545 matches
-
să g ene reze atât de multe discuții contradictorii și căruia să i se atribuie, totodată, atât de multe teorii. Deși globalizarea are potențialul de a aduce be nef icii imense atât țărilor în dezvoltare, cât și celor dezvoltate, există mul te voci care susțin că acest fenomen, cel al globalizării, alături de alți factori, a accentuat sărăcia în anumite părți ale globului. Cu toate că apărătorii globalizării susțineau c ă t oată lumea va avea de câștigat din punct de vedere economic, atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
inexorabil care țintește spre un anumit scop. Ea este caracterizată, mai degrabă, de un set de tendințe care se op n unele altora. Dintre aceste tendin u țe, putem identifica: universalizare versus particularizare În timp ce globalizarea poate tinde să facă ca mul te aspecte ale vieții sociale moderne să devină universale (de exempl u: producția liniei rulante de asamblare, restaurante de tip fast-food, diferite obiceiuri ale consuma torilor), ea poate, de asemenea, folosi la evid enț ierea principalelor diferențe dintre ce se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Italia a favorizat venirea naziștilor ș i a fasciștilor la putere - moment în care lumea a intrat în cel mai negru coșmar imaginabil: cel de al Doilea Război Mondial. Colapsul economiilor globale ne oferă două lecț ii importante. În pri mul rând, globalizarea nu este o forță economic ă v eșnică, ea putând fi sto pată; în al doilea rând, putem susține că haosu l e conomic și politic din perioad interbelică ar trebui să ne avertizeze că o reacție violentă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ultimul timp, s-a manifestat o amplă tensiune între global și local. Pentru a da un exemplu, în acest sens, putem menționa atât politicile g lo bale, cât și cele naționale care se întrepătrun d î ntr-o măsură fără egal. Mul tor oameni acest lucru li se pare o pierdere a suv eranității naționale, deoa rece guvernele par a deține un control mai mic dec ât cel pe care îl exercitau odinioară. Adesea, cetățenii statelor detestă s ă fie obligați să
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
obligațiunile firmelor din alte state pe piața acestora; * integrarea sectorului bancar, prin intermediul pieței interbancare mondiale, de la care se poate împr umu ta temporar - opțiune exercitată, acum câțiva ani, de unele băn ci din Asia de Est, dar care a avut mul tiple consecințe grave. Integrarea financiară presupune o deschidere to tal ă a pieței de ca pitaluri. Deschiderea piețelor de capitaluri pr odu ce efecte asemănătoare cu cele produse de deschiderea pieței bunurilor . În aceste condiții, capitalurile tind să emigreze din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dețineau 50 % din totalul titlurilor internaționale, cel mai mare procent pe care l au înregistrat vreodată Statele Unite. 2.4.3. Globalizarea financiară după cel de al D oil ea Război Mondial După cel de al Doilea Război Mondial, cele mai mul te monede nu erau convertibile. În plus, majoritatea statelor aveau restricții str ingente asupra investițiilor străine, restricții ce priveau atât țările care primeau investiții, cât și pe cele care realizau investiții în exterior. Deoarece majoritatea gu vernelor erau preocupate de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și propagarea globalizării financia re au făcut ca mișcările de capital să evolueze rapid în ultimele două decenii. Această mobilitate a capitalurilor a crescut ca urmare a relaxării c ont rolului acestora și a dezvol tării tehnologiilor informaționale. Astfel, în mul te studii, globalizarea finan ciară este considerată a fi rezultatul conjugat a două momente distincte, dar strâns interconectate între ele. În primul rând, este vorba de o lungă peri oadă de acumulare a capitalului, începută după ter minarea Primului Război Mondial, însă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
parte a capitalului financiar este destinat piețelor emergente mai săr ace și economiilor în curs de dezvoltare. Imobilitatea capitalului, indiferent care sunt fac torii care o determină, afectează, în mod distinct, modelul de creștere ec onomică al statelor. În pri mul rând, această imobilitate a capitalului fin anc iar va încetini procesul de convergență dintre țări, deoarece capitalul ar fi orientat spre acele economii ce dețin, din abundență, resurse financiare. O ase menea alocare greșită a ca pitalului va avea implicații
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
forța comună a investitori lor străini și a celor autoh toni poate genera o criză atunci când semnalele se deteriorează. Acest lucru poate determina țările să adopte principii de bază sănătoase și sta bile, deși acest proces este de durată. Mai mul t, investitorii pot exagera, fiind mult prea optimiști, în vremuri bune, și prea pesimiști, atunci când este greu. Prin urmare, chiar și unele schimbăr i n esemnificative în aceste princ ipii de bază pot cauza schimbări bruște în dori nța de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe piețele externe. Alături de acestea, investițiile străine de portofoliu înt regesc imaginea complexei prezențe internaționale a operatorilor economic i ș i a investitorilor. În literatura de specialitate, s au conturat două curente cu privire la structura optimă a unui sistem financiar: siste mul financiar bazat pe in termediere bancară (bank- based) care evidențiază rolul băncilor în cadru l piețelor financiare prin mobilizarea și distrib uir ea resurselor prin credi tare și sistemul financiar bazat pe piața de ca pit al (market-based) care sur
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la creșterea productivității și competitivității produselor locale, prin int ens ificarea cercetării și promovării de noi produse, modernizarea tehnologiilor, creșterea specializării și stimulării personalului etc. Astfel, pătrunderea companiilor multinaționale nu îns Globalizarea piețelor de capital nomiile dezvoltate. De asemenea, companiile mul tin aționale au impus crea rea unor standarde privind poluarea, tehnologii le, calitatea produselor și a serviciilor, condițiile și securitatea locurilo r d e muncă, adesea, prea restrictive, e și nici la sporirea investițiilor, ci, dimpot rivă, la recesiune economică
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și, în di ferite momente din trecut (sfârșitul secolului al XIX-lea), a fost destul de răspândită în economia mondială. Analizând datele din tabelul nr. 3.1., observăm că perioada de după 1990 a fost marcată de o uriașă creștere a volu mul ui finanțării internaționale, evoluție întreruptă de crizele financiare din Asia și Rusia, în 1998, precum și de recesiunea din Statele Unite, din 2001. Începând din anul 2000, se evidențiază însă o evoluție semnificativă a titlurilor tranzacționate pe piețele financiare internaționale, volumul acestora
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de vreme, în unele țări, guvernele au implementat un sistem de plată a înca sărilor curente, pentru a le furniza venit pers oan elor în etate. Aceste sis teme, precum pensia pentru vârsta înaintată, în Ma rea Britanie, și progra mul de securitate socială, în Statele Unite, taxează lucrătorii actuali pe n tru a plăti pensionarii actuali și, astfel, nu au nevoie de economisiri sau investiții. Modificările demografice au determi nat susținerea acestor sisteme de plată, în funcție de încasările curente din ce în ce mai costisitoare, întrucât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ă cu 4,5 % din PIB, în ță rile în curs de dezvoltare, crescând ușor de la 4, 2 % în 2006 . Investițiile străine directe (ISD) sunt cele ca re au susținut, în mare măsură, intrările de capital, deși la un nivel mul t mai redus decât în anii precedenți (graficul nr. 3.7.). Din analiza graficului, se observă că fluxurile de capital de portofoliu au jucat un rol mult mai important în ultimii ani, reprezentând 20 % din capital, în 2005 - 2007, un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în monedă națională. Diminuarea drastică a prețurilor acțiunilor a a vut ca rezultat mari pierderi înregistrate de majoritatea băncilor naționale, ceea ce a determinat ca piețele monetare naționale să înregistreze un profund declin. Piețele din celelalte trei țări au pierdut mai mul t de jumătate din valoarea lor - Brazilia a suferit un declin de 40 %, India, d e 5 2 % și China, de 66 %. Magnitudinea recesiunii, în cea de a doua jumătate a anului 2008, a fost mult mai severă pentru Brazilia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bază, în al treilea trimestru, în timp ce spread-ul din Brazilia s-a dublat în 2008. În mod similar, spread ul din mai multe țări sub sahariene a sărit de la 100 puncte de bază la 400 puncte de bază, iar cele mai mul te bănci au renunțat la fa cilitățile de finanțare curente și au acceptat for mele tradiționale de scrisori de credit garantate. Mai multe țări au intrat în acorduri bilaterale pentru a reduce, astfel, din dificultățile priv ind accesul la valute
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
firmele multinaționale au repatriat câștigurile înregistrate peste veniturile curente sau au redus din expunerea creditelor contracta te intra-firmă, fără a-și vinde activele. În timpul unei crize, într-o țară gazdă, rambursarea împrumuturilor sau repatrierea câștigurilor este, de cele mai mul te ori, preferată, în schim bul vânzării directe de titluri de capital. Deținerea unor titluri de capital reprezintă, d e o bicei, un angajament strategic pe termen lung care nu se poate schim ba imediat după o criză, deși s
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un num ăr restrâns de țări care s au confruntat cu anumite dezechilibre, dar criz a a ctuală a cuprins întregul si stem financiar mondial, din cauza legăturilor financiare ce există între statele lumii. Actuala criză financiară a influențat atât volu mul fluxurilor internaționale de capital, cât, mai ales, direcția de orientare a acestor fluxuri transfrontaliere, investitorii, adesea, retrăgâ ndu -se de pe acele piețe con siderate nesigure către piețe ce pot oferi opor tun ități sigure de investire. În contextul general din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
CDS să câștige po ziții de contrapartidă în ceea ce privește ban ca Lehman și de a reechilibra portofoliile, prin înlocuirea tranz acț iilor; în al doilea rând, American International Goup (AI G), o mare com panie de asigurări, cunoscută că deține mai mul t d e 440 miliarde dolari de poziții noționale, în contractele CDS - de multe ori, tranzacții monoline de asigurare care implică băncile client - a primit un pachet de sprijin de la guvern. A cacest pachet, re a fost restructurat în mod
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că politica monetară, reglementarea și su pravegherea trebuie să conlucreze eficient, cee a c e nu s-a întâmplat, în ul timii ani, în unele economii importante ale lum ii. Câteodată, politica monetară a fost prea blândă, inclusiv în raport cu siste mul de reglementare și supraveghere existent. Globalizarea piețelor de capital reglementează sau supraveghează piețele pot răm âne în urmă. Este relevantă, în acest sens, o frază din declarația liderilor G20, pe care o cităm aici: „Reglementatorii și supraveghetorii trebuie să (...) sprijine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
răspund condițiilor existente în țările lovite de crize. Pe măsură ce sistemul financiar mondial a deven it din ce mai inter conectat, FMI a efectuat o monitorizare multila ter ală, pe baza rapoartelor bianuale pe care le produce. Aceste eforturi de monitorizare mul til aterală au fost criticate, totuși, ca fiind puțin eficiente, concentrate pe probleme senatul american a adoptat un proiect prin care St atele Unite se vor opu ne acordării de asistență financiară de către F MI țărilor care, probabil, că nu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și un buget echilibrat, dar poate fi conda mna tă pentru faptul că își impune opțiunile sale și altor țări care au ne voi și obiective diferite. Criza actuală este mai mult o criză bancară, de cât una fiscală. Siste mul bancar european continental nu a fost curăț at, în mod corespunzător, după crahul din 2008. Activele rele (cele care val orează mai puțin decât susține deținătorul) nu au fost înregistrate la va loarea lor reală de piață și sunt păstrate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dacă frânturile de conversație din fața porții, pe care urechea sa amăgită le percepe, sunt ale unor tâlhari, conduși de Gheorghe. Tensiunea, acumulată până la refuz în paginile precedente, atinge contururi stranii. Zgomotele monotone îl tulbură pe anxios: nemaisuportând bătăile ceasornicului, "[o]mul nostru puse mâna pe limba ce se legăna și-i stinse mișcarea". Exteriorul se mută, brusc, în interior; teroarea fenomenologică a obiectelor se transferă la nivel somatic. Astfel, trupul lui Zibal este cuprins de o senzație mistuitoare de sete: "Spălă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
chestiune vizează interpretarea „fizionomică“ a orașului. Principiul acesteia urmează principiul fizionomiei care descrie modalitatea privirii flaneurului și despre care a fost vorba mai sus. Benjamin descrie orașul prin ochii unui flaneur potențial, doar că obiectul său predilect nu mai este mul țimea trecătorilor care îl învăluie, ci spațiul urban ca atare: „For Benjamin, the buildings, spaces, monuments and objects that compose the urban environment both are a response to and reflexively structure, patterns of human social activity.“ Fizionomistul este acela care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
convertită ulterior în sarcina tragică a recuperării gesturilor uitate ale experienței. Traseul lecturii pe care am încercat-o aici este oarecum unul paralel. Am vizat în primul rând recompunerea fragmentelor lui Benjamin în așa fel încât să devină vizibil mecanis mul fizionomiilor sale fluide. Ontologia slabă a vaselor sparte din învățătura lui Isaac Luria, pe care autorul german o recuperează ca ontologie a lumii istorice a secolului al XIX-lea, „generează“, oarecum mistic, scriitura fragmentară din PassagenWerk sau din Copilărie berlineză
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]