persoane - Resul Maarem, Osman Negeat, Halil Ismeat, Iusuf Murat și Bagâș Sanghirai. Potrivit tradiției, Bagâș Sanghirai, muftiul din ultimul mandat, poate candida pentru un număr nelimitat de mandate. Prin Decretul nr. 959 din 5 octombrie 2005 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 896/6 octombrie 2005, imamul Iusuf Murat a fost recunoscut în funcția de
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
din ultimul mandat, poate candida pentru un număr nelimitat de mandate. Prin Decretul nr. 959 din 5 octombrie 2005 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 896/6 octombrie 2005, imamul Iusuf Murat a fost recunoscut în funcția de muftiu al Cultului Musulman din România. În ciuda tinereții sale, muftiul Iusuf Murat are planuri mari de revigorare a vieții religioase islamice, considerând că prioritară este refacerea imaginii acestui cult, deoarece în urma atentatelor teroriste islamicii au fost considerați extremiști. De asemenea are
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
de mandate. Prin Decretul nr. 959 din 5 octombrie 2005 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 896/6 octombrie 2005, imamul Iusuf Murat a fost recunoscut în funcția de muftiu al Cultului Musulman din România. În ciuda tinereții sale, muftiul Iusuf Murat are planuri mari de revigorare a vieții religioase islamice, considerând că prioritară este refacerea imaginii acestui cult, deoarece în urma atentatelor teroriste islamicii au fost considerați extremiști. De asemenea are în vedere promovarea Dobrogei ca spațiul în care creștinii
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
avea în vedere și corelarea cu practicile Uniunii Europene în domeniul instituțiilor religioase, însă nu vor aduce în nici un caz atingere tradițiilor și principiilor teologice referitoare la Islam, față de care nu se vor produce nici un fel de modificări, a subliniat muftiul Iusuf. Nu vrem să aducem nici o schimbare cultului musulman practicat în România"", a declarat muftiul Murat Iusuf. De altfel, conducătorul cultului musulman din România a ținut să aducă mulțumirile sale comunității din rândul căreia provine și care l-a ales
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
vor aduce în nici un caz atingere tradițiilor și principiilor teologice referitoare la Islam, față de care nu se vor produce nici un fel de modificări, a subliniat muftiul Iusuf. Nu vrem să aducem nici o schimbare cultului musulman practicat în România"", a declarat muftiul Murat Iusuf. De altfel, conducătorul cultului musulman din România a ținut să aducă mulțumirile sale comunității din rândul căreia provine și care l-a ales în vârful ierarhiei clericale islamice din România.
Murat Iusuf () [Corola-website/Science/306390_a_307719]
-
și tratatelor. Muhammad ash-Shaybani a scris Marea carte a guvernării statelor, Abu Yusuf Uă kub a scris Cartea impozitului funciar, iar Mawerdi a scris Statutele Guvernării. În perioada otomană s-au afirmat Molla Husrev și Ibrahim al-Halebi Fetva - emise de muftii, învățați sunniți care interpretau Shariâ(legea). Kanun-name (cartea de legi) era o altă sursă care reprezenta în scris puterea sultanului. Dreptul ginților și tradițiile isilamice au fost surse ale legislației otomane. Se pleca de la premisa că între noțiunea de stat
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
dar îngrădite. Nu avea autoritate în harem. Nu lua decizii în privința vieții private a sultanului. Nu lua măsuri financiare dacă nu se consultă cu defterdarul (funcționar care lucra în domeniul finanțelor) și nu putea să comande ienicerii. În cadrul divanului, Marele Muftiu avea doar rol de invitat, insă avea același rang că cel al Marelui Vizir. Divanul îl invită pe acesta pentru a-și prezenta ideile privind problemele juridico-religioase. Din divan mai făceau parte 2-3 viziri ai cupolei care îl ajutau pe
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
împotrivea otomanilor a fost atins în timpul conflictului cu safavizii. În timpul lui Isma îl, întemeietorul dinastiei safavide, religia shi ita este ridicată la rand oficial, astfel că integritatea Imperiului Otoman este pusă la îndoială, având în vedere că turcii erau sunniți. Muftii din ambele state au emis fetva-le prin care era exprimată ostilitatea virulenta dintre otomani și safavizi. Merită amintită ulema-uau Nuru-dîn Hamza, care justifică printr-o fetvâ uciderea a 40.000 de kîzîlbași, adepți ai safavizilor din Anatolia, și ulterior este
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
un Ulema. În islamul sunnit, o fatwă nu este obligatorie pentru nimeni, pe când în islamul șiit poate fi considerată de un individ ca obligatorie, înfuncție de relația pe care o are cu respectivul Ulema. Cel care emite o fatwă este muftiu, poziție nu neapărat oficială. Dacă o fatwă nu inovează în vreun fel, atunci ea este o simplă decizie. O fatwă conține în general detaliile raționamentului unui lider islamic, de regulă în raport cu un caz particular, și sunt considerate precedent de musulmanii
Fatwā () [Corola-website/Science/320766_a_322095]
-
nu inovează în vreun fel, atunci ea este o simplă decizie. O fatwă conține în general detaliile raționamentului unui lider islamic, de regulă în raport cu un caz particular, și sunt considerate precedent de musulmanii legați de acel lider, inclusiv de viitorii muftii.
Fatwā () [Corola-website/Science/320766_a_322095]
-
numiți ca administratori - mutawalli -cu schimbul, reprezentanți ai familiilor Yunus și Al-Huseini din Ierusalim. Aceștia din urmă au contribuit la creșterea rolului jucat de Ierusalim în organizarea sărbătorii. O ultimă substanțială restaurare a sanctuarului a fost ordonată în 1885 de către muftiul de atunci al Ierusalimului, Mohammed Taher al Huseini. Politizarea treptată a festivităților produsă încă înainte de 1914 s-a însoțit de accentuarea sentimentului de identitate comună regională a locuitorilor din zonele geografice implicate în acest pelerinaj. Autoritățile otomane, reprezentate la Ierusalim
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]