758 matches
-
din ce În ce mai insuportabilă În Gherla. Agresivitatea era dusă la extrem, din orice se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau Îngrozitor când le aduceau..., burți nespălate, resturi din astea, varză murată stricată, murături, ciorbe de murături stricate... Rămăsesem ca hrană de bază În bucățica aceea de pâine de 75 de grame de dimineață și În turtoiul de la prânz, dar după un timp și turtoiul a Început să nu mai poată fi mâncat, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gherla. Agresivitatea era dusă la extrem, din orice se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau Îngrozitor când le aduceau..., burți nespălate, resturi din astea, varză murată stricată, murături, ciorbe de murături stricate... Rămăsesem ca hrană de bază În bucățica aceea de pâine de 75 de grame de dimineață și În turtoiul de la prânz, dar după un timp și turtoiul a Început să nu mai poată fi mâncat, pentru că ori era cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după revoltă? Păi da, că Înainte n-aveam puse scânduri la geamuri, pe urmă le-o pus... Obloanele ale Înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... Era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma Încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă și le plăcea tare... Apoi zice cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la 24 de ani acolo În Închisoare... Și singurul cadou a fost acolo... ceva foarte consistent... o coajă de pâine. Domne, dacă-ți dădea o coajă de pâine era mare lucru... Că eu la Început am refuzat mâncarea, că erau murături fierte și numai porcării de astea... Și mă gândeam că o să se deschidă ușa și o să zică unu’: „Scuzați că s-a făcut o greșeală cu dumneavoastră”. Da’ mi-au zis: „Nu mai fii naiv, mă, pregătește-te de cursă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bine! Multă lume o caută pentru acest har pe care îl are. Dacă vine la mine, să o aduc și la dumneavoastră să vă ghicească? Îi dați ce aveți prin cămară și nu vă mai este de folos: șuncă, untură, murături. Sunt mulți și au nevoie de mâncare. După câteva zile de la această discuție, curtea primăriei s-a umplut de etnici căldărari. Căruța cu coviltir care oprise în fața primăriei era plină cu lighene din aluminiu, cazane, castroane, căni din aramă și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pândind plecarea mea pentru a coborî să ciugulească boabele de porumb și de grâu. Am tras zăvorul la camera din spatele casei, care ținea loc de magazie și unde aveam două damigene cu vin, o cunună de ceapă, un borcan cu murături și un bidon cu varză murată, câteva bucăți de telemea într-un borcan, o cutie cu boabe de grâu și câteva grăunțe pe un fund de sac. Două sticle de jumătate de litru de ulei, neîncepute, și două pachete de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ard planurile de viitor dacă puneți urechea la pământ veți auzi cum se vaită oase de strămoși prezentul își face drum dă din coate între trecut și viitor s-a stins luminița de la capătul tunelului vecinul de la etajul șase pune murături pe urmă se întreabă de ce îi rămân atâtea borcane goale iar sarea grunjoasă acoperă răni sapă în noi parșivă va ninge cu nimicuri și fulgi debusolați doar moartea împodobește lama coasei cu cristale swarovski 10 septembrie 2011 Popas în pragul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
voia să se distreze nu precupețea nici un leu; cheltuia până la ultimul bănuț. Am fost oaspetele lui într-un apartament de pe Lake Park Avenue în care locuiau două negrese. Întâi a făcut cumpărături de la magazinul Hillman; a cumpărat șuncă, pui, bere, murături, vin, cafea și ciocolată olandeză; apoi ne-am dus acolo și am petrecut după amiaza de sâmbătă și întreaga duminică în cele două camere, bucătărie și dormitor. Singurul loc în care te puteai retrage era toaleta, așa că totul era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pentru mine. Nu mă puteam aștepta la un răspuns. Nu mai exista acea legătură. Într-un acvariu fără apă, acoperit cu petate din pai, am zărit acum acum o creatură rotofeie și plină de solzi, plină de negi, ca o murătură, cenușie, cu pinteni cenușii de piele și gheare, răsuflând cum stătea pe burtă. Văd că ai o colecție nouă, am spus. Pe ăsta l-am prins ieri. Este cel mai interesant de până acum. Dar nu mai rămân mult aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
soțului, la capătul barului. Ce naiba, dom'le, chiar s-a terminat toată mîncarea?! se burzuluiește un pasager, urmat de cîțiva care întind gîtul peste tejgheaua barului. Văd că se mai scot încă... spune o femeie. Mai avem brînză, pîine și murături spune Sultana, urmîndu-și imediat soțul. Pavele, strigă peste umăr începe și ia comenzi. Tu, spune lui Ovidiu încet, stăpînindu-se cu greu mergi sus, că vin și eu să scoatem gogonelele din cămară. Soțul pleacă spre scara din capătul culoarului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu te Înviorează mai bine ca un mic flirt ușor. Mi-am dat seama că Încă nu-i știam numele de botez. Ce ciudat, de obicei e invers. Pe masa de lângă canapea mai rămăsese jumătate de sandviș cu brânză și murături. L-am mâncat Încet, meditând la ceva ce tocmai Îmi venise În minte: n-ar fi o mare ironie dacă, după toate eforturile depuse În numele lui, ar reieși că, de fapt, Derek chiar o ucisese pe Linda? 18 După cum mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dulci sub stratul lor de ciuperci. Curcanul mare și maroniu. Pâinișoarele sunt înăuntrul unei învelitoare vătuite cusută în așa fel încât să semene cu o găină. Ca să scoți o pâinișoară, îi ridici aripile. Mai e și tava de cristal cu murături dulci și țelină umplută cu unt de arahide. Ce să-mi dăruiască? zice mama. Noua față de masă. E foarte frumoasă. Tata suspină și înfige un cuțit în curcan. — La-nceput nu trebuia să fie o față de masă, zice mama. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și pește puse la fiert, a mămăligii, a crapilor la grătare sub jăratec încins, a ulcelelor cu vin închinând pentru toate praznicele anului. Începea timpul focurilor de casă, al femeilor, acum mai vorbărețe ca oricând; se termina vremea bulionului, a murăturilor, a pregătirilor de iarnă, se deschidea vântul de răsărit și miazănoapte peste dulcea așezare a locului. Doamna Pavel terminase de mult de citit Contele de Monte Cristo, iar domnul Pavel răsfoia pentru nu se știe a câta oară, cu nedumerire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au venit la nuntă. Un cuplu de bătrâni. Minunați oameni. Ah, care erau numele lor mici? Stai așa, Îmi stă pe limbă. Îmi amintesc imediat. Saul mi-a zis... Bert? Nu, nu Bert... Buddy, asta e. Buddy și Irene. Magnații murăturilor coșer, se pare. — Serios? Întrebă Rubby râzând. Eh, mă bucur că am rezolvat-o și pe asta. —O, Doamne, iar bat câmpii. Scuză-mă. Lipsă de somn... Deci, un doctor evreu se ține după tine. Dacă tot veni vorba despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
bebeluș. Dumnezeu știe de ce. O să aibă parte de o trezire tare urâtă peste-un minut. Femeia a râs și apoi a făcut o serie de mișcări exagerate din buze, care au făcut-o să arate ca un pește tropical dubios. — Murăturile alea de pe masă arată mortal, nu crezi? De fapt, sunt un fel de expert În murături cușer. Vezi, soțul meu, Buddy, și cu mine... Mă scuzați, nu vreau să fiu nepoliticoasă, a Întrerupt-o Ruby, dar de fapt cu bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a râs și apoi a făcut o serie de mișcări exagerate din buze, care au făcut-o să arate ca un pește tropical dubios. — Murăturile alea de pe masă arată mortal, nu crezi? De fapt, sunt un fel de expert În murături cușer. Vezi, soțul meu, Buddy, și cu mine... Mă scuzați, nu vreau să fiu nepoliticoasă, a Întrerupt-o Ruby, dar de fapt cu bunica lui Connor am de voribit. Nu te aștepta la o primire călduroasă. Între noi fie vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
neapărat să Îți spun că Sam e aici. A fost cea mai bizară coincidență. Mai ții minte discuția pe care am avut-o zilele trecute despre rudele americane ale lui Saul - Buddy și Irene- cei care sunt mari experți În murături cușer? Ți-am zis că bănuiam că Îi cheamă Ep-stein? Eh, m-am Înșelat. Sunt Ep-stiin până la urmă. Sam e vărul lui Saul. Nu e uluitor? —Uluitor, zise Ruby cu un zâmbet Înghețat. Absolut uluitor. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Bridget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
examenul de pian din clasa a opta cu 10 cu felicitări?“ Cei patru urcară În mașina lui Sam - Buddy și Irene În spate, Sam și Ruby În față. —Știi, Îi spuse Irene lui Buddy, luptându-se cu centura de siguranță, murăturile de azi nu erau deloc rele. —Neah. — Nu ți s-a părut? Mie da. N-au fost destul de crocante. Ai o batistă, Irene? Curg apele pe mine. Era așa de cald acolo. Vouă nu vi s-a părut cald? Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la tiroidă. Pe mine nu mă ascultă. Știi, nu-i rea ideea, zise Sam, uitându-se la Buddy În oglinda retrovizoare. —N-am nimic. Nu vă mai agitați. Era cald acolo, atâta tot. — Știi, continuă Irene, poate ai dreptate cu murăturile. Arătau superb, totuși. I-am și spus lui Ruby ce bine arătau, nu-i așa, draga mea? — Așa este. Ruby se Întoarse și-l văzu pe Buddy tamponându-și chelia cu batista Împăturită. —Irene, făcu Buddy, ca un profesor bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
batista Împăturită. —Irene, făcu Buddy, ca un profesor bătrân care-și ceartă unul din elevi. De câte ori ți-am spus să nu te iei după aparențe? Ceea ce soția mea uită uneori, Ruby, e că, atunci când e vorba să decizi dacă o murătură e extraordinară sau mediocră, numai proștii se lasă păcăliți de felul În care arată. Să nu mă-nțelegi greșit. Normal că aspectul unei murături, culoarea și textura sunt importante, dar, În ultimă instanță, doar două lucruri contează: consistența și aroma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
aparențe? Ceea ce soția mea uită uneori, Ruby, e că, atunci când e vorba să decizi dacă o murătură e extraordinară sau mediocră, numai proștii se lasă păcăliți de felul În care arată. Să nu mă-nțelegi greșit. Normal că aspectul unei murături, culoarea și textura sunt importante, dar, În ultimă instanță, doar două lucruri contează: consistența și aroma. Nu zic eu mereu, Irene - că o murătură grozavă e ca o partidă grozavă de sex? — Da, Buddy. Mereu spui asta. Irene se aplecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lasă păcăliți de felul În care arată. Să nu mă-nțelegi greșit. Normal că aspectul unei murături, culoarea și textura sunt importante, dar, În ultimă instanță, doar două lucruri contează: consistența și aroma. Nu zic eu mereu, Irene - că o murătură grozavă e ca o partidă grozavă de sex? — Da, Buddy. Mereu spui asta. Irene se aplecă În față peste centură și Îi bătu pe Sam și pe Ruby pe umăr: — Mereu spune asta. Vedeți, spuse Buddy, totul depinde de raportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Vedeți, spuse Buddy, totul depinde de raportul dintre zahăr și oțet. Greșiți aici și ați bulit-o. Am văzut bărbați În toată firea, murători profesioniști cu vechime de cincizeci de ani În meserie, deprimându-se până la lacrimi când un butoi de murături dulci-acrișoare ieșea prost. Mereu le amintesc că nu poți să ai destulă grijă cu raportul dintre zahăr și oțet. Nu spun eu asta mereu, Irene? Că nu poți să ai... — Și cu ce te ocupi tu, Ruby? Întrebă Irene curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
arată exact ca el. E foarte ciudat. De fiecare dată când Îl văd, parcă văd fantoma lui tata. Tata nu era așa plin de idei fixe, totuși. Îți trebuie chef și răbdare, nu glumă, ca să asculți discursurile lui Buddy despre murături. N-am pierdut niciodată pe cineva drag -În afară de bunica mea, dar ea era foarte bătrână. Mă gândesc la ei În fiecare zi, răspunse el cu o grimasă de durere. Îi povesti cum tatăl și mama lui - doctori amândoi - fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că nu. Încă părând Îngrijorat, Sam Își trase un scaun de sub masă și se așeză lângă ea. Îmi pare rău că am dispărut așa. M-a sunat Buddy. Irene l-a convins să iasă la pensie. Își vinde fabrica de murături. —Glumești? Afacerea aia e viața lui. —Știu, dar nu Întinerește. Cred că În sufletul lui și-a dat seama că a venit clipa să vândă. Făcu o pauză. Ruby? —Ce-i? — Crezi În minuni? Ea râse. Nu știu. Sigur, Chanel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]