634 matches
-
despre ceea ce este public sau personal în lume. Într-un fel similar ar putea fi construite narațiuni despre florile din Pălăria gri sau Vas cu gura leului situate în spațiul interior, în vecinătatea ziarelor Nouvelles sau Gândirea care le dezvăluie: „multiplicitatea zgomotelor, murmurelor, ritmurilor” străzii. Prin plasarea dincoace de fereastra închisă, acestor flori, li se refuză, în mai toate narațiunile posibile, orice amintire despre ritmurile fundamentale ale naturii care ar putea să mai existe încă, undeva, în Place Dauphine. În loc de concluzii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mod special. De altfel, una din caracteristicile gândirii științifice este de a cerceta și sub desfășurarea diversității aparent haotice a Naturii, a găsi un plan de organizare tipului unic și/sau a celor câteva tipuri fundamentale, în jurul cărora se conturează multiplicitatea realității. Orice disciplină medicală, ce lucrează cu biologicul trebuie să-și poată identifica realitatea, cum vrea să o studieze într-o serie de prototipuri, corespunzătoare căilor proprii de desfășurare adoptate de însăși evoluția naturală. Diversitatea cauzelor, ce activează în natură
Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un sens mai radical, legat de condiția originară a omului, model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu se obține
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase în litera lor diferită. Tocmai aici, unde se pune în discurs ceea ce fiecare religie privește ca esențial despre Unul divin, tocmai aici diversitatea pare de nedepășit, multiplicitatea pare ireductibilă. Iată un paradox care ne poate reaminti în mod frapant, imperios, deosebirea de nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
or). Comunicarea neîntreruptă între creație și Creator a fost suprimată în momentul păcatului lui Adam, cînd voința lui inferioară s-a separat de Voința divină Atunci s-a născut individualitatea omului, avîndu-și sursa în separarea de Dumnezeu, de unde decurge proliferarea multiplicității. A fi liber, în termenii lui Berdiaev, înseamnă a învinge sau a absorbi obiectivările, a-ți realiza subiectivitatea de om total, microcosmos și microtheos totodată Acesta este pentru el sensul creației. Activitatea creatoare a omului constă în trans-obiectivare, în transfigurare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării, al disjuncțiilor (și, ca atare, al limitărilor), al netotalității. Cîtă vreme libertatea de alegere tinde să se conserve cu orice preț, să-și rămînă sieși suficientă, ea menține ființa umană în domeniul diversității, acolo unde alegerea se poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională, libertatea de alegere își extinde imens cîmpul de aplicabilitate. Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de domeniul multiplicității atunci cînd se decide în favoarea totalității, iar nu a fragmentului ; atunci cînd concepe virtutea nu atît ca opusă viciului, cît în Principiul ei, spre care îndreaptă dinamica subiacentă oricărei virtuți ; atunci cînd optează pentru dimensiunea transcendentă a persoanei, dar înțeleasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Un model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intim diferit în care Dumnezeu își contemplă chipul, se revelează Lui însuși cu posibilitățile sale totalmente în act de manifestare, de creație. în sens intra-divin, Omul universal este repetarea unică a Unității 2, locul unde Unitatea își desfășoară fără multiplicitate plenitudinea. în aspectul său manifestat, Omul universal cuprinde marele organism al universului, cu toate treptele lui de existență ori, mai degrabă, e sinteza lui. însă cînd noi, tîrziu modernii, vorbim despre universal, ne referim, deja de cîteva secole, la un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reține ceea ce e comun indivizilor, fondul de asemănare pe care se grefează accidentele lor. Generalul inventariază tocmai acele determinații formale care definesc nivelul individual de ființă. Opus individualului, generalul stă totuși în același plan cu el, nu iese din domeniul multiplicității individuale, ci îl sistematizează doar, așa cum o fac genurile aristotelice 1, îl contabilizează. Generalul este ceea ce unește calitativ indivizii ca indivizi, dă schema pe care o umple profilul particular al fiecăruia. Faptul că omul e o ființă culturală ține, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva din demnitatea înglobantă a Unității. Această capacitate poate rămîne simplu reflex pe nivelul individual al persoanei ; poate rămîne drept al fiecăruia de a-și gospodări imaginea despre real, poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în virtutea asociației unor idei legate de porniri și de afectivitate, dobândește, cu ajutorul deducțiilor și inducțiilor eronate, o semnificație personală pentru bolnavul astfel încurajat să raporteze totul la propria persoană". Delirul de interpretare este o psihoză sistematizată cronică caracterizată prin: "1) multiplicitatea organizării interpretărilor delirante; 2) absența sau prezenta puțin semnificativă a halucinațiilor, contingența lor; 3) persistența lucidității și activității psihice; 4 ) evoluția prin extindere progresivă a interpretărilor delirante; 5) incurabilitate, dar fără a conduce la demență" (pp. 3-5). Delirul de interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Ebert Neuman); reținem mai bine lucrurile care ne convin și cu care suntem de acord; un lucru este reținut cu atât mai repede și mai temeinic, cu cât intră în asociații mai multe și mai variate cu alte cunoștințe (regula multiplicității asociațiilor); în cursul memorării este util să ne imaginăm lucrurile la care se referă textul respectiv; denumirile, formulele, datele, definițiile, enunțurile trebuie însușite absolut corect de la început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; se rețin mai bine evenimentele
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
în funcție de natura lor și determinarea tipului de abordare privilegiat (consultarea, medierea, arbitrajul etc.). Apoi urmează identificarea instituțiilor, actorilor și resurselor care pot fi mobilizate pentru o activitate sau alta. Coordonarea și coerența în teoriile de rezolvare a conflictelor decurg din multiplicitatea activităților din teren și de calitatea actorilor care le pun în aplicare. Distincția propusă între criză și conflict trebuie să conducă la o clarificare conceptuală între managementul crizei și managementul conflictului. De pildă, răspunsul la o catastrofă naturală sau la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
instituții în totalitate. Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice Constantin ILAȘ Constituția reprezintă contractul colectiv al unei națiuni prin care sunt făcute predictibile și previzibile comportamentele instituțiilor unui stat precum și cele ale segmentului politic al oricărei societăți. La nivelul societății multiplicitatea de interese concurente care-și cer în mod prioritar rezolvarea poate conduce la situații conflictuale. Constituția este soluția generală, cadrul care prevede maniera, procedurile, căile precum și regulile care trebuie urmate pentru ca aceste conflicte de interese să fie soluționate pe cale pașnică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
iar pe de altă parte, mă punea În situația de a nu putea schimba un ministru fără consimțământul șefului partidului din care provenea acel ministru. Chiar dacă principalul criteriu de selecție a fost susținerea unui partid din arcul guvernamental, există o multiplicitate de traiectorii, precum și cazuri particulare de ascensiune politică. Ciorbea preciza că, În ceea ce privește construcția echipei sale guvernamentale, nu s-a putut pronunța decât asupra numirii a două persoane: În numirea lui Valeriu Stoica (Justiție, PNL) și a lui Alexandru Athanasiu (Muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
numiți ca urmare a rolului jucat În elaborarea programului electoral al partidului (cu toate acestea, există numeroase cazuri În care regula a fost Încălcată). În ceea ce privește numirile independenților, desemnările au avut sprijinul președintelui: Daniel Dăianu, Ilie șerbănescu sau Andrei Marga. Această multiplicitate a logicilor de recrutare a fost completată de procesul de selecție pentru cel de-al doilea eșalon al puterii. Spre deosebire de perioada anterioară, secretarii de stat nu mai erau numiți de către miniștrii În funcție, ci de către partidele politice: „Soluția a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]