KorAP: Find »[drukola/base=muncitoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...29 >

709 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
socialist. Partidul nostru a știut să-i mobilizeze pe cei mai buni poeți români ai naționalităților conlocuitoare, vârstnici și tineri, la lupta pentru construirea noii culturi. Ca urmare a situării lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
tipic parcurs În viață de intelectualii ce se desprind din mrejele educației burgheze alăturându-se luptei poporului muncitor. Dar chiar dacă autorul ar fi evitat această lipsă În zugrăvirea personajului Pangrati, elementul care trece de pe pozițiile burgheziei pe cele ale clasei muncitoare, este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La rândul său, Ovid S.CROHMĂLNICEANU 23, demonstrează, printre altele, de ce În ciuda unor lipsuri, romanul de debut al lui Petru Dumitriu are o puternică forță educativă, adică instigare la ură și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a clasei muncitoare, ca treaba să Înceapă, să meargă bine, să fie cum se spune „pusă pe roate”. (Ă). O astfel de construcție gigantică seamănă cu legendara facere a lumiiă Și aici, pe locul gol, Începe ca printr-o voință demiurgică agitația vieții

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cu toate nuanțele sale. (Ă). Dar valoarea tipologică a lui Mateica nu stă numai În descoperirea acestor trăsături. Petru Dumitriu reușește să creeze o ființă care exprimă atât de bine neîmpăcata ură și disprețul pe care exploatatorii Îl poartă clasei muncitoare, Încât Îl urăști pe Mateica nu numai pentru ceea ce face, ci În general ca existență, Într-atât e de inumană, ticăloasă, nepăsarea, scârba lui pentru tot ce e nou. Tocmai de aceea spunem că romanul posedă o deosebită putere de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
să evoce complexitatea realității și să răspundă misiunii lor educative. Iată de pildă câteva probleme ale literaturii pentru tineret sesizate de S. DAMIAN 29: „Literatura pentru tineret trebuie să cultive principiile comuniste de viață: dragostea pentru patrie, pentru cauză clasei muncitoare, spiritul prieteniei, al solidarității tovărășești, cinstea, dragostea pentru munca socialistă, ura față de dușman. În fața literaturii noastre stau exemplele minunate ale cărților sovietice pentru tineret, care militează cu pasiune pentru ideea nobilă a fericirii adevărate a tineretului ca: Așa s-a

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

profesionale, culturale etc. având ca țintă apărarea intereselor femeii și ridicarea ei politică, civilă, economică și culturală” 309 60. Veturia Manuilă, „Evoluția profesiunii de asistentă socială”, Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței, nr. 2, 1938 315 61. „Ocrotiți femeia muncitoare!”, Lumea nouă, nr. 12, din 20 martie 1938 323 62. „Marea întrunire festivă a «Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
eficace ș...ț. Politica este una și aceeași pentru ambele sexe, care nu pot fi decât colaboratoare înlăuntrul aceleiași formațiuni politice, completându-se în munca publică cu specificul reciproc, de cultură, de aptitudini, de simț politic”4. Protagonistele Uniunii Femeilor Muncitoare (U.F.M., înființată în mai 1930 prin unificarea cercurilor femeilor socialiste) au fost în opoziție cu ambele orientări. Ele erau pe deplin de acord cu implicarea femeilor în viața politică, dar respingeau intrarea lor, fie și individuală, în „partidele burgheze

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
viitoarelor consiliere: autonomia serviciului de asistență publică a comunei „pentru a salvgarda o continuitate de muncă și de concepție”, ferindu-le de „înrâurire politică”, extinderea instrucției primare și profesionale, ieftinirea traiului prin înlăturarea intermediarilor speculanți, înființarea caselor de ocrotire pentru muncitoare și de noi maternități etc. Au fost desemnate candidatele pentru sectoarele Capitalei, printre care protagonistele noii grupări - Alexandrina Cantacuzino, Ecaterina Cerkez, Alexandrina Floru, Ana Fillitti, Elena Stângaciu ș.a.2 La întrunirea din 7 ianuarie 1930, ținută în sala Fundației Carol

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar putea întrebuința toate energiile. 3) Înmulțirea micilor maternități pentru salvarea mamei și a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru salvarea mamei și a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit și alăptat. 5) Răspândirea instrucției primare și profesionale: coloniile de vară și cantinele școlare vor fi intensificate. 6) Înființarea de locuri de joc

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
zilei internaționale a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E. Marghita, ziarul Adevărul, București. Zoe A. Frunză Dr. Iulia Mironescu Rozica I. C. Frimu E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici, avocată Cuvântul liber, nr. 35, din 7 iulie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare și 39,4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care primim aceste date, obținute prin declarațiile femeilor, nu se poate să nu observăm începutul fenomenului semnalat mai înainte: o descreștere a natalității și o creștere a mortalității infantile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lucrătoarele ocazionale. Aceste femei sunt acelea care au copii, ceea ce le împiedică de a alege profesiuni stabile. Dăm un grafic care reprezintă media copiilor născuți de femeile muncitoare din Tei, după profesiuni (graficul nr. 6). Observăm că aceste grupe de muncitoare prezintă un procent mic față de totalul grupelor. Masa cea mai compactă ne-o dă tineretul sub 20 de ani. Această generație tânără este de fapt intrată în viața industrială. Din punct de vedere al situației familiale a acestor muncitoare, cel

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dezvoltare fără să ignoreze importanța socială a familiei și însemnătatea rolului ei propriu ca mamă. În afară de aceasta, rămân multe femei necăsătorite și lipsite de copii, care pot avea deplină libertate de acțiune. Marea masă a femeilor muncitoare, însă, mai ales muncitoarele cu familie, muncesc nu pentru a-și validita personalitatea, ci pentru a se întreține sau pentru a-și întreține copiii. Aici trebuie să intervenim cu raționalizarea felului în care societatea le dă posibilitatea de existență. În cazurile cînd familia este

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
factorul biologic și social, care demonstrează că munca femeii-mame este incompatibilă cu funcțiunile inerente familiale: procrearea, creșterea și educația copiilor. 4. La noi, în cartierul Tei, asistăm la începutul procesului de individualizare a femeii. Vedem primele generații de femei devenite muncitoare pentru câștig. Majoritatea din ele încă păstrează mentalitatea patriarhală. Urbanizarea și industrializarea își fac însă loc tot mai mult în mediul rural și burghez de ieri, iar generațiile tinere se apropie deja de obișnuința muncii în afară de cămin. 5. În cartierul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a plasat 1.089 persoane în 1935 și ridică nivelul moral al acestui tineret, căutând să convingă aceste elemente că serviciul casnic, auxiliar atât de necesar organizării și liniștii gospodăriilor noastre, este în realitate o profesiune onorabilă, demnă de orice muncitoare cinstită. Înțelegând importanța acestei munci în viața căminului modern, ca și rostul bunelor raporturi între o categorie socială și cealaltă, asociația a organizat sistematic evidențierea continuă a situației tuturor elementelor plasate și a familiilor în care lucrează, ținând o continuă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în lupta vieții, pentru a colabora la ridicarea țării și pentru a contribui la consolidarea științei românești. Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul VII, nr. 2, 1938, pp. 37-42. 61TC "61" Ocrotiți femeia muncitoare!tc "Ocrotiți femeia muncitoare !" Un alt capitol important, dar complet neglijat, al politicii noastre sociale Ultimele statistici oficiale arată că în România mor 12.000 femei lehuze pe an, din cauza lipsei de îngrijire sau a hranei neîndestulătoare care ia organismului orice putere de rezistență

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
întristătorul fapt că România este totodată țara cu cea mai mare mortalitate infantilă în Europa, oricine va înțelege că, punând problema ocrotirii muncii femeilor și copiilor, noi n-o facem numai din punct de vedere al intereselor restrânse ale clasei muncitoare, dar și din punct de vedere al interesului general și național. Primejdia degenerării rasei Căci în aceste cifre statistice nu se oglindește numai starea de mizerire în care se găsește majoritatea covârșitoare a femeilor de la noi, adică acele femei care

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
industria textilă. Femeile (între care adesea copile de 14-15 ani) intră în lucru seara și lasă lucrul dimineața. În multe fabrici nu se admit nici pauze de recreere, iar acolo unde patronul e nițel mai omenos, se întâmplă adesea ca muncitoarele să fie oprite a părăsi sălile de mașini în timpul așa zisului „repaos”. Le vezi atunci dormind îngrămădite, claie peste grămadă prin colțuri, până ce semnalul neiertător le cheamă iarăși alături de mașinile veșnic în funcțiune... Dar în câte industrii și bresle nu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
vezi atunci dormind îngrămădite, claie peste grămadă prin colțuri, până ce semnalul neiertător le cheamă iarăși alături de mașinile veșnic în funcțiune... Dar în câte industrii și bresle nu lucrează femeile noaptea. Chelnerițele, garderobierele, femeile de serviciu - iată o altă armată de muncitoare pentru care, însă, munca de noapte reprezintă nu numai o primejdie fizică, dar și una morală. De asemenea, în industriile periculoase și insalubre, munca feminină este generală. Cum pot suporta aceste femei care muncesc toată noaptea din greu și care

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
că mor atâtea femei lehuze? E cazul mai degrabă să ne mirăm că în țara noastră unde se face atâta caz de naționalism, autoritățile nu au mai multă grijă de aplicarea legilor care ocrotesc femeia. Faptul că e vorba de muncitoare, nu dispensează încă aceste autorități de îndatoririle lor legale. Femeia muncitoare face și ea parte din națiune. Ea este chiar reazemul ei adevărat. Ar fi timpul ca cei ce sunt chemați să guverneze, să-și amintească de existența acestei probleme

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mirăm că în țara noastră unde se face atâta caz de naționalism, autoritățile nu au mai multă grijă de aplicarea legilor care ocrotesc femeia. Faptul că e vorba de muncitoare, nu dispensează încă aceste autorități de îndatoririle lor legale. Femeia muncitoare face și ea parte din națiune. Ea este chiar reazemul ei adevărat. Ar fi timpul ca cei ce sunt chemați să guverneze, să-și amintească de existența acestei probleme. Lumea nouă, nr. 12, din 20 martie 1938. 62TC "62" Marea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]