17,288 matches
-
în urma acestei diabolice experiențe care le-a refuzat nu doar fundamentalul drept la diferență - sistemul comunist folosea oamenii în scop energetic, precum generatorul din Matrix -, dar la o viață situată măcar la limita minimei decențe. Oamenii mâncau puțin și prost, munceau tot mai mult pentru o piață de desfacere tot mai săracă, de la un punct încolo aproape inexistentă, infuzau permanent gazul nociv al ideologiei răspândit de mass-media, viața socială era drastic limitată datorită constrângerilor de tot felul. Iar copiii se nășteau
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
de mandarin, în ceva uscat, steril, hărăzit morții.” Poet el însuși, ba chiar, ca să scuturăm de colb o bătrână și deochiată sintagmă, clasic în viață, în toiul unei existențe de timpuriu dăruită poeziei, tot de timpuriu Ion Pillat a fost muncit de ideea alcătuirii de antologii și înclinat - lucru cam rar la artiști - să pună în lumină camarazi de generație, contribuind decisiv la publicarea în volum a acestora. Prin conferințele ținute, în prezența unui public avizat, ducea aceeași activitate în folosul
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
-i tund gazonul, spală copiii de mizeria omenească? Alt articol, la fel de jegos. De ce na rămas babă asta acasă? S-a săturat de salamul cu s-o ia mama Dracului? În fond și-a trădat țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum dacă tot are cetățenie, de ce nu se Înscrie voluntară În Afganistan? Cel care semna nu avea nici el cetățenie. Oare ce a gândit cretinul? Ale cui interese la apară? Alt original! “Sunt sigur ca băbătia și tot
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
19)” (cf. Ion Muslea, Ov. Bârlea). “Dacă «chitia» pruncului este roșie, moașa o apucă repede, iese cu ea afară și strigă: «Auziți lume, s-a născut un lup pe pământ! Nu e lup să mănânce lumea, ci e lup să muncească si să aibă triste de ea!»” (cf. T. Pamfile) (n.n.: iată un prim semn ... din păcate, și singurul! al DEMIURGIEI LUPULUI: nu doar distruge, ci... ”MUNCEȘTE”!!!). “Strigoi e acela ce se naște cu «căciulă» pe cap. Pe ce lucru Îi
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
un lup pe pământ! Nu e lup să mănânce lumea, ci e lup să muncească si să aibă triste de ea!»” (cf. T. Pamfile) (n.n.: iată un prim semn ... din păcate, și singurul! al DEMIURGIEI LUPULUI: nu doar distruge, ci... ”MUNCEȘTE”!!!). “Strigoi e acela ce se naște cu «căciulă» pe cap. Pe ce lucru Îi sparge moașa căciula, pe ce va arunca-o mai Întâi, pe acel lucru e acel om strigoi... După moarte, acești strigoi se hrănesc... cu ființe și
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
riscă impresia de monotonie. Un Baaad fictiv, simțit că real, de neevitat, În care respirăm un aer bacovian („tot Pămîntul e-o provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Era un copil foarte deștept, promitea mult, avea aceste certe înclinații literare care, iată, nu l-au părăsit niciodată și pe care totuși le-a dus, în felul său, până la capăt. Dar provenea dintr-o familie modestă. Tatăl său (lăcătuș-mecanic, muncea zdravăn, dar tot în sărăcie trăia, își vărsa amarul în băutură și pe urmă, seară de seară, se certa cu nevasta pe tema banilor...) l-a dat la liceul militar. Corneliu, hipersensibil și cu o minte sclipitoare, ura regimul cazon
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Mariei Obrenovici s-a instalat Poșta pentru Străinătate. în hall-ul cu vitralii și în fostul salon s-au pus ghișee de placaj: de aici plecau și veneau scrisorile, iar la etaj corpul de elită al secției de control a corespondenței, muncea pe rupte. Peste circa 8 ani, atunci cînd fostul ultim proprietar al casei, secretar de stat în guvernul Antonescu, aflat, în mod miraculos, încă în viață, chiar dacă greu de recunoscut, ieșea, după 20 de ani, din ultima închisoare, cea de la
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
om de știință, de om de cultură; aici își împlinește cariera de profesor, își publică meditațiile filozofice și contribuie la desfășurarea activităților instituțiilor de cultură, îndeosebi la Teatrul Național. Ștefan Procopiu și-a păstrat regimul de viață, programul de lucru, muncind în același ritm continuu fără nici o reținere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuși sfârșitul a venit la venerabila vârstă de 85 de ani, când ilustrul și-a găsit binemeritata odihnă.
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
un stagiu de avocatură, după care urma să susțină câteva examene la Baroul din Ontario. Practic terminase de studiat și cel de-al doilea sistem de drept care funcționează cu succes În lume, și anume the Common Law, unde acum putea munci ca avocat. Mi-a spus că Îi place mult și că munca din ultimii ani Începea să dea rod. A trecut nenumărate examene, a studiat cot la cot cu cei de aici, și În engleză și În franceză, a trebuit
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
de aceea am recurs la acest sistem de copii. Dar asta nu înseamnă că va trebui să consideri aceste rânduri scrise altuia. O copie va merge la frații mei. Ești însă un leneș incorigibil! Când ai ști cât de mult muncesc, apoi cât de mult am de studiat în casă și în al treilea rând, câte sute de scrisori, cu conținut lung și detaliat am de expediat în toate colțurile lumei, ei bine, atunci voi toți și în special tu ca
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Ești un elev bun, Jacob, poate unul dintrei cei mai talentați pe care i-am întâlnit vreodată. Acum este momentul să le demontrezi și lor asta. - Așa voi face, doamnă Bedry, n-am să vă dezamăgesc. Jacob era fericitul fericiților. Muncise mult pentru a fi în frunte și, în sfârșit, cineva observase. Să fii ales pentru tabără nu era ceva fără importanță. Doar cei foarte buni, asa spusese doamna Gabe Bedry, nu-i asa? Urma să fie trimis alături de alți doi
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
interesate Statele Unite să apere securitatea României? Eu cred că vor fi.” NATO, o alianță fără armata “Pot românii să intre într-o alianță bilaterală cu SUA?”, se întreabă George Friedmna. “Intenția e clară de ambele părți, dar acum urmează să muncim la construcția acestei alianțe. America e atrasă de alianțe, dar a devenit cinica față de NATO, fiindcă aceasta e o alianță militară fără o armată. Dacă NATO e chemat să intervină militar, de fapt doar SUA, poate și Franța și Marea Britanie
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
pe ea și pe vecinii săi la ceea ce Churchill a numit “torturile pe care poeții vechi și teologii le rezervă damnaților”. Într-o măsură chiar mai mare decât Polonia, România a reușit să uite de dictatele strategice și diplomatice. A muncit din greu pentru a intra în NATO. A adus contribuții operațiunilor conduse de SUA în Afganistan. Dar nu a fost nevoie să-și facă griji cu privire la nivelul de bază/fundamental al geopoliticii, acela de a asigura statul și teritoriul său
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
Führerul a fugit, însoțit de 24 de ofițeri, în Africa de Sud. Cadavrul găsit de ruși era al sosiei lui. „Siebenbürgen, dulce țară pierdută” Johann s-a născut într-o familie de sași din Transilvania, acum optzeci și șapte de ani. A muncit de mic, alături de părinții lui, și la paisprezece ani era deja ucenic, într-un atelier de cizmărie aflat în Piața Mică a orașului. „Cât am fost tânăr, am muncit foarte mult, am lucrat din zi în noapte, cum i-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
de sași din Transilvania, acum optzeci și șapte de ani. A muncit de mic, alături de părinții lui, și la paisprezece ani era deja ucenic, într-un atelier de cizmărie aflat în Piața Mică a orașului. „Cât am fost tânăr, am muncit foarte mult, am lucrat din zi în noapte, cum i-am văzut și pe pă-rin-ții mei, n-am avut vreme nicio-dată de jeluiri. Fiecărui om, când se naște, îi dă Dum-nezeu un dar, la unul, darul e bun, la altul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Italia. „Aceste întâlniri - a confirmat și Aviano Rossi - sunt utile pentru a împărtăși valori și cunoștințe din două țări foarte similare. De la începutul mandatului meu am spus că instituția noastră este deschisă și gata să-i primească pe românii care muncesc și contriobuie la economia țării. Se vorbește des de criză economică. Două elemente foarte importante pentru a o depăși sunt Europa și cooperarea”. În timpul lucrărilor au luat cuvântul Eugen Terteleac - președintele CCIRO.IT, Alfio Todini - primarul din Marciano, Ioan Corneliu
Forumul Economic CCIRO.IT de la Perugia. Sprijinirea investiţiilor în ambele sensuri pe axa Umbria – România [Corola-blog/BlogPost/93904_a_95196]
-
instrumentelor de lucru în vederea intrării în perioada următoare, a pariului Dv major privind capacitățile computaționale ale celulei biologice. Să nu ne grăbim însă. Cine a fost Gheorghe Păun al anilor ‘70, ’80 și ’90? A fost mai întâi o furnică muncind pe teritoriul relativ restrâns al gramaticilor chomskiene. Metafora furnicii trimite aici la două aspecte ale acestei simpatice ființe: zona de acțiune de natură locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acțiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost toată
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni), pentru a scăpa de sărăcia din țara-mamă, iar alții, români de excepție (medici geniali, cercetători, specialiști în tehnica de calcul) au ales să trăiască în țările în care munca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
precare, fapt care s-a reflectat și asupra activității ca întreg - de la săptămânalul nostru „Libertatea”, revistele „Lumina”, „Tinerețea”, „Bucuria copiilor” și până la activitatea editorială. Oricum, cu suișuri și inerente coborâșuri, instituția noastră a rezistat tuturor ispitelor, iar oamenii care au muncit aici, unii aproape întreaga lor viață, s-au străduit ca toate publicațiile să apară la timp, să ajungă în mâna cititorilor - de la copii, tineri și adulți și până la iubitorii de carte. Ca atare, într-o atmosferă de sărbătoare, cu invitați
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
cu astfel de cazuri răspunsul a fost: „Da, au mai fost cazuri izolate, însă deseori cu o rezoluție favorabilă în favoarea cetățenilor români.” Gabriel Pârjolea, Consilier la Primăria Riano a spus: „Este strigător la cer ceea ce se întâmplă, cetățenii români care muncesc la negru în Italia și depun declarația de venit anuală, indicând venit 0 euro în momentul în care completează declarația de înscriere a copiilor la grădiniță, într-un fel sau altul riscă să ajungă în aceeași situație în care se
ROMÂNI PENTRU ROMÂNI – CAZ SOCIAL ȘOCANT [Corola-blog/BlogPost/93972_a_95264]
-
rostit la Institutul Cultural Român de la Istanbul, cu prilejul expoziției omagiale Nichita Stănescu (02.04.2013 ), de către ERKUT TOKMAN, poet, traducător, membru al clubului PEN - Turcia La răscrucea culturilor balcanice am avut ocazia de a trăi patru ani în România, muncind și locuind la București, dar și putând să vizitez mai multe orașe românești, lucru care mi-a deschis noi orizonturi. Mă refer aici la întâlnirile cu artiști români, actori, scriitori, poeți și intelectuali, la posibilitatea pe care am avut-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Conferință la Palatul Suțu, Sistematizarea Bucureștiului și sinagogile Evreii vor locui și munci în București, în zona cunoscută sub numele de cartierul evreiesc care se întindea de la Splaiul Dâmboviței, Calea Văcărești, Calea Călărașilor și Piața Unirii. Una dintre cele mai cunoscute și vizibile sinagogi din București este „Templul Coral” situat pe str. Sfânta
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
a sărbătorit 60 de ani de existență, adică în urmă cu 5 ani, însă, din lipsă de fonduri și din alte motive, ea a apărut la 65 de ani ai Postului de Radio Novi Sad. Cu toate că la elaborarea lucrării am muncit cu mare plăcere, totuși am întâmpinat și dificultărți. Atunci când am studiat vechile registre și am ascultat vechile înregistrări, m-am delectat. Problemele au apărut în cazul colectării datelor biografice, cât și a fotografiilor, eu fiind convinsă că fotografia, alături de biografie
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă și se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câți cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.) Ce se va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinerețe. În edițiile definitive, Ilie Barbu visează: "Ilie închise ochii și, pe jumătate ad ormit, visă lumina zilei
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]