355 matches
-
Vasile, Editura muzicală, 2003, pp. III - LXXXI; footnote> istoria muzicii românești și în capitolele recentei monografii ce i-am consacrat în anul semicentenarului morții - carte ce-și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
M. - Către cititori; în: Muzica, București, An III, nr. 1, ianuarie 1921, p. 1. footnote> . Prezența lui Breazul nu se rezumă doar la înscrierea numelui său pe frontispiciul revistei și la începutul sau la sfârșitul articolelor de critică muzicală, de muzicologie, ori de educație muzicală. Semnează petițiunea adresată ministrului Instrucțiunii, în decembrie 1921, prin care solicită, împreună cu Maximilian Costin, ca Ministerul să „nu mai ezite (...) a satisface în mod favorabil, cererea noastră pentru subvenționarea revistei” pentru că „mărturisirea acestei ezitări dovedește o
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
profesionalism în culegerea și transcrierea ei, completând într-o paranteză că „(asupra existenței acesteia nu cred că va fi vreo controversă)”<footnote Idem, ibidem; footnote> . În articolul din revista Muzica, din același an, 1920, el contrazicea pentru prima dată în muzicologia românească, vechea concepție potrivit căreia poporul n-ar crea și susține existența unui idiom muzical românesc, a originalității folclorului românesc<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. - Sufletul românesc în muzica populară românească; în: Muzica, București, An II, nr. 4 - 5
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
era dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui, mai ales cea curriculară nu este cunoscută de marea masă a educatorilor și mai ales a decidenților
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
2107. În pofida acestor dificultăți, s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe prezentări ale complexului muzician, care, adunate la un loc oferă posibilitatea unui portret cât mai apropiat de cel susținut de activitatea sa multilaterală de ctitor al etnomuzicologiei, muzicologiei, criticii muzicale și a unui sistem de educație muzicală de nivel european. Personalitatea cărturarului muzician a atras atenția multor enciclopedii și dicționare, românești cu profil muzical, amintite în continuare, fără a reveni asupra celor citate deja. Lista ar trebuie să
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> , 1978<footnote Mic Dicționar enciclopedic, București, Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în România, Dicționar cronologic, București, Editura Sagittarius, 2003; footnote> , Nicu Moldoveanu<footnote Moldoveanu, Nicu - Istoria muzicii bisericești la români, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2010, pp. 410 - 411. footnote> etc; - muzicologul: Vasile Tomescu<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul și muzicologia noastră; în: Muzica, An XV, București, nr. 10 - octombrie pp. 10 - 23 și nr. 11 - noiembrie, 1965, pp. 7 - 16; articol apărut ca studiu introductiv la volumul I al Paginilor de istoria muzicii românești, 1966; footnote> , Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pedagogul - profesorul - educatorul: Ioana Ștefănescu<footnote Ștefănescu Ioana - Pagini din istoria muzicii. George Breazul profesor de istoria muzicii românești; în: Muzica, București, An XVII, nr. 2, februarie 1967; footnote> , Nicolae Parocescu<footnote Parocescu, Nicolae - George Breazul educator, în: Studii de muzicologie, vol. V, București, Editura muzicală, 1969; footnote> , Vasile Vasile, din 1991 și 1994<footnote Vasile, Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească... footnote> , conturând modelul propus de el pentru educația muzicală românească<footnote Vasile, Vasile - Metodica educației
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote Firca, Gheorghe - Prefață - Préface; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 5 - 15; footnote> , Zeno Vancea<footnote Vancea, Zeno - George Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
veșnice pare a aparține eminentului său contemporan, Dimitrie Cuclin - o altă figură poliedrică a muzicii românești - caracterizare scrisă la 27 mai 1965, la aflarea deciziei Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor de a restitui întreaga operă a profesorului: „Se poate afirma că muzicologiei viitorului îi este asigurată, prin opera profesorului George Breazul, un îndreptar viu și luminos - XI - 310.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
prin importante manifestări, în ziua de , 28 februarie ac., în cadrul emisiunii Etno (televiziune), vineri, 1 martie ac. printr-un Simpozion ce a avut loc la Universitatea Națională de Muzică din București- la care au luat cuvântul personalități marcante ale creației, muzicologiei și etnomuzicologiei: Constantin Arvinte, Al.I. Bădulescu, Gheorghe Oprea, Ion Oltean, Lia Cosma, Gelcu Maxutovici, Elena Chirică, Angelica Stoican, Gabriela Apostolache, Elize Stan precum și cunoscuții soliști: Rodica Gabriela Anghelescu, Nicolae Mureșan, Mariana Anghel, Ștefan Vlad, Maria Tripon, Floarea Calotă, Maria
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Liviu Dănceanu Majoritatea întreprinderilor analitice pornesc, cel puțin în câmpul muzicologiei, de la faptele de expresie lingvistică, morfologice, sintactice, lexicale, care sunt cercetate prin prisma dichotomiei neutru/expresiv. Cu alte cuvinte, demersul este de la expresie la conținut, prioritare fiind formele lingvistice, de la care pleacă analistul tocmai pentru a le lămuri conținuturile. Născut
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
să fie amplificata într-un al doilea volum. În fine, autoarea își pune întrebarea dacă postmodernismul este un nou manierism și caută să-și definească sieși și cititorului un răspuns. Departe de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică să pătrundă dincolo de litera partiturii, și să acceseze universul secret al creatorului, Valentina Sandu-Dediu ne-a dat o carte densă de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
contrapunct și Fuga de Marțian Negrea și, mai ales, din Formele muzicale ale barocului în operele lui I. S. Bach (vol. II) de Sigismund Toduță devine la Dan Voiculescu litera de lege, contribuind la o sinteză analitică unică în peisajul muzicologiei contemporane. însuși dezideratul autorului comporta acuitatea și elocvența acelor demersuri teoretice cu totul referențiale, fundamentale: Finalitatea studiului fugii bachiene se va reflecta, pe de o parte, în dezvoltarea cunoștințelor stilistice (...); pe de altă parte, prin realizarea în paralel a unor
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
autocontrol, trudă, calm și generozitate. Și totodată, într-o zonă (regiunea Rauttalampi, centrul Finlandei) în care poezia peisajului plin de lacuri magice, granit și păduri, condamnă la fericire. Pekka Jalkanen a studiat și a profesat nu doar compoziția, ci și muzicologia. Are doctoratul în jazz, a predat folclor și istoria muzicii ușoare în Tampere și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona Câmpului Moldovenesc, apoi s-a documentat mult în domeniul muzicilor tradiționale de pe teritoriul României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care lucrează de zor încă de prin 2000, dar încă nu e finisată total), Pekka Jalkanen tratează Epopeea lui Ghilgameș. El
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
o poezie, a unei poezii în muzică, a sculpturii în pictură, muzică sau poezie. Nu este o simplă găselniță postmodernă, ci un fenomen cu rădăcini îndepărtate, de o complexitate teoretică distinctă, din ce în ce mai provocatoare astăzi pentru semioticienii, lingviștii, criticii literari sau muzicologii hotărâți să îi fixeze bazele teoretice. îl găsim practicat deja în antichitatea greacă și romană, dacă ar fi să ne amintim doar de descrierea scutului lui Ahile în Iliada lui Homer sau de cel al lui Eneas întreprinsă de Vergiliu
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
se vehiculează de mult ideea că muzicologul este eventual un pianist ratat. Nu este atât de bun instrumentist pentru a intra și absolvi facultatea de interpretare, nu are nici har componistic, iar atunci tocește puțină istorie a muzicii și studiază muzicologia. Delimitarea între muzicolog și cronicar muzical, cel puțin pentru marele public, dacă nu și pentru mulți din confrații muzicieni, este ambiguă sau nu există. La Berlin, am cunoscut nu demult interpreți de operă. Dând mâna cu ei și fiind prezentată
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
jargonului specific (pe bună dreptate, uneori). Discuțiile interdisciplinare sunt extrem de restrânse. Poate că și sistemul nostru de învățământ le evită. Se oferă muzicologului pregătirea practică temeinică, similară cu a compozitorului și a dirijorului de orchestră, dar nu există secție de muzicologie la universitate, vecină cu departamentul de filosofie (ca în spațiul german). Muzicologul nu poate nici aspira la premii răsunătoare, asemenea interpretului sau compozitorului, aproape nici nu mai îndrăznesc să spun asemenea scriitorului. Și atunci, ce să răspund eu, care predau
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
la universitate, vecină cu departamentul de filosofie (ca în spațiul german). Muzicologul nu poate nici aspira la premii răsunătoare, asemenea interpretului sau compozitorului, aproape nici nu mai îndrăznesc să spun asemenea scriitorului. Și atunci, ce să răspund eu, care predau muzicologia, unor tineri de 18 ani, care mă întreabă ce perspective sau beneficii ar avea înscriindu-se la secția noastră universitară? Sau unor studenți ai secției pedagogice, care ar dori o a doua specializare (pe care trebuie să o plătească), dar
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
înscriindu-se la secția noastră universitară? Sau unor studenți ai secției pedagogice, care ar dori o a doua specializare (pe care trebuie să o plătească), dar nu sunt siguri că le va folosi practic la ceva? Nu toți absolvenții de muzicologie ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini în învățământul universitar, presa scrisă nu mai are demult critici muzicali angajați. Pentru a deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini în învățământul universitar, presa scrisă nu mai are demult critici muzicali angajați. Pentru a deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori ușor îndulcite, e adevărat, această perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]