1,385 matches
-
K și invers, cu cât se economisește mai mult din venitul suplimentar, cu atât K corespunzător este mai redus. Mecanismul multiplicatorului oferă posibilitatea determinării sporului de venit care rezultă din creșterea investițiilor. Este foarte important de subliniat faptul că efectul multiplicatorului este același și În cazul unei reduceri a investițiilor În sens negativ Însă. Pentru Keynes și discipolii săi, această constatare a avut o importanță crucială. Keynes răstoarnă toate canoanele de până atunci, afirmând faptul că: . Keynes respinge ca greșită, legea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
J. B. Say care a analizat circuitul economic, ajungînd la concluzia că În condițiile economiei de piață crizele generale de supraproducție sunt imposibile). Elementul de rezistență, În jurul căruia vor gravita mai tîrziu toate politicile dirijiste, este investiția. Datorită efectului de multiplicator al investiției, intervenția statului poate fi eficientă. În perioadele de recesiune, orice stimulare a investițiilor induce un efect amplificator de relansare economică. În perioadele de expansiune, supraîncălzirea economiei poate fi evitată prin descurajarea investițiilor. În majoritatea terapiilor dirijiste pe care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care o reprezintă investițiile, ca suport material al creșterii economice, În literatura economică se prezintă un număr important de modele macroeconomice care abordează corelația directă dintre investiții și creșterea economică sau indirect prin intermediul capitalului fix. Pe lîngă principiul acceleratorului și multiplicatorului, mai există un șir de modele ce abordează această corelație cum sunt modelul lui R. F. Harrod, E. Domar, I. B. Clark și R. Solow prin prisma impactului pe care Îl au investițiile asupra creșterii economice . Modelul lui R. F.
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
una din problemele ce au marcat dezvoltarea economică a statelor atît În trecut, cît și În prezent, persistînd cu siguranță În viitor. Noțiunea de investiții este una din acele determinante care reușește să-și păstreze actualitatea, fiind argumentată prin efectele multiplicatoare pe care le generează În sectoarele În care au fost aplicate. Fiind corect direcționate, rațional gestionate și eficient structurate, investițiile conduc la accelerarea stabilității socialeconomice. Direcționarea investițiilor În sfera producerii sau a serviciilor conduce la relansarea dezvoltării agenților economici prin
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
monetar-creditară. Politica bugetar-fiscală presupune deschiderea unor linii de finanțare activă a Întreprinzătorilor; creditarea Întreprinderilor private din surse bugetare; organizarea achizițiilor de stat de bunuri și servicii; direcționarea investițiilor de stat În acele ramuri care vor apărea ca catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive (care la prima veder par a fi inutile, căci nu sunt Însoțite de creșterea ofertei bunurilor), dar asigură efectul multiplicator Politica monetar-creditară presupune micșorarea ratei dobînzilor; micșorare ce va conduce la diminuarea eficienței marginale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
direcționarea investițiilor de stat În acele ramuri care vor apărea ca catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive (care la prima veder par a fi inutile, căci nu sunt Însoțite de creșterea ofertei bunurilor), dar asigură efectul multiplicator Politica monetar-creditară presupune micșorarea ratei dobînzilor; micșorare ce va conduce la diminuarea eficienței marginale și astfel face mai atractive viitoarele investiții; de asemenea, statul trebuie să asigure o cantitate a masei monetare care va conduce la diminuarea ratei dobînzilor. Un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
condițiile locale, eventualelor Îmbunătățiri. Întrebări recapitulative: 1. Definiți investiția sub aspect teoretic și practic. 2. Determinați trăsăturile comune ale investițiilor, indiferent de sensul larg sau restrâns al abordării conceptului. 3. Explicați principiul acceleratorului. 4. Descrieți esența și argumentați rolul principiului multiplicatorului. 5. Descrieți formele investițiilor internaționale 6. Determinați tipurile de investiții internaționale. 7. Determinați tipurile de investitori. 8. Descrieți efectele ISD asupra economiei țărilor receptoare. 9. Descrieți principalii factori de influență asupra atractivității investiționale În viziunea diferitor școli economice. 10. Definiți
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
țărilor receptoare. Teste-grilă: 1. Acțiunea de investire sub aspect macroeconomic presupune: a) achiziția de bunuri de echipament În scopul măririi capacității de producție; b) efortul prealabil depus (financiar, material, de muncă) ce va avea ca o consecință obținerea unor efecte multiplicatoare (tehnico-materiale, financiare și sociale); c) formarea brută de capital; d) sacrificiul unei părți din consumul prezent pentru un (posibil și incert) consum viitor, În speranța că acel consum viitor va fi mai mare decît cel sacrificat În prezent. 2. Multiplicatorul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
multiplicatoare (tehnico-materiale, financiare și sociale); c) formarea brută de capital; d) sacrificiul unei părți din consumul prezent pentru un (posibil și incert) consum viitor, În speranța că acel consum viitor va fi mai mare decît cel sacrificat În prezent. 2. Multiplicatorul investițiilor sau principiul multiplicatorului reflectă: a) că un anumit volum de investiții (I) determină o creștere corespunzătoare a venitului (∆V); b) de câte ori este mai mare sporul de venit adus de un spor al investiției; c) volumul producției care poate fi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sociale); c) formarea brută de capital; d) sacrificiul unei părți din consumul prezent pentru un (posibil și incert) consum viitor, În speranța că acel consum viitor va fi mai mare decît cel sacrificat În prezent. 2. Multiplicatorul investițiilor sau principiul multiplicatorului reflectă: a) că un anumit volum de investiții (I) determină o creștere corespunzătoare a venitului (∆V); b) de câte ori este mai mare sporul de venit adus de un spor al investiției; c) volumul producției care poate fi obținut la un leu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de rentabilitate maximă dar și cu riscul asociat maxim. Poziția investitorului pe frontiera eficientă este determinată de atitudinea sa față de risc. Problema frontierei eficiente va fi privită ca o problemă de optimizare cu restricții și se va rezolva aplicând la multiplicatorul lui Lagrange. Caracteristicile problemei care utilizează toate cele trei ecuații ale modelului lui Markowitz sunt13: una din restricții este suma ponderilor; valoarea rentabilității portofoliului se consideră parametru, iar ecuația rentabilității este a doua restricție; funcția obiectiv (de minimizat) este riscul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
restricții este suma ponderilor; valoarea rentabilității portofoliului se consideră parametru, iar ecuația rentabilității este a doua restricție; funcția obiectiv (de minimizat) este riscul portofoliului; soluțiile problemei sunt multiple (descriu un loc geometric). Lagrangianul funcției obiectiv este: unde: 1, 2 sunt multiplicatori (câte unul pentru fiecare restricție); rentabilitățile medii ale titlurilor componente; r' parametru (rentabilitatea portofoliului); 1/2 coeficient de corecție, introdus în expresia lagrangianului pentru ușurarea calculelor). Observații: 1) Se poate considera ca funcție obiectiv, fie ecuația riscului care trebuie minimizată
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
8) a modelului lui Markowitz nu intervine în metoda de rezolvare prezentată la 2.3.1.a. Când se urmăresc soluții multiple (frontiera eficientă), se consideră ecuația rentabilității ca restricție, dar ca ecuație parametrică. Necunoscutele de determinat sunt cei doi multiplicatori și ponderile i ale titlurilor. Se pune condiția de ordinul întâi (condiția necesară) reprezentând anularea derivatelor de ordinul I ale lagrangianului, în raport cu necunoscutele de determinat. Exemplificăm pentru cazul a trei titluri componente: Sub formă matriceală, acest sistem de ecuații se
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
drept al ecuației reprezintă riscul specific (suma produselor între pătratele ponderilor și riscurile specifice ale titlurilor). Cel de-al doilea termen (produsul între pătratul volatilității portofoliului și riscul pieței) reprezintă riscul sistematic al portofoliului considerat. Se determină frontiera eficientă, folosind multiplicatorii lui Lagrange, după procedura expusă în subcapitolul 2.3.1.b. Funcția obiectiv (de minimizat) este riscul portofoliului, redat de ecuația (4). Se folosesc trei restricții: (unde βP este considerată ca necunoscută care depinde de ponderile xi) (ecuație parametrică) Lagrangianul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în marjă, care trebuie să conțină minim 50 % depuneri în numerar. Contractele sunt actualizate zilnic prin intermediul Casei de compensație, iar lichidarea se poate face numai cash. La scadență deținătorul contractului futures primește suma: S = m(V1 V0) unde m este multiplicatorul care înmulțește numărul de puncte de indice și este specific fiecărei piețe bursiere (de exemplu, 500 USD pentru piața americană; 10.000 yeni pentru piața japoneză; etc.); V0 reprezintă valoarea indicelui la încheierea contractului; V1 valoarea indicelui la scadență. Valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de scris, comuniștii beneficiau de o adevărată abundență pentru promovarea deșănțatei lor propagande pro-sovietice și anti-românești. Practic, puteau cere materiale deficitare în orice cantitate sau număr pofteau, ca să nu mai vorbim despre rapida și suspecta dotare cu mașini de scris, multiplicatoare, și multe altele. Iată ce scria Bighiu, tot la capitolul „presă și propagandă”: „... avem în total 4 ziare de perete bilunare („celebrele” gazete de perete de mai târziu, n.n.) din care unul la sediul T.P. (tineretul progresist, n.n.), unul la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
administrator" al Tainelor. Este foarte adevărat că Dumnezeu își alege slujitorii Săi, însă în imaginarul religios al românului preotul este cel care trebuie să fie model de sfințenie pentru comunitatea lui, astfel că un cleric decăzut în imaginea publică devine multiplicator de imagine pentru întreg clerul și, implicit, prin activitatea ce o desfășoară, a întregii Biserici. De acest aspect consider că trebuie să se țină cont și în sensul pozitiv. Sunt mulți clerici care, datorită smereniei, nu sunt fructificați în sensul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sutană"137 arată clar cum asocierea extremă a cuvintelor preot asasin sau diavol sutană, lovește din plin nu doar credința într-un slujitor al Bisericii, ci întreg ansamblul imagologic al Bisericii, preotul, cum am arătat într-un capitol anterior, fiind multiplicator al imaginii acesteia. Din relatările clericilor pe care i-am abordat pe acest subiect în perioada de debut a cazului Tanacu, am constatat cum credincioși practicanți sau persoane neimplicate începuseră să aibă reticență față de slujbe firești ale Bisericii, cum ar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Sfântului Maslu sau Dezlegările Sfântului Vasile. Sau, și mai grav de atât, clericii erau abuzați verbal, chiar și pe stradă, fiind strigați cu apelative de genul: "criminalilor", "asasinilor". Astfel, cazul Tanacu este, fără îndoială, un model în ce privește rolul preotului ca multiplicator al imaginii sacre a Bisericii. Chiar și o parte a slujitorilor au avut o atitudine extrem de violentă față de cele întâmplate, antepronunțându-se deseori, cu privire la cele întâmplate. Preotul dr. Adrian Gabor, citat de "Evenimentul Zilei"138, spunea că: "Se pare că tot
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fi prezentate sub forma unui tabel. Rezultatele așteptate vor fi structurate pe efecte asupra grupurilor țintă și rezultatelor asupra organizațiilor si partenerilor, respectiv capacitățile tehniice și manageriale. Rezultatele vor fi apreciate prin indicatorii de performanță, de eficacitate și eficiență. Efectele multiplicatoare semnifică măsura în care realizarea proiectului va conduce la propagarea unor efecte și asupra altor persoane fizice și juridice decât cele implicate în proiect, precum și efectele în timp ce depășesc perioada efectivă aferentă desfășurării proiectului. Ex. O clădire construită sau reabilitată poate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
o fetișiza totuși, de natură să marcheze o cezură. Existaseră gravura pe lemn și pe oțel, litografia, apărută la începutul secolului al XIX-lea, iar înainte sigiliile, medaliile, monezile, cărțile de joc și bancnotele. Fotografia n-a fost așadar primul multiplicator. Dar a însemnat introducerea unui automatism în munca manuală de ilustrare. "Lumina înlocuiește mâna artistului." Gravura și litografia (care deja îl scurtcircuitau pe gravor) erau tehnici. Dagherotipul este deja o tehnologie. Un procedeu impersonal "fără suflet și minte" cum îl
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu ocuparea mai deplină a forței de muncă. Se mizează, deci, pe impactul stimulator al reducerii impozitelor asupra investițiilor și producției și, implicit, pe o creștere a produsului intern brut, ceea ce sugerează un context În care se conturează și prezența multiplicatorului fiscal (Kf)138. Acest multiplicator, numit și al impozitului, semnifică creșterea producției sau venitului global (PIB) rezultată pe seama reducerii a prelevărilor fiscale de Încasat la bugetul de stat, ce devin resurse disponibile pentru investiții private, În condițiile menținerii neschimbate a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
forței de muncă. Se mizează, deci, pe impactul stimulator al reducerii impozitelor asupra investițiilor și producției și, implicit, pe o creștere a produsului intern brut, ceea ce sugerează un context În care se conturează și prezența multiplicatorului fiscal (Kf)138. Acest multiplicator, numit și al impozitului, semnifică creșterea producției sau venitului global (PIB) rezultată pe seama reducerii a prelevărilor fiscale de Încasat la bugetul de stat, ce devin resurse disponibile pentru investiții private, În condițiile menținerii neschimbate a volumului cheltuielilor publice bugetare. Mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și al impozitului, semnifică creșterea producției sau venitului global (PIB) rezultată pe seama reducerii a prelevărilor fiscale de Încasat la bugetul de stat, ce devin resurse disponibile pentru investiții private, În condițiile menținerii neschimbate a volumului cheltuielilor publice bugetare. Mai direct, multiplicatorul respectiv exprimă variația produsului sau venitului global (ΔY) În funcție de reducerea impozitelor (ΔT), determinându-se ca raport Între aceste două variabile, conform relațiilor următoare: 138 Filip Gh., Onofrei M., Politici financiare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 256 172 Kf= )t1
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
relațiilor următoare: 138 Filip Gh., Onofrei M., Politici financiare, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 256 172 Kf= )t1(c1 cT Y )t1(c1 c T Y −− ⋅Δ−=Δ⇒−− −=Δ Δ (3.24) Este de remarcat că În mecanismul producerii multiplicatorului fiscal, reducerea prelevărilor fiscale inițiată de stat, apare doar ca premisă a creșterii investițiilor private și a consumului privat, menită să antreneze și un spor de producție. Dar, diminuarea prelevărilor fiscale poate determina o creștere a producției și venitului global
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]