268 matches
-
vadă odoarele și instituțiile mănăstirești. Adela și cu mine "făcurăm" (cum se zice aici) Filiorul. Printre chilii, apoi pe drumul din sat, pe la crâșmă epică a lui Ichim, și în urmă pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului și a pădurii, care se scurge de pe el ca un șuvoi, și, apoi, peste câteva minute, sus, sub pădure. La picioarele noastre, valea Filioarei, ondulată și presărată cu 1 Lustru - interval de cinci ani. buchete de copaci de toate formele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pot semnala următoarele diviziuni naturale învecinate: • Depresiunea Huși - la est; • Dealurile Fălciului - la sud-est; Culoarul Bârladului - la sud; • Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lui, moș Ștefan. Vizitiul scutură hățurile și dădu din cap în semn de înțelegere. Suiam acum o costișă lină, lungă, fără sfârșit parcă; târgul, într-o înfundătură, rămânea la stânga, în urmă. La dreapta noastră deodată răsări un tapșan larg, între muncele. Era un loc drept, sălbăticit, plin de spinării bogate, printre care răzbăteau câțiva pruni pitici, strâmbi, răsuciți ca-ntr-o durere. În fund, pe clina unui muncel, pe iarba arsă, ședeau într-o rână două cruci de piatră. Un stol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rămânea la stânga, în urmă. La dreapta noastră deodată răsări un tapșan larg, între muncele. Era un loc drept, sălbăticit, plin de spinării bogate, printre care răzbăteau câțiva pruni pitici, strâmbi, răsuciți ca-ntr-o durere. În fund, pe clina unui muncel, pe iarba arsă, ședeau într-o rână două cruci de piatră. Un stol de potârnichi se ridică dintrodată din apropierea drumului, zbârnâind, se risipi și, împrăștiate, paserile pline și rotunde zburau pe deasupra tufișurilor, pe deasupra prunilor, apoi, cu aripile întinse, ușor încovoiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mânile în jos și privea neclintită, cu sprâncenele ușor încruntate, în juru-i. Ș-au tras ștreangul! Cuconu Ștefan Leu tăcu. După un răstimp rosti domol: —Stăi... Caii se opriră. Ne întoarserăm în loc, pe perinile trăsurii. În urmă, tapșanul singuratic, între muncele, se deslușea cu tufișurile, cu arborii lui pitici și răsuciți, deasupra mormintelor pierdute și uitate. Peste singurătatea și peste melancolia aceea de început de toamnă luneca lin un vultur cu aripile neclintite. O istorie de demult, 1908 O istorie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ziua a doua de marș în ambulanță, în tovărășia doctorului Andronescu, un om foarte vesel, cu burta mare. Pornisem pe un drum întortochiat, prin ținutul Botoșanilor. Coloana își întindea înainte furnicarea neagră în care se țeseau scânteieri, se încovoia printre muncele, cobora în văi, se ridica pe costișe. Și în trăsura cu pânze, mare cât o corabie, legănat și scuturat pas cu pas prin bolovanii și gropile drumului, stăteam de vorbă cu doctorul. Priveam cum rămân în urmă lanuri singuratice, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rouă. Treceam printr-o vălcică, unde se ridicau abia la fața pământului cele câteva bordeie ale haidăilor și ale feciorilor boierești. Le lăsam pustii, goale, păzite de doi dulăi albi, și, cum dădeam în lumina lanurilor, zăream la stânga, pe un muncel lutos și sterp, morile de vânt. Aveam două mori vechi de vânt în care-mi făceam nutreț pentru vite, pentru mascuri și pentru paseri. Acolo, în șandramalele acelea, stătea vătaful, un om mărunt și aprig, cu fața negricioasă, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
feciorii boierești. La amiază mă repezeam acasă și îmbucam în fugă mâncarea; iar sara, trudit, lăsam calul să mă ducă domol, în pas legănat, spre hodină. Pe întinderi nu adia nici cea mai ușoară suflare de vânt, și sus, pe muncelul sterp, cele două mori negre stăteau încremenite, tăind cu spetezele linii negre pe cer. Îl știam și pe Neculai Dragoș singur. Avusese el o femeie acolo unde fusese, la o moșie pe malul Prutului, dar la mine venise singur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rufe colorate. La una din ferestruici cineva stătea și privea; nu se vedea cine, dar se ghiceau acolo doi ochi iscoditori. Neculai Dragoș făcu un pas înapoi, cu capu-n piept: parcă voia să se hotărască, să se urce pe muncel, la sălașul lui. Apoi, fără nici un cuvânt, se luă repede în urma trăsurii mele. Abia intrasem în odaie, și mă scuturam de colb, și deschise și el ușa. Rămase în picioare înainte-mi, țintindu-mă cu ochii lui mici, negri. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înveselit. —Ieri, cum a venit, vorbi el, a făcut niște dulceață. Altfel nu-i ea deșteaptă, da’ dulceți a învățat a face.... Dacă vreți, vă face și dumneavoastră... —Bine, Neculai, să-mi facă și mie. Ne apropiam în tăcere de muncel. Șandramaua vătafului sta nemișcată. Cealaltă moară se învârtea fără hodină, își vântura spetezele pe cerul pustiu al răsăritului. Vă rog să nu vă supărați, cucoane Petrache, zise Dragoș. Dacă vi-i sete, poftim până sus să luați o dulceață... Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un dramatism mai redus. E de remarcat că rafinarea povestirii sadoveniene merge paralel cu scăderea dramatismului.“ (N. Manolescu) Povestea cu Petrișortc "Povestea cu Petrișor" Hanului celui mare de deasupra Siretului îi zicea odinioară Hanul Aniței. Acuma cade în risipă pe muncelul lui, la margine de drum părăsit; înainte-vreme însă, în fiecare sară era împresurat de focuri de popas. Iar noaptea, după ce cărăușii se linișteau, după ce tăciunii mureau în spuză și cânii se făceau covrig sub chilne, cele trei ferestre zăbrelite luceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sine. Trebuie să văd pe hangiță și să-i spun ce vrea boierul... Zice că-i strașnică muiere! Să vedem... De ungur nu prea am eu de ce mă teme. Și-a întors calul - a simțit o undă de lumină de pe muncel, de departe - și a început a face lin drumul îndărăt, pe coama dealului. Apoi, într-un târziu, luminile de la trei geamuri, scurt pieriră; o perdea de neguri grele se întinse peste valea Siretului. Încet-încet apoi negurile se luminară, o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
auzi ș-ai să știi de-acu nainte. Vei fi vrednic, te-i împăca cu mine. Dacă nu, greu! - Să vezi cum umblă cuconu Nastratin după cai! strigă Faliboga, ridicând capul și râzând răgușit. L-am pândit eu din vârful muncelului, într-amurgul. Apoi cu noi nu se pune el, cuconu Nastratin. Eu îs mare hoț și știu sama la cai, și la toate. Tot intra herghelia lui pe moșia noastră... Boierul nostru găsea fânaț călcat și păscut - și caii nicăiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cai, de căruță și de nimic altceva, a pornit pe un drum necunoscut și greu. A doua zi au început să-l caute peste tot. Cu câini, cu soldați... nu ajunsese prea departe, era pe Gorgan, unul din cele patru muncele care înconjoară satul. A văzut tot ce se petrecuse jos. Inima-i ticăia în piept. N-au ajuns până la el. Noaptea, s-a dus în cimitir. A ochit unde e mormântul lui Petru Cărare, cel care murise cu câteva zile
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci, vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grăbea la vale. Se întunecase încă de când plecase de sus, din parchet, dar asta nu avea nici o importanță, era fericit că reușea să-și bată propriul record. Înainte de a ajunge în Baia de Sus, mai avea de trecut peste un muncel, o prelungire ca un deget a masivului pe care îl despădureau. Aici, drumul era aproape drept coborând chiar ușor, pentru ca apoi să se arunce abrupt în sus, peste spinarea muntelui. Era o zonă mai lină, care nu solicita nici mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
deja se îmbibaseră de apă și picături mari i se scurgeau de pe glugă pe față. Muntele era tăcut și nu se auzea decât zgomotul pașilor săi și al ploii căzând pe frunzele copacilor. Acum urca panta pieptiș ca să treacă peste muncelul dinainte de intrarea în oraș. Ajunsese în zona cu serpentine strânse. Trecu un pod peste un pârâiaș pe care îl auzea curgând năvalnic la vale, umflat de ploaie. Porțiunile drepte erau foarte scurte iar curbele în vârf de ac se succedau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se ținea crispat cu mâna de mânerul de deasupra portierei și nu-și desprindea privirea din față. Deși vorbise cât se poate de calm, ceva în vocea lui fusese destul de convingător, pentru ca Vasilică să reducă semnificativ viteza. Trecuseră de un muncel și acum coborau panta destul de mare spre o porțiune mai lină. Pădurea deasă se întindea de o parte și de alta a drumului. Plecaseră în viteză de la secție, imediat ce Mureșan îl pusese în temă pe comandant despre noul caz. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe care nimeni nu se ostenise să îi dea deoparte. Mergeau de ore bune și de acum relieful părea că începe să coboare. Munții înalți făcuseră loc altora mai puțin semeți, la fel de pietroși și pustii. Se opinteau acum peste un muncel abrupt și mașina de teren se târa de-a lungul drumului accidentat. Motorul trăgea din greu dar nu mai aveau mult până în vârf. Nu parcurseseră nici măcar jumătate din distanța până la destinație și mai aveau o mulțime de mers prin pustietate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la Berlin să studieze filosofia, dânsa , ac asă-i cânta: „În cerdac privesc la lună Și în jalea mea nebună Tot suspin gândind la el; El s-a dus - lumea se duce Și cu raza-i lină, dulce Au ajuns după muncel. Au ajuns ș-a lui iubire S-a sfârșit a ei menire Viața mea de-a lumina. Dar pe cer au rămas stele Mie lacrimile mele Ce pe lume le voi vărsa.” Versuri care vor continua când Eminescu avea să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apartamente, București str. Lizeanu 12 4622. Mihai Melania, 12 apartamente, București str. Luminei 4; str. Viitor 91; str. Lizeanu 15 4623. Munteanu Gheorghe, 9 apartamente, București str. Colentina 55 4624. Macri Petre, 8 apartamente, București str. Mihai Eminescu 178 4625. Muncel Silviu, 22 apartamente, București str. Dudești 115; str. Dionisie Lupu 12 3626. Morărescu E. moștenitori Olga Sarateanu și Maria, 7 apartamente, București str. Dr. Felix 23 4627. Mehedinteanu Ana, 14 apartamente, București str. Virgil Plesoianu 2; str. Pomenirei 6, 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Tvetanovici Iordan, 12 apartamente, București, cal. Rahovei 312 7672. Teodorescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Dr. Obedeanu 12. 7673. Tomas Ana, 3 apartamente, București, str. Dr. Iatropol 15 7674. Tudose Ecaterina, 7 apartamente, București, str. Sirenelor 60; Com. Valea Iliesului, Muncel de jos, jud. Român 7675. Teodorescu Ion, 2 apartamente, București, str. Ioan Atanasiu 27 7676. Tanasoca Margareta și Irina Nunus Tanasoca, 6 apartamente, București, str. Mendelejeff 37 7677. Teodoriu C. Olga, 76 apartamente, București, Aleea Tanola 10, 19, str. Italiană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
maximă), 325 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°50’41” latitudine nordică, 27°29’30” longitudine estică; pe raza localității Șcheia, Podișul Central Moldovenesc, partea de nord a dealului Fundul Muncelului. Căile de acces: comuna Șcheia Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Gâlpâia 4. Buciumi - cu 5 sate componente: Bodia, Bogdana, Huta, Răstolț și Sângeorgiu de Meseș 5. Cizer - cu 2 sate componente: Pria și Cizer 6. Greaca - cu 3 sate componente: Brebi, Ciglean, Viile Jacului 7. Cristolț- cu 3 sate componente: Muncel, Poiana Onții și Văleni 8. Cuzăplac - cu 4 sate componente: Cubleș, Gălăseni, Ruginoasa și Stoboru 9. Dragu - cu 4 sate componente: Adalin, Fântânele, Ugruțiu și Voivodeni 10. Fildu de Jos - cu 3 sate componente: Fildu de Sus, Fildu de Mijloc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]