632 matches
-
nu va Îngădui ca vreunul dintre elemente să părăsească aria sa pentru a se rătăci și a intra Într-o altă lume, nici să sosească dintr-o altă lume pentru a pătrunde În propria sa arie. Natura nu admite o multiplicitate fără limită și fără opreliște. Dacă totuși, să zicem, apare vreo emanație din altă lume care pătrunde În una străină, (B) Într-un astfel de caz este neîndoielnic vorba despre un amestec favorabil al tuturor părților omogene care posedă afinități
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
relevantă pluralitatea experiențelor pe care le au femeile, importante fiind acum diferențele „între femei situate în contexte sociale și politice particulare” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 79). Această încorporare a diferențelor în analiză trebuie să țină seama nu doar de multiplicitate și pluralitate, ci și de asimetriile dintre putere și diferențe, respectiv ale felului în care diferențele sunt sau nu reflectate în contextul puterii. Între rasă, clasă, gen există și relații de putere, respectiv diferențe de putere, nu doar intersecții. Patricia
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fiecăruia dintre noi este de a-și respecta viața și de a contribui, În măsura putinței sale, la creșterea adâncimii vieții celorlalți” . Dar, natura este mai bogată În forme decât spiritul nostru În clasificări, iar tendința noastră de a Încadra multiplicitatea flotantă a vieții În limite fixe este respinsă din capul locului la neizbutire. Deci ființa umană este unitatea biologică și spirituală fundamentală fiind, În fond, materie și spirit. Să prețuim lumea materială și deci corpul nostru, considerându-le potire ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
organizată. Etimologic, individul se definește prin caracterul său de individualitate. Caracterul cel mai izbitor al individualității este unitatea morfologică. Individul presupune deci o unitate de formă, căreia trebuie să-i corespundă o convergență de funcțiuni. Individualitatea realizează structura unității În multiplicitate. Această unitate este rezultatul unei convergențe funcționale a părților. O individualitate vie presupune o solidaritate structurală, o articulație a părților, În raport cu structura generală a blocului granitic; modificarea unei părți din acest bloc nu se repercutează funcțional asupra Întregului, individualitatea organismului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale puterii sale prin tot felul de acte rele care o distrug cu Încetul. Nu este, deci, cu putință să ne descotorosim de principiul antagonismului nici În sânul religiilor celor mai monoteiste. 60 Dar există și religii politeiste, cu o multiplicitate de zei. În acest caz, deși etica eterogenului este cea care Învinge, ea supune indivizii omogenității credinței sale, religiei sale. Chiar dacă divinitatea este eterogenă, manifestându-se În mijlocul luptelor, al dramelor Între zei, credincioșii, membrii individuali ai acestor religii sunt omogeni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
atemporalul sînt subminate de particular, de local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar putea deveni "complexități postmoderne care ne îmbogățesc" (L.Hutcheon, 1994:111). Pînă nu demult oricărei distinctivități i se atribuia o valoare negativă." Gîndirea sălbatică" era o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
integrativ, cele est-europene sînt marcate de tendințe centrifugale, legitime după omogenizarea forțată a unei jumătăți de secol de internaționalism bolșevic. Contrar previziunilor care schițau lumea viitorului ca un sistem omogen economic, politic și cultural, asistăm la o enormă expansiune a multiplicității: în viața cotidiană, în ciuda unei economii globale tot mai interdependente, asistăm la o profundă renaștere culturală și lingvistică. "Pe scurt, suedezii vor deveni mai suedezi, chinezii mai chinezi și francezii mai francezi" (J. Naisbitt, 1989:125). Așa cum a arătat Michel
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unui singur crez religios și nici a vreunei forme de cult de unică validitate pentru popoarele supuse. Principiul politicii religioase romane era acela de a lăsa intacte convingerile și manifestările religioase ale popoarelor reunite sub puterea sa. Analiza succintă a multiplicității curentelor religioase de la sfârșitul perioadei elenistice precreștine, în cele ce urmează, ne va ajuta să vedem și să evaluăm cu claritate misiunea pe care a primit-o creștinismul în momentul în care s-a silit să atragă, într-o primă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973586136-4 PRINTED IN ROMANIA DANIEL L. SEILER PARTIDELE POLITICE DIN EUROPA Traducere de Eugenia Zăinescu Prefață de Sorin Bocancea INSTITUTUL EUROPEAN 1999 PREFAȚĂ DESPRE O GENEZĂ A PARTIDELOR POLITICE Caracterul de multiplicitate pe care îl prezintă realitatea socială, economică și politică a Europei, îl determină pe orice observator să caute acel punct privilegiat care să-i permită construirea unei cît mai fidele reprezentări a bătrînului continent. Imaginea amintitei multiplicități pare să-și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
POLITICE Caracterul de multiplicitate pe care îl prezintă realitatea socială, economică și politică a Europei, îl determină pe orice observator să caute acel punct privilegiat care să-i permită construirea unei cît mai fidele reprezentări a bătrînului continent. Imaginea amintitei multiplicități pare să-și aibă originea în eterogenitatea populației ce trăiește în spațiul european. Într-adevăr, diferențele etnice par a ieși în evidență cu atît mai mult cu cît se vorbește de o Europă unită. Se poate constata o tendință centrifugală
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tot mai complexe, mai ales din perspectivă practică. ► Postmodernismul determină schimbarea paradigmelor anterioare privind curriculumul, păstrând însă elementele lor pozitive și consolidate în practică, în primul rând prin chiar trăsăturile lui specifice (Slattery, 2006, pp. 6-9): • eclectismul actual (variate stiluri, multiplicitate, interdisciplinaritate), • raportarea la context, la mediul real, dezechilibrul în evoluția continuă, • evocarea a multiple abordări și cercetări pentru diferite teme ale realității, • utilizarea complexității, a incertitudinii, a valorilor mobilizatoare, a valorilor estetice variate, a valorilor date de perspectivele așteptate, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stadiul de comunitate ca o consecință a acțiunii elitelor. Înseamnă manipularea unor trăsături culturale selective, precum și un efort de a aduce congruență între o mulțime de simboluri. Mai recent, accentul este mutat din ce în ce mai mult pe ideile de definire categorială, negociere, multiplicitate, imaginație, fluiditate. Pentru Jenkins, orice tip de identitate este o identitate socială. Într-o minimă accepțiune, aceasta se referă la "modurile / felurile în care indivizii și colectivitățile se disting în relațiile sociale de alți indivizi și alte colectivități. E un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
instituții transmit, evident, cunoștințele indispensabile reușitei la examenele naționale. Dar în afară de aceasta, formează spiritele și corpurile, preluând ștafeta efortului de educație depus în sânul familiei. Această educație trebuie să ia în considerație întregul personalității copiilor, demers sinonim cu averea și multiplicitatea formelor de capital. Școlile burgheziei trebuie să fie capabile să întărească elementele de socializare transmise de familie, toate aceste coduri, maniere de comportament și feluri de a fi care permit integrarea cu drepturi depline în înalta societate. Dar importanța școlii
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
and the Gods (Regele Lear și zeii) discuta ideile religioase ale lui Shakespeare. În Regele Lear, Shakespeare este un sceptic mai mult decît un creștin. Elton se ocupă și de legătura dintre intrigă principala și cea secundară: "...des înlesnind expansiunea multiplicității, intrigă dublă vine în sprijinul unității și menține interesul prin alternarea diverselor personaje și întîmplări care oglindesc problemele centrale... Dintr-un punct de vedere... intrigă Gloucester da formă intrigii principale, producînd un efect evident alături de cel realizat prin obișnuită contrastare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
politic, cât și din punct de vedere al gândirii intelectuale, se desfășoară o dialectică, o continuă dinamică, o continuă încleștare. Asta e interesant: nu e prea important că predomină un partid sau altul. Important e tocmai faptul că există o multiplicitate de puncte de vedere care se întretaie. Or, asta ar fi trebuit, să fie luat și aplicat, să nu spunem: "Uite, am descoperit adevărul, îl luăm și îl aplicăm automat la noi." S. A.: Mai este ceva, care ține de structura
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ceea ce se numește conservatism e ceva ce privește spre o societate burghezo-liberală așezată, umanistă, previzibilă etc. Deci, iată un fenomen care, venind din Europa spre America a fost, dimpotrivă, temperat. Care este aici factorul comun? Factorul comun este tocmai diversitatea, multiplicitatea, policentrismul societății americane care, după mine, este de asemenea meritul principal și speranța principală pe care societatea americană în continuare o oferă societăților din lume. Pentru că un policentrism, inevitabil, implică un anumit nivel de toleranță, chiar dacă este ezitant sau puțin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele fizice reale. Ca imagini sau modele, ele posedă aceeași multiplicitate ca și sistemele pe care le descriu. Consecințele derivate din modele vor putea fi comparate cu caracteristici ale sistemelor fizice reale, prin experiment. Pentru Wittgenstein, starea de lucruri pe care o descrie propoziția, în calitatea ei de imagine, nu trebuie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
implicit, această opinie relevă independența modului de gîndire și, prin aceasta, a modului de filozofare urmat de un gînditor în raport cu limba prin care este exprimat sistemul rezultat, filozofia specifică limbii fiind altceva decît filozofia gîndito-rului respectiv. Se creează astfel perspectiva multiplicității modalității de filozofare pe terenul unei limbi unice, dar se menține și ideea că limba însăși are integrată în sine o filozofie, o perspectivă de a vedea lumea. Trăsături ale limbii ca trăsături ale textului filozofic Filozofia a ambiționat din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de realitate. Rămîn, ca atare, valabile prima și cea de-a treia dintre situațiile prezentate mai sus, în care contribuția individuală este cel puțin egală cu ceea ce vine din orizontul lingvistic. Numai într-o astfel de perspectivă se poate explica multiplicitatea sistemelor filozofice, chiar în cadrul aceleiași culturi și în aria aceleiași limbi. Concepînd astfel lucrurile nu se exclude faptul că într-adevăr limbile conțin, într-o anumită măsură, o filozofie imanentă, dar această filozofie este valorificată și modelată diferit în funcție de epoci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o vreme, plini de neliniști și smulși din pacea unității, prin obscuritatea nopții spirituale, în căutarea sensului. Obiectivul profund al întregului demers îl constituie intuirea unității pierdute cîndva, in illo tempore, dar care poate fi recunoscută, sau măcar intuită, dincolo de multiplicitatea infinită a formelor exterioare : suntem construiți după același ADN și aparținem aceleiași Ființe. Mecanismele mentale care au domnit în ultimele secole sunt pe cale să se stingă, iar societatea noastră a atins un prag critic de reprezentare. Trăim o metamorfoză, o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
una foarte tenace, plină de dorințe și de lamentații. Dar Iisus Hristos a spus: "Eu și Tatăl meu una suntem". Asta înseamnă că facem parte din Ființă și că aceea este adevărata noastră identitate. Cred că problema Eu-lui ține de multiplicitate, de un nivel redus de conștiință. Cu cît conștiința crește, cu atît înțelegem cine suntem cu adevărat. Iisus ne-a dăruit mai mult decît a pierdut Adam, ne-a făcut părtași la viața Spiritului. Adevărata mea identitate nu se naște
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
întreaga justiție socială este clădită pe raporturile cu celălalt. Testarea virtuților noastre se face prin intermediul celuilalt, relațiile sociale îl presupun, chiar dacă cuanticii ne demonstrează că undeva, în adînc suntem unu, că aparținem aceleiași Ființe, suntem construiți după același ADN, dincolo de multiplicitatea infinită a manifestărilor exterioare. Iisus ne învață să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Tu sunt eu. Cum spunea Țuțea, "în fața absolutului divin, geniul e frate bun cu nărodul". Gîn direa pură are la bază experiența etică bulversantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mare de elevare spirituală, un elan al inimilor și o privire de sus, de pe un alt nivel de realitate, mai aproape de Sursă, de Principiu. E vorba deci de transcendență, de deschiderea cerurilor, de recunoașterea faptului că aparținem aceleiași Ființe, dincolo de multiplicitatea manifestărilor spațio-temporale și că, de fapt, suntem Unu și că după principiul lui Unu funcționează adevărata realitate. Toți marii profeți, întemeietori de religii ne vorbesc despre acest lucru, dar nu toți avem urechi de auzit. Veni-va, însă, și timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în sfârșit, goana după voturi ipotechează în mare parte viitorul. Partidele nu ezită să comunitarizeze în funcție de circumstanțe, evitând totodată să facă un necesar efort de reevaluare globală. Cum poate fi incitată o națiune atât de reticentă în a-și accepta multiplicitatea să acționeze pe viitor ca o națiune pluralistă, liberă, egalitară și revigorată de energia caracterului ei mixt în sfârșit digerat? Aceasta este posibila rezolvare a concurenței între victime. Pe 29 ianuarie 2001, Adunarea Națională vota o lege prin care se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]