1,647 matches
-
care își depășește chiar și grandoarea îi elogiază pe francezi, făcându-i pulbere pe germanii săi. Dar mă opresc aici pentru că, fără să vreau, am pătruns pe un domeniu care nu este al meu. Aflați că numărul 2 al revistei “Muscelul”/2010 a fost premiat la Timișoara unde s-au desfășurat cursurile de vară al filialelor de Științe istorice din România. Cu stimă, Vintilă Purnichi Referință Bibliografică: A doua scrisoare din Corsica de la prof. Vintilă Purnichi / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
referatul cu tema : « Parteneriatul Stat - Culte religioase în România anului 2011, în contextul integrării ei în Uniunea Europeană ... » 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
roi de pietre scumpe, gândăceii zmălțuiți, Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți”. Începe munca câmpului, „sfânta muncă de la țară”. Dis-de-dimineață, când roua stă aninată pe firele de iarbă, țăranii domnișani, plugari din tată în fiu, pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc în juguri, brațul gol apasă-n coarne, fierul trage brazde
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
iar camerele de locuit aerisite și îngrijite. Ne puteam oricând aștepta ca regele să viziteze camerele cum s-a și întâmplat cred că prin 1910, înainte să-l nasc pe Costel. A cercetat cu atenție Pakardul ce avea Nr. 1 Muscel. După ce prefectura a luat mașină a trebuit ca Iosif să pună nr. 2. Mașina a fost rechiziționată în Primul Război Mondial. Din prăvălie puteam intra în cele patru dormitoare, trei pe dreapta și unul în stânga, spre Ion Bărboiu. În primul
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
fântână de 7 m, cu tuburi de 1 m, de fapt primul lucru pe care l-am făcut înainte să începem la casă (este și azi). Prăvălia era pavată cu piatră de stâncă tăiată în gatere speciale la Albești de Muscel și așezate în ordine ținând cont de rodul pietrei. Era o frumusețe. (După ce casa s-a stricat în 1970 pentru a construi alta nouă, tata mi-a dat mie piatra gaterată făcându-mi o alee în curte. Unele pătrate erau
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
ordinul „Virtutea Militară” și medalia „Ferdinand I cu spadă”. După terminarea războiului s-a căsătorit cu o rucăreancă, Ortansa Năstăsescu, dintr-o veche familie de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și străvechi așezări românești și a Muscelului. Colonelul Muțiu, în cei aproape 32 de ani de carieră ostășească, a făcut parte din cadrul Regimentului 30 Dorobanți cu garnizoana în orașul Câmpulung Muscel iar apoi, după restructurarea organizatorică a fost numit comandant al Regimentului 4 Dorobanți-Argeș. Pe parcursul întregi cariere
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
de moșneni, devenind fiu adoptiv și activ al acestei frumoase și străvechi așezări românești și a Muscelului. Colonelul Muțiu, în cei aproape 32 de ani de carieră ostășească, a făcut parte din cadrul Regimentului 30 Dorobanți cu garnizoana în orașul Câmpulung Muscel iar apoi, după restructurarea organizatorică a fost numit comandant al Regimentului 4 Dorobanți-Argeș. Pe parcursul întregi cariere, în ierarhia superioară a armatei române, a activat și ocupat funcții de răspundere în următoarele corpuri regimentale și de comandă: în 1916 la R
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
la iveală toată „agoniseala și comoara documentară” pe care reușise să le asigure cât de cât pentru a le transmite generațiilor viitoare,: peste 500 documente inedite de o excepțională valoare privind luptele din primul război mondial din regiunea Câmpulungului de Muscel și din cele ale Transilvaniei. . Documentele au fost confiscate de către fostul căpitan N. Duțescu, din cadrul Miliției județene Argeș. Valoarea lor a fost consemnată în ziarul „Secera și Ciocanul” nr.6794 din 21 iunie 1985, publicația interpretând abuzul drept „donație a
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
să iubească pe Dumnezeu și oamenii. Nici doamna preoteasă nu era altfel. La dânsa veneau fetele și femeile satului cu diverse probleme, sfaturi mai ales legate de familie și arta culinară pe care o cunoștea destul de bine. Era din Domneștii Muscelului, fiica comerciantului Iosif Hiru, cel care cam prin 1909-1910 a avut prima mașină din județul Muscel, nepoata primarului Ion Petrică, cel care a păstorit timp de 29 de ani satul de pe malul drept al râului Doamnei, sat așezat la răscrucea
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
și femeile satului cu diverse probleme, sfaturi mai ales legate de familie și arta culinară pe care o cunoștea destul de bine. Era din Domneștii Muscelului, fiica comerciantului Iosif Hiru, cel care cam prin 1909-1910 a avut prima mașină din județul Muscel, nepoata primarului Ion Petrică, cel care a păstorit timp de 29 de ani satul de pe malul drept al râului Doamnei, sat așezat la răscrucea drumurilor voievozilor Basarabi. Doamna preoteasă Lenuța - era unul din cei 6 copii ai comerciantului Iosif și
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului “După război era să ajung liderul tinerilor țărăniști din Muscel !” Un moment important din viața mea, care m-ar fi costat libertatea - sau poate chiar viața (având în vedere perspectiva represaliilor criminale și abrutizante ale regimului de mai târziu pus să “stârpescă” tot ce amintea de trecut ! - l-am petrecut
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
de trecut ! - l-am petrecut în vara anului 1946. Fostul meu director și professor Ilie Patraulea, care ținea mult la mine și mă aprecia peste măsură, într-o discuție destul dfe lungă, mă convinsese că la alegerile P.N.Ț. din Muscel din 27 iulie (cădea în ziua de Sf. Pantelimon) când organizația din zona Muscel, prin tradiție își alegea organelle locxale de conducere, să candidez și eu. Pe atunci, prof. Ilie Patraulea aspira la primul loc, după Ion MIhalache și mă
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
Ilie Patraulea, care ținea mult la mine și mă aprecia peste măsură, într-o discuție destul dfe lungă, mă convinsese că la alegerile P.N.Ț. din Muscel din 27 iulie (cădea în ziua de Sf. Pantelimon) când organizația din zona Muscel, prin tradiție își alegea organelle locxale de conducere, să candidez și eu. Pe atunci, prof. Ilie Patraulea aspira la primul loc, după Ion MIhalache și mă recomandase acestuia pentru președinția tineretului din Muscel al Partidului Național Țărănesc. N-am fost
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
de Sf. Pantelimon) când organizația din zona Muscel, prin tradiție își alegea organelle locxale de conducere, să candidez și eu. Pe atunci, prof. Ilie Patraulea aspira la primul loc, după Ion MIhalache și mă recomandase acestuia pentru președinția tineretului din Muscel al Partidului Național Țărănesc. N-am fost de accord din motive de independență din fire, de neimplicare în niciun fel, altfel decât profesional și cultural, la acțiunile publice, politice mai ales. Și nu din considerente de teamă sau altceva ... La
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
dea lecții, despre un domeniu al activității omenești la care, nu-i așa? ne “pricepem” toți ... Într-adevăr, a și plecat la București unde a fost investit în funcția de președinte al partidului cunoscut sub denumirea de Uniunea Patrioților din Muscel, devenit ulterior o anexă a P.C.R. La centru, acest partid de “scrobeală comunistă”, cum să-l numesc altfel ? era condos de profesorul universitar Petre Constantinescu-Iași, un intellectual rasat, dar “îmbrobodit” de comuniști, care erau în căutare de “capete laminate” pentru
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]
-
și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor Vasile Gane, pentru a călăuzi pe
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
de pe front, hotărâse militarizarea școlilor normale, ocazie care permitea absolventului acestor școli să primească și gradul de sublocotent în rezervă. La discuția mea cu directorul general a intervenit și colonelul care, adresându-mi-se, zise: “După câte știu, orașul Câmpulung Muscel nu este departe de comuna Rucăr, așa că nu te-ar tenta să-ți desfășori activitatea în calitate de ofițer educator la Școala normală Carol I din Câmpulung, unde îți păstrezi solda de ofițerr și ți se oferă și locuință ? La această propunere
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
în rezervă, nu aveau grade ofițerești. De menționat că la fiecare clasă se încadrase ca educator, unii numiți direct de minister, cei mai mulți angajați de directorul școlii, mai ales pe criterii politice, directorul era deputat , iar mai înainte fusese senator de Muscel. Trebuie să arăt că în afară de noi trei (Nicolaescu, eu și Mărcușanu Virgil), ceilalți educatori nu corespundeau nici din punctul de vedere militar și nici în privința pregătirii profesionale, unii dintre ei fiind chiar certați cu morala, după cum se va vedea ulterior
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
că-l pândește mobilizarea pe front, pentru că așa semnase angajamentul prin care fusese numit învățător-educator. Clasa a doua avea ca învățător-educator o altă figură sinistră, T,M. Aceasta fusese angajat în acest post la stăruințele directorului de la Banca Țăranului din Muscel, adept al politicii directorului școlii. Iată pe scurt unele din faptele lor: într-o dimineață, un elev din clasa a doua a venit la clasă fără încălțăminte. Ghetuțelee sale dispăruseră de la locul unde se depunea încălțămintea elevilor, afară, în fața dormitoarelor
ELEVUL EZECHIL DINTR-A PATRA ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360884_a_362213]
-
din Pietroșani, la cinci kilometri de Domnești, dintr-o familie de țigani. Neavând cu ce-l întreține, părinții l-au dat slugă la diferite familii din Domnești. În tinerețe fusese la preotul Nicolae Ionescu, tatăl marilor Petre și Iosif Ionescu Muscel, la Nae Pavelescu, apoi la Mussolini. Avea o pu �te �re extraordinară, dar minte de copil. Era iubit de domnișani. Mereu îl în �tre �bau cât e ceasul iar el scotea tacticos din buzunarul tunicii cutia și răs �pun �dea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
anului 2005 n-aș fi primit vizita doamnei avocat Catia Rădulescu, fiica domnișancei Marcela Scerban Lepărău. Despre avocat Catia Rădulescu, om de afaceri am mai vorbit și cu alte ocazii, mai ales atunci când am lansat cartea „Amintiri” de Petre Ionescu Muscel - tipărire ce a putut fi posibilă numai grație sponsorizării cu peste 2000 euro, de către această mare doamnă, mare iubitoare de cultură, cu o sfințenie a sufletului cum rar întâlnești. Numele dânsei este legat și de sponsorizarea reamenajării cons �truc �ției
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
din 02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREȘTI, JUD. ARGEȘ Pe lângă sărbătorile străvechi, ca în majoritatea localităților țării și în județul Argeș, după 1990, au apărut sărbători noi, precum cea de la Lerești, în apropiere de Câmpulung Muscel, dedicată unui produs culinar tradițional, specific zonei Muscelului, covrigii cu ou. Anul acesta sărbătoarea se află la cea de-a patra ediție și s-a desfășurat, în mod simbolic, cu o duminică înainte de Înălțarea Domnului, în pensiunea Amada din Lerești
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
COVRIGILOR CU OU, LEREȘTI, JUD. ARGEȘ Pe lângă sărbătorile străvechi, ca în majoritatea localităților țării și în județul Argeș, după 1990, au apărut sărbători noi, precum cea de la Lerești, în apropiere de Câmpulung Muscel, dedicată unui produs culinar tradițional, specific zonei Muscelului, covrigii cu ou. Anul acesta sărbătoarea se află la cea de-a patra ediție și s-a desfășurat, în mod simbolic, cu o duminică înainte de Înălțarea Domnului, în pensiunea Amada din Lerești, cât și pe platoul situat în spatele acesteia. În
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]