694 matches
-
tăcere, Mi-a lăsat secunde rupte să-mi găsesc o mângâiere, Iar prin Timpul ce aleargă trec și eu cu-a mea iubire, Dar prin părul ei cad frunze ca pe-o tristă amintire. Mă trezesc când Luna plânge printre mugurii de brad, De-ai fi fost la mine-n suflet, tu vedeai focuri ce ard. Dar te duci cu pași de umbră, să găsești un adăpost Și presari pe drum petale, să plătești al vieții cost. Roua lacrimilor tale se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_luca/canal [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
tăcere,Mi-a lăsat secunde rupte să-mi găsesc o mângâiere, Iar prin Timpul ce aleargă trec și eu cu-a mea iubire, Dar prin părul ei cad frunze ca pe-o tristă amintire.Mă trezesc când Luna plânge printre mugurii de brad,De-ai fi fost la mine-n suflet, tu vedeai focuri ce ard.Dar te duci cu pași de umbră, să găsești un adăpostși presari pe drum petale, să plătești al vieții cost.Roua lacrimilor tale se ascunde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_luca/canal [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. În munții conștiinței mele se topesc zăpezile de dor Și-ncet pornesc la vale lacrimile iernii mele călătoare... Înmuguresc câmpiile sărutului furat de soarele-arzător Iar florile iubirilor eterne, din mugurii de ziuă, iau culoare. Pornesc la pas spre casa sufletului meu de primăvară plin, Prind norii albi din vânturile ce tresar, ușor, în mâna mea, Mă învelesc apusuri ce-au colindat la margini de destin, Iar cerul îmi șoptește că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_luca/canal [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
din abisuri. Mă regăsesc sub pașii trecători ca un străin prin ... Citește mai mult În munții conștiinței mele se topesc zăpezile de dorși-ncet pornesc la vale lacrimile iernii mele călătoare... Înmuguresc câmpiile sărutului furat de soarele-arzătorIar florile iubirilor eterne, din mugurii de ziuă, iau culoare.Pornesc la pas spre casa sufletului meu de primăvară plin,Prind norii albi din vânturile ce tresar, ușor, în mâna mea,Mă învelesc apusuri ce-au colindat la margini de destin,Iar cerul îmi șoptește că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_luca/canal [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
care sfârșește în cele din urmă pesimist. Pesimismul este atribut masculin, el rămânând deseori agățat de disperare, fără șansa unui posibil recurs. Fără căldura și lumina harului, germenele mâhnirii încolțește în esența masculină, atrofiind simțul religios al paternității, plesnind în mugurele batjocoritor al ateismului. Tot spiritul zeflemitor față de taina Fecioarei - Mamă poartă pecetea ateismului militant. Toate excesele frapante ale masculinității le regăsim în religiile lumii antice și moderne, (excepție făcând creștinismul ortodox), respectiv în sistemele filosofice sau doctrinele politice. Dimpotrivă, sufletul
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_fecioara_gheorghe_constantin_nistoroiu_1344935120.html [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
Coasta de-i-mpăienjenită Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară! Referință Bibliografică: Ce farmec, ce armonie / Cornelia
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1489831393.html [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
toate înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la câini/atunci ai vrea să le ai pe
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
urzici Și primăvara râde în ochii tăi, cromatic . Sosește martie curând, ca o prefață, Bătând la geamuri, parfumul său adie, Când supărată, când zâmbitoare fată, Aprinsă, întotdeauna, floral la geografie. Și-și duce prima zi, oficial, la nuntă, Ca daruri mugurii și primele petale, Și în festivitate cu verde se inundă Iar invitații cântă cu triluri rituale. Își pune zâmbitoarea în piept un mărțișor Cu ghiocei, brândușe și-o viorea, și-un dor ! Referință Bibliografică: Sonet XLIII / Aurel Auraș : Confluențe Literare
SONET XLIII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1488268945.html [Corola-blog/BlogPost/342783_a_344112]
-
reflex al amintirilor care nu-i dau pace: „Gândul meu dus spre nicăieri/ mi-apasă greu tâmplele ude/ iar boabele ochilor umbriți/ își caută-n freamătul timpului,/ amintirile/ Tremurul de ieri,/ rămas aninat de-un colțișor/ al sufletului trist,/ unde mugurii abia plesniți/ acoperă goliciunea/ tristei primăveri/ desenate-n contur de șotron/ dă acum anotimpului/ nesfârșitul ecou/ al eternității scufundate/ în teluricul iubesc” (Un gând spre nicăieri, Oradea, 30 iunie 2009). Așadar, nesfârșitul ecou al eternității este dat de teluricul „iubesc
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
dă starea de împlinire, de statornicie dar cel mai mult starea de poezie. Gândul trece munții, călătorește hoinar spre a se întâlni cu gândul iubitului. Toate acestea sunt roadele imaginației poetei, trăiri transpuse în versuri. Iubirea este permanent căutată în “mugurii cu flori”, ori “albul zăpezilor din văile adânci ale munților”, sau în “lanul cu maci arzând de culoare”. “Să te găsesec, aș vrea.../ în creanga de mălin ce/ freamătă sub fereastra mea,/ ascuns între petalele/ de cais și gutui/,”...”în
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN by http://confluente.ro/dorina_stoica_1450549603.html [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
aflăm din poezia “Sunt”. Ea este “Lună”, Soarele”, “ploaia”, “vântul”, “roua”, “blândă plăcere”, “valuri de durere”, “visul”, “trecător în noapte”, “poezia”, “petală”, “lacrimă”, “gândul negândit”, “legenda”. Dacă primăvara iubirile se trezesc la viață asemenea florilor ce au stat în amorțire:”mugurii speranței / pornesc/ bobocii trandafirului/ vorbesc,// numai primăvara / se deschid/ sufletele lumină!/ Numai primăvara), toamna aduce tristețea și omoară speranța “Trăiesc în tristeți, respir a lor tăcere/ Aștept cu dor un anotimp mângăiere./”( Tristeți în toamnă târzie). Iarna ( „Anotimpul alb”, „Viscol
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN by http://confluente.ro/dorina_stoica_1450549603.html [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
Cum e să te complaci în mâinile paradoxului răutăcios? Iubirea se deghizează în frumusețe, frumusețea nu mai stăpânește iubirea, iar iubirea, existența extraordinarului spectacol sufletesc, nu este regină. Tot ce era să-ți ofer s-a împlinit prin realitate și mugurii ce nu cad în jos se îndreaptă spre lumina cărților. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: SPRE LUMINĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate
SPRE LUMINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1455741510.html [Corola-blog/BlogPost/381366_a_382695]
-
vreun înger acolo de râs Să aibă nou-născuții cu cine să se joace de-a baba-oar ba Deschid fereastra și întuneri- cul năvălește în lume Doamne de unde atâtea nopți obraznice în versurile mele de dragoste Îndră gostiții râd Hei-rup Mugurii plez nesc poetul peste degete Nu pe-a colo vine lumina prostuțule Costel Zăgan , Erezii de-o clipă Referință Bibliografică: EREZIE DE PRIMĂVARĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 795, Anul III, 05 martie 2013. Drepturi de Autor
EREZIE DE PRIMĂVARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 by http://confluente.ro/Erezie_de_primavara_costel_zagan_1362514492.html [Corola-blog/BlogPost/345534_a_346863]
-
ATLANTA Autor: Mara Circiu Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Că în fiecare an, primăvara sosește în verva, așteptată cu bucurie de către românii din Atlanta și împrejuri, si nu doar pentru soarele blând și mugurii multicolori care timid își fac apariția: primăvară înseamnă un motiv de bucurie pentru întrega comunitate românească care așteaptă cu nerăbdare cele două mari evenimente ale comunității ortodoxe românești din Georgia: Festivalul Românesc de Primăvară organizat de Biserică Sfântă Maria din
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mara_circiu_1403524504.html [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, O dâră pare viața în luminișuri stând, Răsfrântă pe chilimuri, ca Luna pe al ei jar, Grăbită pare soarta Destinului plecând, Esența să-și culeagă din mugurii de har. Românul e o Rocă din veșnicii Carpați, Omenia-își cerne peste pământ și mări, Cer și Pământ cuprinde-Credința întru frați, Așternându-și Iubirea în cele patru zări. ------------------------------------ Cu aleasă prețuire și prietenie, Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț, 15 februarie
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488891933.html [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înțelepciunea sa, Apa cu viețuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeștrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna și Stelele cu podoabele lor și sus de tot, peste toate acestea, ca un rege înveșmântat în splendoarea frumuseții este așezat Omul -Omul dac- chip
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
Poetului ! Din toate aceste desăvârșite odrăsliri, înfrumusețate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admirația, ce înflorește în Om, rodiile iubirii pentru Creator. Toată contemplarea frumuseții, slavei și strălucirii acestei dumnezeiești Iubiri, întrupează în Om cântarea divină. Gândul sufletului este mugure de Dumnezeu. Cuvântul rostit este surâsul Luminii angelice, iar muzica cuvântului este cântarea însăși a Duhului Sfânt. Toată această încântare divină este întruparea sublimă a Fecioarei Maria. Așadar, cuvintele gândite, rostite sau scrise sunt roade ale Tainei Cuvântului. Deci cuvântul
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
the earth hâș washed. My eyelids stopped defending against the wind A tear alone awaits me when night draws în.. [12] ȘI TRECI Și treci mai departe Spre fructul oprit Spre nopțile dogoritoare din struguri Dacă poți împânzește zările cu mugurii Cu ruguri scânteietoare Cad petalele sufletului printre ele ca niște ciudate umbre Și treci sub platoșa alburie de nouri. [12] AND YOU GLIDE And you glide on Toward the forbidden fruit Toward the hoț nights made of grapes If you
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_poeme_bil_margareta_chiurlea_1368711248.html [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
Cu păsări ce alergau În întunecimea zborului Cu pleoape Ce nu-mi închideau ochii Spre un infinit Ce nu-l mai găseam Printre semnele zilei Încețate în sfârșitul agoniei Ultimei pete Dintr-un februarie Îmbâcsit cu povești înflorite în ferestre ....................................................... Mugure trist Oprește-ți plesnitura de patimi Și lasă clipa din mine Semn Pentru alte anotimpuri De AZED ANGHEL ZAMFIR DAN MESAJ Dacă vii Apropie-te gândului Întreagă Fără foșnet Eu sunt în grădină Pregătesc zorile Pentru odihna dimineții De AZED
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1433142870.html [Corola-blog/BlogPost/382655_a_383984]
-
strălucești, o flacără nestinsă În suflet cresc păduri, se-neacă păsări stoluri Când lacrimi se unesc, de dragoste încinsă... Când buzele mi-atingi, mă năruiesc ca gheața Plutindă peste râuri, în blocuri transparente Sub degetele tale îmi înverzește viața, Toți mugurii-mi pleznesc, mă răvășesc torente... Dragostea ta e torța ce-mi luminează calea Fior ce treci prin mine, prin gânduri mi se lasă Cu mii de Primăveri mi-ai ascultat chemarea Cărări cu ghiocei m-ademenesc Acasă... Antonela Stoica 10
CĂRĂRI CU GHIOCEI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1486837583.html [Corola-blog/BlogPost/368804_a_370133]
-
cu fereastra în noaptea târzie cu miros de toamnă-n pridvor s-a topit în nisipul din câmpie casa cioplită din lemn de dor cu acoperișul spart de ploi și lună o aud plângând în arborii când cobor să sărut mugurii ce ne-mpreuna casa cioplită din lemn de dor ce-a zidit-o aprilie-n câmpie mă priveste-acum cu frunzele ce zbor și-mi acoperă fruntea cu melancolie DANS PĂGÂN de-o vreme caut ceva ce-mi era drag m-
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1496976345.html [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > VERSURI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rugă verde Smerită rugă tainică Lui plângu-I Și de durerea facerii mă tângui Când frunza mugurele-și rupe Din verde crud de sânge să se-ntrupe. Adâncă rugă de lumină cântu-I Și de durerea dorului mă mântui Când floarea de cais între fecioare Sub verde voal în vălul verde moare. Nespusă rugă-n rugăciuni închinu-I Și de
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
șnur În văpaia dimineții Împletind Spirala Vieții Foc etern și puritate, Cu sânge și nestemate, Cu Iubire și Lumină, Scaldă-te-n priviri, senină, Că mi-e inima preaplină... Urcă seva prin copaci, Verde crud să mă desfaci Și toți mugurii pe ram Să-nflorească-n alb balsam... Nuțuveri și ghiocei Să răsari sub pașii mei Ninse flori la mine-n suflet, Vraja Ta, în al meu umblet.... Antonela Stoica 1 Martie 2017© Referință Bibliografică: DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ / Antonela Stoica : Confluențe
DESCÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1488358077.html [Corola-blog/BlogPost/382856_a_384185]
-
prin muzică lor. Muzică e un nesfârșit cântec al inimii. Muzică e o amintire chiar și în momentul în care o asculți pentru prima oară, e un prezent deja trăit. Avem trupul de lut, dar gândul poate zbura! Sentimentele sunt mugurii care ne cresc în adâncul sufletului. ÎNDE IRAE ET LACRIMAE (De aici manii și lacrimi) Hai să privim cerul (mirajul) În noaptea asta prevăd multă durere, Pe obrazul stâng sub pleoapa o lacrima mi-a lăsat o urmă pe care
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1369341760.html [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
simt atingerea ta, florile din ierbarul vieții noastre revin la viață pe trupul nostru aurit (macii târzii) În patul nostru apun gânduri și toamnă rodește iubire (extazul fluturilor îndrăgostiți) O rază se topește pe spatele meu mut de atingerile tale (mugurii iubirilor sfințite de anotimpuri) Mereu aștept toamnă iubirilor Sărutul ce poartă gustul mustului Lumină boabelor de struguri Mere coapte (buzele tale) Amintiri de teracota Te sculptez dintr-un bob de strugure și mă îmbăt privindu-te (gustul mustului ) Obraji de
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/Luminita_amarie_versuri_de_luminita_amarie_1369341760.html [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]