1,303 matches
-
Torino, care se băgase singur în gura lupului și fusese din nou expediat din țară ca un pachet de către autorități... Hm, făcu Stelian, cumnatul ăsta al tău e un om foarte curajos, din câte se vede!... Ticu făcu, însă, o mutră acră și dădu din mână. Îi place s-o facă pe eroul, dar la ce bun?... Crede că tot ce zboară se mănâncă. Eu am vrut să-l fac să se răzgândească, dar degeaba... Că nu mai putea Gheorghiu-Jeg de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
un adevărat pomelnic cu numele acelor pensionari). Scrisoarea mai cuprindea și alte informații despre viața din stațiune, foarte precise și foarte detaliate, dar total neinteresante din punctul de vedere al lui Virgil. E-he, ia uitați-vă la șefu, ce mutră a făcut! Parcă i s-ar fi înecat corăbiile! exclamă vesel și mucalit, de la biroul de vizavi, Nelu Mazurcă, făcând larg prin aer un gest semnificativ cu mâna, după care se porni să râdă cu poftă. Un coleg de la alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în serviciul finanțelor românești, găsiră chiar vorbe de laudă pentru felul în care fuseseră întocmite acele acte și îi propuseră lui Virgil, mai în glumă mai în serios, să-l detașeze la regiune pentru vreun an-doi. Doar un grăsan cu mutră porcină, care o făcea pe zmeul pe-acolo, îl luă de sus zicându-i, în timp ce râgâia și se scobea în dinți cu un fir de mătură, după un mic dejun îmbelșugat pe bază de șuncă, debrețini, brânză și praz, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
clipe din scris și măsurându-l pe gestionar cu privirea. Dar cu gestiunea ce-i facem?... Vezi? Asta-i chestiunea!... Domnu șef... Domnu Stelică... Lăsați-o dracului de chestiune..., că nu s-o face gaură-n cer, grăi cu o mutră spășită gestionarul. Domn șef... Domnu Stelică..., repetă lucrătorul din comerțul socialist, apăsând pe cuvinte, hai mai da-ți-o dracului..., că oameni suntem cu toții!... N-are partidu și guvernu grijă de noi, ăștia amărâții?... Nu suntem noi ai partidului?... Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
însă pentru că toată familia ține foarte mult la cuibul cu puișori, să nu cumva să facă ei, domnii îmbrăcați aidoma de croitor, altceva decât să arunce o privire pe balcon. Costumatul care părea mai răsărit s-a uitat zâmbind cu mutra altuia către celălalt, a scrâșnit un Dumnezeul mamei ei de treabă și duși au fost. Motiv bun pentru ca Liță să brodeze pe o temă care nu a prezentat mare interes: prin preajma blocului dau târcoale niște inși care iubesc mult păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
imaginile se văd sacadat, ca o provocare și o eliberare. De atunci mă caută. · Eram la întrunire ca fiind reprezentanta unei companii. Unul face o remarcă cum că nu aș avea dreptul să fiu acolo (chipurile). Atunci replic cu o mutră deformată de silă: Ai vorbit așa, să te afli în treabă. Atât te duce capul. Sau dacă cel ce spune e mai diplomat, subtil: În mintea ta, se poate. În fine, mi se ia un lucru dosarele mele. Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în timp ce copiii, neavând curajul să rămână cu mama furioasă, strigau: — Tati, mergem și noi cu tine. —Rugați-o pe mama să vă îmbrace. —Mami, te rugăm îmbracă-ne să mergem cu tati. Unde mergeți? Amândoi ridică din umeri cu niște mutre nevinovate care stârnesc râsul părinților. Erau cazuri când se jigneau reciproc, dar iubirea ce și-o împărtășeau nu-i lăsa să meargă până la capăt. De exemplu, într-o zi mâncarea nu era gata când a venit Matei, care trebuia să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nemișcare, mirându-mă și schimbând timid priviri fugare cu fiecare dintre ei. Starea de spirit, în clipele acelea, era mai neplăcută, mai stânjenitoare și mai nefirească decât niciodată. Totul parcă prevestea că ceva rău din cale-afară urma să se petreacă. Mutrele tuturor celor prezenți erau cu totul reci și neatinse; se vedea limpede că pe mine mă așteptau. Atunci, individul cel mai antipatic și mai nesuferit dintre toți - ce dintotdeauna nutrise pentru mine un prisos de ură înflăcărată, pe care acum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
femeia, fiindcă, văzând că se zbate singură în zadar și că nu poate ține deloc pasul cu eschivele rapizi ale băiatului, încercă să se înfrâneze pe cât posibil și să se mulțumească numai să-i vorbească. Gâfâia, însă, puternic. Avea o mutră dușmănoasă, răutăcioasă și autoritară, încât stârnise teribil spaima în Șerban; niciodată n-o mai văzuse așa, cu toate că se poate spune că el „avea experiență” aici. Se uita la ea și o găsea foarte respingătoare. În cameră, totul era numai urlete
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu loviturile cinstite, când Îți riscai pielea, o fi fost ea bună pentru mântuirea sufletului În viața de apoi; Însă În cea de-aici, cea pământească, negreșit că era calea cea mai scurtă de a ți-o pierde, cu o mutră de idiot și o palmă de oțel În ficat. Iar Diego Alatriste nu se grăbea deloc s-o părăsească. Felinarul răspândea o lumină uleioasă peste portiță când căpitanul bătu de patru ori În ea, cum Îi spusese Saldaña. După ce bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
măcelar. Atunci am mai făcut doi pași Înainte. Stăteam, practic vorbind, cu țeava pistolului lipită de spatele bărbatului care mergea Înaintea mea, când acesta mi-a simțit pașii și s-a Întors. Și am mai avut timp să-i văd mutra când am apăsat pe trăgaci și a pornit Împușcătura, iar focul armei i-a luminat chipul descompus de surpriză. Bubuitul pistolului a răsunat asurzitor Îl liniștea de mormânt a Portiței Sufletelor. Restul a fost și mai rapid. Am țipat sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
E ceva grav? — S-ar putea să fie. — Ei comedie! În cazul ăsta nu ne rămâne decât să ne batem... Ai nevoie de ajutor? — Deocamdată, nu... Căpitanul Îi privea pe spadasini mijindu-și puțin ochii, ca și când vroia să-și Întipărească mutrele lor În minte. Și-n plus, domnia voastră are suficiente necazuri ca să nu se mai Încurce și cu ale mele. Don Francisco rămase tăcut un moment. Apoi Își răsuci mustața și, potrivindu-și ochelarii, le aruncă o privire hotărâtă și furioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sinistrul cerc numit garotă. E adevărat că nici țopăitul la capătul unei coarde sau funii nu era făcut să-i stârnească entuziasmul; dar măcar nu-l expediau pe nenorocit pe lumea ailaltă cu garoul acela dezonorant răsucit pe grumaz, cu mutra de groază a executaților, cu călăul zicând: iertați-mă domnia voastră că-s doar un executant etcetera, naiba să-i ia pe executanți și pe ăi de-i trimit, care pe de altă parte sunt mereu aceeași. Ca să nu mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de înger. Instalat în spațiul mediatic, emitea judecăți categorice, făcea dezvăluiri năucitoare, rostea propoziții memorabile într-un limbaj păsăresc și concura cu oracolul din Dămăroaia, lansându-se temerar în predicții politice pe termen scurt, mediu și lung, când cu o mutră sictirisită la culme, când solemn ca un stâlp de catedrală. Combătea iscusit din toate pozițiile, cu tupeu și cu metodă, lăsând impresia că este mare adept al democrației de tip anglo-saxon și inamic din principiu al structurilor vechii Securități, care
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dacă n-o să fii cuminte, te bag la beci, în osuar, și te țin încuiat acolo până-ți vine mintea la cap!... La auzul unei asemenea amenințări, Bart a amuțit și el pentru câteva clipe, apoi și-a luat o mutră înfricoșată: Brrrrrr..., a silabisit el, de parcă ar fi dat ochi chiar atunci cu grămezile de hârci rânjite, care albeau în osuarul capelei din cimitirul mănăstirii. Mor de frică!... Karma Începea să se însereze. Cele câteva săptămâni până la jumătatea lui mai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
orbire era, deja, un fapt evident. E limpede că părinții noștri nu au avut o viață ușoară. Pentru că nu e deloc lesne să crești copii-Mozart. Eu cred că, mai degrabă, am fost niște copii-Salieri. Trei monștri mici și frumoși; trei mutre roz imprimate pe cutiile de lapte, pe ambalajele de ciocolată și pe baloanele-reclamă. Pe afișe. Pe tricouri. Pe caietele școlarilor. Pictate pe ziduri. A fost o furie. Îmbrăcați la fel, pieptănați la fel, zâmbind la fel, încercam să ne identificăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
facem doar parte ca și ele din cercul răsfățat al apropiaților lui Lenny, nu degeaba ne arată mândrul Harry atâta amabilitate), și totuși nu ne este ușor, ne sforțăm, ne schimonosim după ceilalți, rolul ăsta nu ne prea convine... Contrar mutrei mele extaziate și entuziasmului cu care voi scrie mai târziu despre neuitatele cozerii cu public, statul la coadă la ușa camerei Toscanini între toți acești străini snobi mă umilește, mă irită. Mai ales că dau nas în nas cu toți
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
același timp fără rușine pe "marele nostru prieten", probabil pentru a-i săpa băiatului încrederea în el; cu o altă "fidelă" a lui Lenny, d-na H., președinta de onoare a Fundației America-Israel (nefardată, coc la spate neglijent și gălbejiu, mutră de servitoare în ciuda milioanelor ei), care și-a "respectat" promisiunile față de Lenny, refuzând să dea măcar un telefon pentru a pune o vorbă bună într-un loc de ea știut atunci când Eugen - rămas fără locuință - bătea drumurile Tel Avivului, debusolat
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
la cincisprezece ani / m-am îndrăgostit fără greutate, am și plâns - între / timp / stăpânit se un morb ciudat alergam pe dealuri / descoperind vestigiile trecutului, descoperind libertatea / naturii, frunzele / putrede, mușuroaiele, zmeura, capricornii sub băligi / uscate / iar acasă oglinda îmi întorcea mutra cuprinsă de acnee / ca o înjurătură - și totuși / fata a consimțit să se sărute cu mine și chiar / să-și desfacă la piept cămașa, stăteam / pe capacul unui closet / și o țineam în brațe, parcă totul / se petrecea undeva la
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
Cișmigiul?! Sau Herăstrăul... E tot așa... Mesagerul făcea mișto de mine. - Bine, dar măcar figurile..., oamenii... Omicron zâmbea, - nu te-ai săturat de ei?... E drept, că, aici, arată altfel, - mai spălați, mai tunși, mai bărbieriți... mai disciplinați, însă ca mutre... Copiii se joacă, drăguții de ei, ori stau în jurul unui Sfânt Părinte, care le predă catehismul sau le spune la povești... - Nu asta am vrut eu să văd, parcă nu știi?, l-am întrerupt. Ce, și la voi sunt interdicții
Cu Omicron prin rai... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7248_a_8573]
-
folosesc acum, dar pe care atunci nu o cunoșteam -, e bucuroasă și mândră de răul făcut. Mă holbez la ea. Oare vreau să mă strige și pe mine nepotul Perceptorului? Aștept. Vreau să-mi dea un motiv să o scuip. Mutra ei se întoarce spre vânzător și o aud cum îi spune că dă varza prea scump cu aproape aceleași cuvinte folosite și de mama ceva mai devreme. Mama era o ortodoxă evlavioasă. Tata obișnuia să glumească spunând că nu erau
Paul Bailey: Unchiul Rudolf by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/7255_a_8580]
-
întemnițat în mintea ta, asta-i salvarea, pune-l în libertate. Așa fac, deschid porțile și în timp ce mă înec apuc să-l zăresc pe insul interior cum se înalță: a scăpat, stă transparent în aer. E cam caraghios, mărunțel, cu mutra mea și cu aripi cât casa. Surâde. Tu câștigai orice război Tu câștigai orice război fără să tragi niciun foc de armă. Cu simpla ta prezență. Erai frumoasă, misterioasă. Trupul tău emana melodii ca marea, bănuiesc că aveai ascunse sub
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
fost și confirmat deja. - Desigur, zise Ioannopolski. Simțea că nu avea ce pierde în afara propriilor lanțuri. - Nepotism! L-au pus pe fratele lui! Fiii sunt de mult angajați! Și eu? Eu, vezi bine, am rămas cu buzele umflate. Cu o mutră abătută Ioannopolski se îndreptă spre Ptașnikov. - Mi-am făcut analiza, zise Ioannopolski. Ptașnikov, spre mirarea contabilului, nu răspunse nimic. - Mi-am făcut deja analiza, repetă cu o voce gâtuită Evsei Lvovici. - Ai un număr suficient de globule roșii, spuse nemulțumit
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
dracu’ de nu rămâneam acolo măcar peste vară. Mai sexy decât se crede, Janice trage dintr-o țigară. - De ce nu vrei să-l ai acasă pe propriul tău copil? - E prea mare ca să fie acasă! De ce se ascunde?Judecând după mutrele lor, s-ar putea să le fi răscolit un punct sensibil, dar nu-și dă seama despre ce-i vorba. Nu-i sigur că i-ar prind bine să-l afle. În tăcerea atât de grăitoare, ascultă din nou ropotul
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
oficiale, toți plictisiții din clipul viral se animă brusc, combat, dezbat, par brusc interesați de tot ce mișcă - discursul li se gonflează ca un balon de gumă; când acesta se sparge, însă, în spatele lui nu dai decât de încă o mutră cinică și plictisită de băiat deștept pus pe căpătuială, care, în timpul sesiunii extraordinare a Parlamentului, când crede că totuși nu-l vede nimeni, boxează cu o pisică pe telefonul mobil.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]