839 matches
-
Ele se disting, mai degrabă, „prin violența limbajului anti-ecumenic și respingerea modernității, beneficiind, paradoxal, tocmai de mijloacele de expresie puse la dispoziție de către aceasta” . Chiar dacă unele postări, mai ales cele din Forum-uri, sunt efemere, răul se poate face, prin mutilarea conștiințelor. Este foarte grav faptul că multe dintre aceste site-uri au o audiență mai mare, uneori, decât cele oficiale, ale Patriarhiei, ale diverselor eparhii, mânăstiri sau parohii. Mesajul lor, cu tenta unei Ortodoxii fundamentaliste, străină duhului Evangheliei lui Iisus
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și istorie încărcată de dramatism, pornind pare-se de la o întâmplare reală, pe care are intuiția creatoare de a o integra unor evenimente ce au marcat, în mod tragic și acuzator, decizii politice inumane ale căror materializări au adus grave mutilări sufletești nu doar unor destine individuale ci și unor întregi colectivități umane. Două sunt evenimentele din timpul dictaturii militare înscăunate în țara noastră în contextul escaladării fascismului și hitlerismului în Europa anilor 1930-40, evenimente în care se constituie premizele și
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
subiecte și probleme de o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată în mod analitic, din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sun tuna și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
crima... Se amestecă în aceeași oală adulterul cu dragostea ilegală, prostituția și curvia veritabilă pe cont propriu... picanteria sexuală cu violul sălbatic. Crima e odioasă dacă e făcută cu toporul, dar scuzabilă dacă e făcută cu limuzina!” Iar dacă tortura ,mutilarea fizică sau psihică sunt auroleate cu nimbul unui interes „general” ele trec în rândul actelor onorabile și făptașii trăiesc cu sentimentul datoriei împlinite. Aluzia este destul de limpede pentru a mai cere explicații. Fizicianul George Moisil era conștient de respectul pe
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei și atitudinea ostilă a Uniunii Sovietice în timpul acțiunii de mutilare întreprinsă împotriva noastră de Ungaria și Bulgaria se datorește celor care, dând mandate internaționale unui membru din guvern ca să încheie un pact de asistență cu un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
proprietatea privată, veniturile statului etc., dar, mai ales, de poziția socială a făptuitorului și a victimei. Astfel, cei înstăriți primeau pedepse relativ ușoare, de regulă bănești, (amenzi, confiscarea averii), în timp ce săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de diverse suplicii, în funcție de rangul infractorului și natura faptei. Spre exemplu, în caz de asasinat, condamnatul era tras pe roată, dar pentru erezie sau vrăjitorie era ars pe rug. Dintre pedepsele aflictive și inflamante făceau parte: galera pe timp mărginit, mutilările în diferite feluri, punerea la stâlpul infamiei, bătaia cu biciul în public. Blamul, amenda, privarea de serviciul religios erau principalele pedepse inflamante, iar admonestarea în camera de consiliu era una din pedepsele neinflamante 68. În dreptul penal feudal, sfera ilicitului penal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
91-'92 cu o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis, numit pe românește vecin" în viața unei familii, cu scopul declarat de a instaura ordinea (cuvînt dătător de coșmaruri, pentru că se referă la ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ritualice preponderent masculine, cercetările recente arată că riturile de inițiere feminine sunt și ele foarte răspânite și extrem de complexe. Într-o lucrare de sinteză, B. Lincoln (1981, pp. 94-101) consideră că riturile de inițiere feminină implică următoarele elemente constante: a) mutilarea corporală: locul transformării este trupul persoanei inițiate. Unele transformări sunt produse În mod natural (dezvoltarea sânilor, creșterea părului, menstruația), iar altele În mod cultural (tatuaje, cicatrici, răniri); b) identificarea cu o eroină mitologică: prin acest proces, o parte din calitățile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Feminismul ei oțărât trădează un egoism maladiv, cu monstruoase excrescențe. Detestându-și soțul, considerat un agresor, ea refuză cu oroare condiția maternității, care i-ar anihila personalitatea. Nici o „enigmă” în toanele acestei isterice, care, chiar dacă se supune unei operații de mutilare, rămâne robită simțurilor, „bestiei” ce, potrivit tezei autorului, sălășluiește în mai fiecare. Bineînțeles că până la urmă binele triumfă, umilind răul întruchipat de o ciudată. O temperamentală fără simț moral, înrudită oarecum cu antieroina din Bestia, se agită patetic în Dolorosa
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
I (P. B. Schneider, 1963). La toate acestea se mai adaugă: teama de medic (caracteristic copilului mic); teama de manevrele exploratorii sau terapeutice (sondaje, injecții); teama de rezultatul analizelor de laborator; teama de intervențiile operatorii (este o teamă de durere, mutilare dar și una de necunoscut) cel mai bun mijloc care risipește teama este încrederea în medic, priceperea cu care acesta își câștigă încrederea bolnavului. Obiceiul unor medici de a înăbuși anxietatea “întemeiată” a bolnavului printr-o comportare aspră, rigidă, chiar
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
suferinței bolii care necesită intervenția chirurgicală asupra psihicului bolnavului este de regulă foarte accentuată. Vom prezenta câteva elemente agravante, generatoare de stres: - durerile, complicațiile amenințând viața pacientului; -disfuncțiile la nivelul diferitelor aparate; -aspectele inestetice; -amenințarea pierderii vieții sau teama de mutilare. În momentul preoperator se evidențiază o creștere a indicelui de anxietate al bolnavului. Ei au în vedere: riscul operator propriu-zis (primejdia “mutilării” sau chiar a decesului), riscul anesteziei - teama de “a nu se mai trezi”, amplificat la bolnavii cu antecedente
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
durerile, complicațiile amenințând viața pacientului; -disfuncțiile la nivelul diferitelor aparate; -aspectele inestetice; -amenințarea pierderii vieții sau teama de mutilare. În momentul preoperator se evidențiază o creștere a indicelui de anxietate al bolnavului. Ei au în vedere: riscul operator propriu-zis (primejdia “mutilării” sau chiar a decesului), riscul anesteziei - teama de “a nu se mai trezi”, amplificat la bolnavii cu antecedente de reacții alergice la medicamente. Momentul operator poate constitui un punct de ordin psihoterapic. Psihoterapia suportivă poate fi făcută de către anturajul bolnavului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
furtunii din descântecul infantil românesc, uscarea piciorului (și mâinii) Sfântului Ilie - daimonul furtunii, tăierea aripilor Satanei care „întunecă” Soarele, „ruperea aripii” vântului devastator din legenda asiro-babiloniană și, respectiv, din cea românească sunt toate imagini alegorice similare, având aceeași semnificație mito-simbolică : „mutilarea” stihiei, cu scopul de a zăgăzui sau de a diminua forțele dezlănțuite ale Haosului. Comentariile și concluziile de mai sus sunt în contradicție cu cele ale altor comentatori, care consideră (eronat, după părerea mea) că pasajul citat din Herodot, ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de vedere tehnologic, în această variantă sunt cuprinse și scroafele după prima fătare, care se recondiționează în vederea sacrificării pentru carne și grăsime. Standarde IFOAM privind creșterea animalelor-Pentru animale: -spațiu suficient pentru mișcare, - fără spații închise, -hrană, apă, aer suficient, -fără mutilări, -suferința trebuie redusă la minim, -Furaje: -minim 50% din furaj din FO, - maxim 15% din furaj poate fi convențional, -fără aditivi sintetici, -Medicina veterinară: -terapie preventivă, -medicină convențională dacă cea naturală este ineficientă, -fără promotori de creștere, hormoni, tranchilizante, -Ameliorare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai 1941, din necesitatea de „adaptare a statutelor de organizare a Academiei la noile cerințe ale vremii, care sunt de două feluri: o intensificare a culturii naționale pentru a întări frontierele spirituale și veșnice ale națiunii, ca o compensație a mutilării provizorii a statului și apoi o adaptare a organizării secțiunilor Academiei, ca organe constitutive ale ei, la situația actuală a ramurilor de cultură națională”, s-a întocmit un amplu proiect de reorganizare. Autorii lui propun, în principal, o nouă împărțire
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
mai puțin materialiști. Erasmus evită aici chestiunea imaterialității sau a nemuririi și, într-un mod și mai hotărât, aceea a destinului său post mortem. în ochii săi, trupul și sufletul constituie un tot: a privilegia doar o parte ar provoca mutilări păgubitoare. Cum poate fi imaginat sufletul fără trup? Sau invers? Viața filosoficească, practica creștină, echilibrul dintre meditație și acțiune pretind un spirit și o carne în stare bună. Or interdependența e manifestă: un trup nesănătos, bolnav, împiedică sufletul să efectueze
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acum, cel de antiteză la barbarie, nu cuprinde mai puțin cadrul rural decât pe cel urban. Civilizația nu e în nici un caz anti-natură, dar e o luare în posesie a naturii și, bineînțeles, înseamnă și „transformarea” (dar în nici un caz mutilarea) ei. Testimoniul cel mai sigur al civilizației e prezența monumentelor. Noțiunea de monument a făcut obiectul multor speculații, fără să i se determine caracterul esențial. În genere se consideră că marile dimensiuni sunt definitorii pentru monumentalitate; asta nu e totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Multe secte învrăjbesc neamurile, etniile, folosesc arma și amenințarea politică (David, 1998). „Nebunia religioasă duce la nihilism” (David, 1998). Sectanții au vizat instituții de învățământ, orfelinate și au recurs la modalități de manipulare psihică, căutând alienarea ființei umane, recurgând la mutilarea fizică și psihică, la căsătorii colective, substanțe psihotrope și crime abominabile (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 71). Sectele „...în numele libertății au robit atâtea cugete și au dus în sclavie atâtea familii (David, 1997, p. 23). Sectele sunt „organizații violente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale dramei - trupul alcătuit din bucăți al iubitului spectral, trupul iubitei vii disputat aprig de moarte, trupul de umbră al reginei moarte -, este locul unde viața și moartea, dorința și spaima se confruntă ca într-o arenă a sfâșierii, a mutilării, dar și spațiu al posibilei vindecări miraculoase. Unele poeme, mai simple, mai melodioase, anunță impulsul autoarei de a ieși din cercul unei „maniere”: „Prin cătunele cu sfinți / Trece moartea ochi cuminți / [...] Trece și cântă / Cântec curat / Numai în lumea morților
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
expresioniste. Elementul etic devine din ce în ce mai pregnant, preluând o parte din încărcătura „sentimentului” metafizic. M. nu mai pare atât de obsedată de drama propriului trup, de feminitatea imposibilă, funebră, cât de drama colectivă, în care intră neputință și vinovăție generală. Moartea, mutilarea nu mai sunt proprii doar trupului sau sufletului individual, ci și unei mulțimi indistincte, dezumanizate, tablourile romantice cu gemeni sau strigoi se transformă în imagini dominate de absurd, de vid, iar conotațiile politic-sociale sunt mai mult decât evidente: „Pradă visului
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
peripatetice, de ce și de unde apare mersul legănat. Uite un obiect de studiu, și aici se poate activa paradigma calitativă. Corin Braga: Mersul legănat este un gest la fel de intens cultural ca și pictarea feței sau perforarea cu obiecte și podoabe, sau mutilările practicate de triburile de aborigeni. Toate sunt forme de culturalizare a corpului, de sacralizare a comportamentului, ce țin de cultură și nu de natură. Sunt forme care se ridică până la rangul de organizare socială. Doru Pop: Eu nu făceam decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
organizează fluxul epic, nu există la D. decât ca reflex în conștiință - de unde o anume libertate în organizarea faptelor și un subiectivism (care devine mai important pentru narațiune decât realismul ei), se pot discerne câteva motive obsesive: relația tensionată părinți-copii, mutilarea psihică săvârșită de un părinte detestat, relația ambiguă cu un personaj masculin-manipulator de conștiință - stăpânul, amiralul, bărbatul-victimă a împrejurărilor, a celorlalți, refugiat în non-acțiune sau absent pentru că e închis; o pereche feminină alcătuită din două personaje complementare (fie surori, fie
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
o rostire iubitoare de clarități, înscriind, în ritmurile-i solemne, până și tulburile fantasme nesupuse, îndeobște, nici unei geometrii; considerarea reticentă a contingentului și concentrarea tuturor puterilor de gândire și imaginație spre un orizont al permanențelor umane, ca și salvate de mutilările istoriei: sunt trăsături ce situează lirica lui Ștefan Augustin Doinaș într-un spațiu pe care ne-am obișnuit să-l numim al clasicității. ION POP SCRIERI: Cartea mareelor, București, 1964; Omul cu compasul, București, 1966; Seminția lui Laokoon, București, 1967
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Împărați proletari din toate țările,/ în sfârșit uniți-vă!/ Și veți da atunci lumii/ cea mai solidă dictatură dinastică/ pentru minte, inimă și literatură!” (Dictatură pentru minte, inimă și literatură). Această fervoare a compoziției se lasă mai greu ghicită în Mutilarea artistului la tinerețe (1999), carte mult mai eterogenă, marcând o prelungire a meditațiilor etice (Despărțirea, Conspirația tăcerii, Nastratinul colectiv), o radicalizare a crizei interiorității (Dihanii azurii și litanii, Dark Ages, Casa), dar și o surprinzătoare pactizare cu prozaicul și cu
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]