1,231 matches
-
înalte idealuri le-a exprimat sonor în Canti per Europa, Vis cosmic, Tristia, Cele patru anotimpuri, Pastorale și idile transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază care a intrat în istorie: „Dacă Viorel Cosma nu ar fi existat, trebuia
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
de scenă, foarte multe partituri orchestrale și camerale, piese de solo instrumental, numeroase coruri. „Copiii și țiganii m-au învățat cum să scriu muzică” - a mărturisit odată compozitorul, iar expresia a rămas să-l definească în citările și comentariile multor muzicologi finlandezi. Pentru români, însă, aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât de similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
județul Prahova. Pentru complexa sa activitate de creație didactică, de îndrumare și coordonare a mișcării muzicale românești, compozitorul, profesorul și omul de știință Mircea Neagu a fost distins cu importante diplome, cu patru premii de creație ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ordine și medalii ale statului român. La Mulți și Fericiți Ani, stimate maestre!
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat după eveniment: „Afirmând că prezentarea operei Oedip de George Enescu la încheierea celei de a treia ediții a Săptămînii Muzicii Românești a avut ținuta și dimensiunile unui eveniment muzical, înseamnă a spune prea puțin
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
europene, Sibiu - așadar cel mai potrivit timp al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele cinci ediții
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
motiv de bucurie pentru toți cei care înțeleg și admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. „Inițiativa, perseverența și dăruirea oamenilor de muzică din Iași, desfășurate spre a pune în mișcare săptămâna anuală închiriată creației românești (oricum se va fi numit ea în decursul vremii) le găsesc pur și simplu extraordinare. Și singulare în
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pe care îl am în față ar avea sentimentul viu, puternic, obișnuit, al prezenței unui OM - creator - dascăl - prieten (cum prea bine scrie pe a doua filă). Cine sunt autorii? profesori de muzică, medici, ingineri, compozitori, dirijori, instrumentiști, actori, cântăreți, muzicologi, ziariști... De unde sunt ei? de peste tot: Iași, Comănești, Cluj- Napoca, București, Timișoara, Oradea, Târgoviște, Galați, Piatra- Neamț, Arad, Brașov, Constanța, Tel Aviv... Parcurg volumul cu interes și emoție, revin asupra multor pasaje, cunosc autorii - pe mulți îi cunoșteam, desigur, de
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la Concertul de Gală al Laureaților care a fost de un nivel excepțional, ca întotdeauna, au strălucit sopranele Mădălina Barbu, Aida Pavăl și mezzosoprana Emanuela Pascu, cărora le-a revenit Premiul de Excelență
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
repaos. Să urmărim, însă, evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările fie cărui instrument cu însemnătatea și intensitatea lui Le fluera de la un capăt la altul, făcînd comentarii asupra lor care erau găsite
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
de la vârsta de 9 ani, când a susținut primul concert, în compania Filarmonicii din Constanța. La vârsta de 12 ani, l-am putut admira tot la Constanța, în Finala Olimpiadei pe țară a Liceelor de muzică. În recenta carte a muzicologului Viorel Cosma - Copii minune ai României (1673 2013) - De la Cantemir și Enescu până la Lipatti și Ursuleasa, Alexandru Tomescu figurează printre cele 64 de nume de „copii minune” ai României. Născut într-o familie de muzicieni: mama profesor de vioară, iar
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
manifestarea a fost întreruptă între 1976 și 1983, datorită atacurilor violente din “Flacăra” lui Adrian Păunescu, acesta susținând superioritatea “muzicii tinere” promovate în cenaclul său. Festivalul de la Mamaia a avut prima ediție în 1963, fiind înființat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, sub auspiciile Consiliului culturii. Așa cum se poate vedea din premiile speciale acordate în epocă, organizatorii aveau abilitatea de a avea alături departamentele de turism, sport, ș.a.m.d., pentru că atunci într-adevăr festivalul de la Mamaia era un
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Prahovei, din valea superioară a Teleajenului, dar și din perimetrul zonei de sud a județului. Vasta activitate științifică și pedagogică a eminentei profesoare Emilia Comișel a fost apreciată, pe plan național, prin acordarea a două premii, de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, de către Academia Română (Premiul ,,Ciprian Porumbescu” - 1982) și Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (la împlinirea vârstei de 95 de ani, în 2008), precum și înalte ordine și medalii ale statului român. Numeroase localități din țară i-
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
activitate științifică și pedagogică a eminentei profesoare Emilia Comișel a fost apreciată, pe plan național, prin acordarea a două premii, de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, de către Academia Română (Premiul ,,Ciprian Porumbescu” - 1982) și Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (la împlinirea vârstei de 95 de ani, în 2008), precum și înalte ordine și medalii ale statului român. Numeroase localități din țară i- au decernat titlul de Cetățean de Onoare, printre care și Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul local
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Acdemiei franceze a murit într-o mare mizerie, la fel ca și cel al cărui loc la ocupat printre savanții celebrii ai omenirii, George Enescu! Așadar este an Lajta Laszlo.Institutul Maghiar din București i-a dedicat o seară muzicianului. Muzicologul Horvath Zoltan de la Academia de Muzică George Dima din Cluj i-a prezentat viața, pe câteva panouri au fost expuse afișe, fotografii, apoi a avut loc un recital susținut de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
Anul trecut a apărut primul volum din seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen, editat de Violeta Dinescu, Eva-Maria Houben și Michael Heinemann la BIS-Verlag der Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg. Volumul cuprinde lucrările susținute de compozitori și muzicologi, atât români cât și germani, la Simpozionul Zwischen Zeiten (simpozion inaugurat la Oldenburg de compozitoarea Violeta Dinescu în 2006), dedicat în anul 2007 compozitorului Ștefan Niculescu. Printre semnatari se numără (în ordinea redactării) Dan Dediu, Bei Peng, Adina Sibianu, Martin
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Herder, Universitatea din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006), și descrierea acelor zile pline, petrecute de compozitor la Universitatea din Oldenburg, făcută de Kadja Grönke. Contribuții ale unor muzicologi și compozitori germani precum Michael Heinemann, Monika Jäger, Thomas Beimel, Paul Thissen întregesc volumul. De un real folos sunt exemplele muzicale, ocupând deseori o pagină și însoțind analiza. Nu lipsesc nici amintiri ale foștilor studenți, Violeta Dinescu și Nicolae Teodoreanu
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Noi partituri din creația românească Lavinia COMAN Un lăudabil proiect inițiat și realizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România cunoaște acum împlinirea, spre satisfacția breslei, care primește astfel un stimulent în vederea cunoașterii, difuzării și prezenței concrete în viața culturală a muzicii românești contemporane. Este vorba despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a fi tipărite
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
un stimulent în vederea cunoașterii, difuzării și prezenței concrete în viața culturală a muzicii românești contemporane. Este vorba despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a fi tipărite de către Editura Muzicală. Partiturile se află acum la dispoziția interpreților, muzicologilor, a tinerilor studioși și a tuturor celor interesați de evoluțiile actuale din domeniul muzicii simfonice și concertante. Câteva exemple vor fi concludente în acest sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc, cu lucrarea maestrului Remus Georgescu (n. 1932), decanul
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
manifestat și creat fenomenul original șdesigur: originar, M. H.ț s-au transmis simboluri de viață, tradiție"... în următoarele două pagini, spre stupefacția locotenent-colonelului, care în febra transcrierii mai "pocea" câte un cuvânt, urmează elogii asemănătoare. Și succinta "informare" a muzicologului Șerban Nichifor, plină de demnitate, își exprimă admirația față de marele învățat. " Duminică 5 octombrie 1982 l-am întâlnit la New York pe marele scriitor și istoric român Mircea Eliade, în legătură cu opera mea Domnișoara Christina, scrisă după un libret extras din nuvela
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
multor distincții internaționale. De asemenea, în 2004 i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Activitatea sa artistică se desfășoară în domenii variate - pe lângă aceea de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), este și muzicolog (obține titlul de doctor la Universitatea Națională de Muzică din București, cu calificativul maxim "summa cum laude"), pedagog (a predat cursuri de măiestrie în Cehia, SUA, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaysia), realizator și producător TV. Mircea Angelescu este șeful
Ambasada Franței a decernat Ordinul Artelor și Literelor. Vezi ce români au fost decorați by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80788_a_82113]
-
conducerii Senatului se numără Mihai Zamfir, propus de Uniunea Scriitorilor din România, Aura Corbeanu (Uniunea Teatrală din România), Viorica Curea (Uniunea Arhitecților din România), Cristiana Russu (Uniunea Artiștilor Plastici), Laurențiu Damian (Uniunea Cineaștilor din România), Ulpiu Vlad (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor) și Grigore Arsene (Asociația Editorilor din România). De asemenea, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România l-a propus, separat, pentru a face parte din conducerea ICR, pe Marin Cazacu. La rândul său, Ministerul Educației a înaintat Senatului nominalizarea
Zoe Petre și Ruxandra Garofeanu, în discuție ca membri ai ICR () [Corola-journal/Journalistic/80966_a_82291]
-
Timisiensis 2005 - certitudini”, acordate de Consiliul Județean Timiș. Pentru prima categorie, a premiilor „Pro Cultura Timisiensis 2005 - seniori”, membrii Comisiei de selecție au stabilit 13 laureați. Este vorba despre actorii Traian Buzoianu, Dukász Péter, Isolde Kobeț și Horia Dan Ionescu, muzicologii Ioan Tomi și Ovidiu Papană, artiștii plastici Xenia Eraclide Vreme, Leon Vreme, scriitorii Ioan Jurcă Rovina, Ioan Arieșanu, Aurel Turcuș, cântăreața de operă Mariana Șarba, respectiv scriitorul și criticul de artă Szekernyés János. Câștigătorii au primit câte o diplomă de
Agenda2005-51-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284507_a_285836]