57,452 matches
-
Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă însuși Comanus cel Bun. Când lupta se termină, romanii, care erau câtă frunză și iarbă, ridicând sulițele și scuturile strigară de răsunară munții: - Ave, Caesar ! Ave, Caesar! Tarnita, care putea auzi cele de pe pământ și de sub pământ, înțelese că toți bărbații vrednici din neamul ei au murit și, cu lacrimi în ochi, ridică brațele spre cer și se rugă: - Bunule, părinte al tuturor
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
vrednici din neamul ei au murit și, cu lacrimi în ochi, ridică brațele spre cer și se rugă: - Bunule, părinte al tuturor, pune deasupra noastră apele cerului și ale pământului, ca să nu fim găsiți de cotropitori și batjocoriți. Zamolxis, de pe muntele Kogaion, auzindu-i ruga, revărsă în acea văgăună unde era peștera potop de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
au lăsat urmașilor lor care trăiesc și astăzi prin aceste locuri, mândrindu-se cu numele de comăneșteni, urmași a lui Comanus cel Bun. Timpul a trecut, dar amintirea Tarnitei a rămas vie în aceste locuri și, de veți urca pe munte, veți găsi un lac al cărui fund n-a fost atins de nimeni și care poartă numele de Tarnița. Leonid IACOB Comănești, 5 august 2014 N.B. Această povestire este o creație personală. A fost scrisă folosindu-mă doar de toponimul
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
de 20 de ani a intrat ca frate în obștea mănăstirii Căldărușani care purta hramul Marelui Dimitrie, ctitorie a marelui voievod Matei Basarab unde petrece doi ani de zile (1836-1837) și primește numele de monah Alipie. Merge apoi la Sfântul Munte Athos și se stabilește la schitul românesc Lacu (tot cu hramul Marelui Mucenic Dimitrie) unde viețuiau peste 80 sihaștri români. Este tuns în monahism, devine lucrător al rugăciunii neîncetate a lui Iisus și se învrednicește de darul lacrimilor. La schitul
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
ierodiacon și ieromonah. Și-a împodobit sufletul cu smerenie și ascultare, post și rugăciune neîncetată, îngrijindu-se în permanență de propria zidire duhovnicească, respectiv mântuirea sufletului. Între timp, doi monahi moldoveni Nifon și Nectarie tocmai începuseră să înalțe în sfântul Munte schitul românesc Podromu dar le lipseau mijloacele financiare pentru terminarea sfântului lăcaș. Și atunci l-au rugat pe schimonahul Antipa să-i ajute mergând în țară după strângerea de fonduri. Astfel că în 1860 cuviosul schimonah Antipa, se reîntoarce în
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
Pimen a scris ,,Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa”, în slavonă și aceasta s-a tipărit la Petersburg în două ediții, respectiv în 1883 și 1893 și care au circulat atât în Rusia, în Finlanda dar și la Sfântul Munte. Monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon sau Rusicon, din Sfântul Munte Athos, l-au trecut în Mineiul rusesc pe luna ianuarie, ziua 10, pagina 46. Acestea se întâmplau în 1906, adică la 24 de ani după petrecerea lui din viața
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
slavonă și aceasta s-a tipărit la Petersburg în două ediții, respectiv în 1883 și 1893 și care au circulat atât în Rusia, în Finlanda dar și la Sfântul Munte. Monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon sau Rusicon, din Sfântul Munte Athos, l-au trecut în Mineiul rusesc pe luna ianuarie, ziua 10, pagina 46. Acestea se întâmplau în 1906, adică la 24 de ani după petrecerea lui din viața pământească. Este vorba de o trecere în rândul sfinților fără un
SF. ANTIPA DE LA CALAPODEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/10_ianuarie_sf_antipa_de_la_ion_untaru_1389325547.html [Corola-blog/BlogPost/359825_a_361154]
-
unui mag neîntâlnit dacă vrei să fii cu tine însuți urcă-te în același tren în care credeai că iubirea e doar una și într-un fel și vei simți că nici Oltul nu mai curge în același țel doar muntele Cozia de tine se îndepărtează apropiindu-se tot mai de nori tu privești iubirea cu aceeași ochi iar ea te privește din atâția din apă, de munte, de păsări din atâta cer http://www.youtube.com/watch?v=9zQX2XqAE8c Referință
CE ESTE IUBIREA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_iubirea_radu_liviu_dan_1385991537.html [Corola-blog/BlogPost/362922_a_364251]
-
și vei simți că nici Oltul nu mai curge în același țel doar muntele Cozia de tine se îndepărtează apropiindu-se tot mai de nori tu privești iubirea cu aceeași ochi iar ea te privește din atâția din apă, de munte, de păsări din atâta cer http://www.youtube.com/watch?v=9zQX2XqAE8c Referință Bibliografică: ce este iubirea / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan
CE ESTE IUBIREA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_iubirea_radu_liviu_dan_1385991537.html [Corola-blog/BlogPost/362922_a_364251]
-
inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... Ele adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce cresc aici sunt încărcate de mister și magie... Dacii au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
lumi paralele E una cu o clipă mai înainte, cealaltă mai apoi, Prim venind suspect de nevăzută dinspre stele, Cealaltă născâdu-se, aici, în noi.” pg.39 sus/jos, „Nu știu prin ce cuvinte și porunci Pontul Euxin se teme de munte: poate de înălțimea și veșnicia lui. Iar muntele e înfricoșat de adâncimea mării cu hăul nimănui, ca viscolul în urma unei troici - Vuietul ei se retrage În cochilia albă a unei scoici.”pg.9, în apă/în cer - „Și stânci de
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
înainte, cealaltă mai apoi, Prim venind suspect de nevăzută dinspre stele, Cealaltă născâdu-se, aici, în noi.” pg.39 sus/jos, „Nu știu prin ce cuvinte și porunci Pontul Euxin se teme de munte: poate de înălțimea și veșnicia lui. Iar muntele e înfricoșat de adâncimea mării cu hăul nimănui, ca viscolul în urma unei troici - Vuietul ei se retrage În cochilia albă a unei scoici.”pg.9, în apă/în cer - „Și stânci de cuvinte în spuma căruntă sunt scrise pe apă
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
te invitam și pe tine, cititorule, sâmbătă, 14 ianuarie, la un super party în Club Moondo. Fii alături de noi, vino să dăm împreună tonul la distracție și vei putea câștiga un premiu de sezon: un weekend pentru 2 persoane la munte!
Zile și Nopți Pitești sărbătorește! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1595/zile-si-nopti-pitesti-sarbatoreste [Corola-blog/BlogPost/97060_a_98352]
-
buruieni” de leac. De altfel, în volumul de față, intitulat pe înțelesul tuturor, Fabule și pamfletării, poetul precizează intențiile educative ale creațiilor sale, prin mijloace artistice, în poezia „Despre fabule”: „Concretizând abstractul în pamflete,/ Ducem visarea pe tărâmuri vaste,/ Cu munți satirici, râuri de șuete,/ Ascunse, altfel, judecății noastre”. În același timp, oferă cititorului cheia necesară pentru a pătrunde esența versurilor și a descoperi morala, acolo unde nu este exprimată la sfârșitul ori la începutul poeziei în cauză: „Ascundem omul după
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului purtați în trup bordeie pătrate ermetice și jucăușe în care soarele n-a mai intrat demult călăuziți de-un scamator mut în realități proxime și banale nu aveți nici putere să strigați munților cădeți peste noi dați-mi o fărâmă de vis și vă răstorn realitatea (foto & desen: Daniel Petrilă) Referință Bibliografică: devenire / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DEVENIRE de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479073059.html [Corola-blog/BlogPost/376910_a_378239]
-
însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce. Eu răstignit pe țipătul din Tine! ERAM UN FEL DE AER LÂNGĂ MUNȚII CARPAȚI Eram un fel de moarte eram un fel de-a fi eram un fel de aer lângă munții Carpați un cer pustiu deasupra unor popoare albe pe-al cărui fund de mare cântând mă așteptați. Și băteau vânturi sfinte
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
duce, Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce. Eu răstignit pe țipătul din Tine! ERAM UN FEL DE AER LÂNGĂ MUNȚII CARPAȚI Eram un fel de moarte eram un fel de-a fi eram un fel de aer lângă munții Carpați un cer pustiu deasupra unor popoare albe pe-al cărui fund de mare cântând mă așteptați. Și băteau vânturi sfinte stranii din altă țară și buzele mele prea fluturau în vânt eu mă uimeam de toate eram un fel
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
popoare albe pe-al cărui fund de mare cântând mă așteptați. Și băteau vânturi sfinte stranii din altă țară și buzele mele prea fluturau în vânt eu mă uimeam de toate eram un fel de mare eram un fel de munte eram un fel de sfânt. Și-o ceață și mai albă urca din fața mea ca într-un vis antic nu se mai vedeau munți eu te gândeam pe tine un foc aprins pe zări ca să lumini lumea și ca să nu
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
în vânt eu mă uimeam de toate eram un fel de mare eram un fel de munte eram un fel de sfânt. Și-o ceață și mai albă urca din fața mea ca într-un vis antic nu se mai vedeau munți eu te gândeam pe tine un foc aprins pe zări ca să lumini lumea și ca să nu mă uiți! PĂRINȚII Părinții pe fundul lumii Culcați cu fața în sus Razele care pleacă din ochii lor Rulează pe cer istoria neamului! INERȚIE
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
lumea și ca să nu mă uiți! PĂRINȚII Părinții pe fundul lumii Culcați cu fața în sus Razele care pleacă din ochii lor Rulează pe cer istoria neamului! INERȚIE Pornise vânătoarea De două mii de ani Și rămâneau în urmă Vârfuri de munți pe cer Și se vedea pe dealuri Cumplita lumii fiară Și se pierdea în zare Și-n cețuri de apus Caii-nfloreau albaștri Triști proiectați pe râpi Ducând pe ei poporul Arzând și violet Răsunau codrii roșii De țipete și
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
Proiectată pe dealuri Un dor al nimănui Și venea din adâncuri Nesfârșit ca un plâns Cornul cel melancolic Aprinzând lumea-n slăvi Cum se vedea un fulger Arzând în veci pe zare Și se vedeau schelete De cai lucind pe munți Și iar apărea fiara Fosforică și sfântă Și se lumina marea De-atâtea suferinți Și se pierdea pe țărmuri Mistica vânătoare Roșii nori de pulberi Se ridicau din zări! CE ȚARĂ, DOAMNE, ȘI CE NEAM TRIST ! Ce țară, Doamne, ca
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
atâtea suferinți Și se pierdea pe țărmuri Mistica vânătoare Roșii nori de pulberi Se ridicau din zări! CE ȚARĂ, DOAMNE, ȘI CE NEAM TRIST ! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist! Răstignit pe munții Carpați ca un Christ, Viețuind pe pământ în zadar! Două mii de ani de umilință adâncă. Degeaba. Degeaba atâtea războaie, S-ajungem un popor de buboaie, Pline de ură ca o speluncă! Degeaba Eminescu. Degeaba Ștefan. Dacă ne mâncăm între noi
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
Ștefan. Dacă ne mâncăm între noi ca niște hiene, Săraci că n-avem pe fund nici izmene. Două mii de ani de istorie-n van! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist. Răstignit pe munții Carpați ca un Christ. Viețuind pe pământ în zadar! DE-AM FI AVUT ODATĂ MĂCAR ȘI NOI NOROC De-am fi avut odată și noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacul atât de-ntunecat Când munții gem de apă de
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
neam trist. Răstignit pe munții Carpați ca un Christ. Viețuind pe pământ în zadar! DE-AM FI AVUT ODATĂ MĂCAR ȘI NOI NOROC De-am fi avut odată și noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacul atât de-ntunecat Când munții gem de apă de parc-ar fi adâncuri Și tu plutești pe-o țară ca pe-o apă umflat. De-atâta umezeală putrezește și noaptea Și-ntunericul lumii mustește grohăind Și se aude în lucruri ca-n niște săli pustie
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]