680 matches
-
condus împing înainte carul prin noroiul de insulte, făcând joacă din demnitate, sondaj neconcludent dres din condei, show pentru hahalere, lecții cu absenți, ori cârpeală de program. jignit de astă hălălaie, Nea Țică veteran din Rucăr, a tras învățări cu năduf și of ... - Totu-un balmeș de oraș. O cârcală ce trebuia curmată din început ... Orice aleg, mă ia în pleaznă!... Dacă nu-mi spui ce să prețui - mintea, haru ori inima de român din toate vremile - atunci e-un terci
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
bolnavă și o trimite la ecograf; medicul de la ecograf, ''mare specialist''completează ceva în fișă și o trimite iarăși la asistenta reformistă (doctorița era chemată probabil la „alte” urgențe) Asistenta se uită pe fișa de la ecograf și exclamă plină de năduf: - Vezi că am avut dreptate? Uite ce scrie aci, ești normală! Acasă, pleacă acasă! Apare iar doctorița, asistenta a schimbat tonul, a lăsat-o mai moale. Nu uită să precizeze că rezultatul de la ecograf i-a confirmat bănuiala că persoana
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
că prin iunie, parcă... - Aha! Iată că suntem aproape la sfârșit de august. Băiatul nostru a uitat că mai existăm... Au cheltuit prea mult pe unde au fost și nu mai au bani pentru telefon..., a subliniat el plin de năduf, fără să-și poată ascunde amărăciunea. - Ei, nu o lua și tu așa... Au și ei probleme, au serviciu. În capitală e mai încărcată viața, mai grea, știi bine. - De ce nu le dai un telefon? Sună-i acasă! - Eu știu
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
lor, nea Vasile? - N‑am nevoie, bă. Mă știe lumea cât și cum muncesc... Ai mei nu au dus lipsă niciodată de nimic. Poate după ce ne‑au luat pământul, dar asta‑i altă treabă, se întrista Vasile și scuipa cu năduf. Se abținea să vorbească despre asta. „Poți să știi care te toarnă când ți‑e lumea mai dragă? Că e plin pământul de lipitori comuniste, f...e mama lor de jigodii împuțite! Cozi de topor, asta sunt, sărăntocii dracului”, medita
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
cu blândețe. Procurorul și a luat geanta de pe patul de alături, ofițerul de poliție le a salutat pe femei cu o ușoară înclinare a capului și, amândoi, s au îndreptat cu mare grabă spre ușă. Plânsul și vorbele pline de năduf ale Silviei au izbucnit brusc în tot salonul, făcându i să se oprească înainte de a apăsa clanța. Au rămas lângă ușă și au privit o contrariați. Ea se adresa procurorului cu vădită durere în voce și n ochii plini de
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
noastră de criză, instabilitate și foame în care am ajuns, furați și mințiți de niște netrebnici aventurieri ai politicilor contemporane pe care, uneori ne amăgim cu sentimentul libertății și le uităm. Dar, la necaz, când ajunge să ne cam sufoce năduful, tot răbufnim și zicem că era mai bine pe vremea cealaltă, a dictaturii... Nu credem nici noi sută la sută lucrul acesta; dar îl zicem. Cum să nu-l zicem, când nevoile la zi sunt cele care ne-nțeapă și
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ASEMĂNARE ȘI DEOSEBIRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Un căruțaș își bate calul alt căruțaș îl bate pe primar; după atâta năduf, primul doarme seara acasă iar celălat la răcoare. Referință Bibliografică: Asemănare și deosebire / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ASEMĂNARE ŞI DEOSEBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355602_a_356931]
-
întoarce spatele. S a întors și el încet, abătut și trist, ca un om trecut prin necazuri pe care nu le a putut depăși. A întins cu palmele câteva cute din uniforma i șifonată, a tras șapca pe frunte cu năduf și s a depărtat, în tăcere, fără să mai privească înapoi. Era neliniștit și speriat de felul în care a decurs acea discuție în care nu a fost stăpân pe situație în niciun moment... * Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (3) / Marian
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
-n cap de disperare, apare câte-un francez sau neamț cu ochii tulburi de emoție, care se jură că vrea să adopte cetățenia ta, gata să te îmbrățișeze și să ceară azil în țara-nglodată, pe care tu tocmai îți revărsai năduful. „Pentru că e ... atât de frumoasă”, zice el și te mai întorci odată din cale, aruncând o privire peste umăr, ca țăranul acela care nu mai vrea să-și vândă vaca, pentru că prea i-o laudă precupețul în gura mare. Ți-
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Păi, bre mamă, izbucnește el apăsat, într-un final, eu i-am spus ei: mă, tu ai impresia că...? Și mama continuă să vorbească: mult, mult, foarte mult. - Bre mamă, îndrăznește iarăși fiul să zică și el un cuvânt cu năduf, cine dracu' crezi mata că mai ține cont azi de ce vor copiii, dacă să rămână cu mă-sa ori cu ta-su? Bre, nu mai e acuma ca pe vremuri, să întrebe și copiii la tribunal, „Bă, voi ce vreți
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Hm, auzi, manuale alternative! Eu nu prea mă iau după ele. Predau elevilor mei istoria învățată și apoi studiată de mine după cărți scrise de istoricii adevărați nu de conțopiștii de astăzi. Îți vine să turbezi domnule, spuse ea cu năduf, indignată la culme. Termină o facultate pe banii lui tătâne-său și se prezintă ca istorici domnule iar alții studiază ani de zile, susțin nenumărate examene suplimentare și abia sunt profesori de liceu, post obținut musai prin concurs, nu cum
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
la ce tip de violență vom fi expuși, precizându-se durata și gradul ei de intensitate. Nu scap de obsesia că România pare a-și fi propus nu doar să se alinieze la vest, ci să-l depășească, apăsând cu năduf pe pedala civilizației și educației, aproape dădăcindu-ne. Sper numai să nu se-ajungă la o sensibilizare exagerată. Cultură literară, teatrală, muzicală, cinematografică, gastronomică, de stradă, politică, sportivă, medicală, locală; o car, invariabil, cu mine, de-a curmezișul Europei. Ce
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă neică pălăria! După schimbare Nea Sărac oftează-a jale, Nu mai știe ce să facă... Coborînd Dealu, la vale, Cu năduf măgaru ceartă: - Fir-al dracu de măgar!... Mă făcuși să cred în tine? Vândui hamuri, vândui car... Nu spuneai că-mi va fi bine? Îmi luai pălărie nouă... Ce schimbare, fudulie!... Dar prin ea acuma plouă - Am făcut mare prostie
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
zarzavat. Ce știam noi? Ne jucam cât era ziua de mare, iar seara, când cerul era puzderie de stele, ne chema mama acasă:” Nu vă mai ajunge? Îmi vine să plec în lume și să vă las “. Spunea mama cu năduf. Eu nu înțelegeam de ce era supărată dacă pleca “în lume “. Acolo spuneau că trebuie să plec și eu când voi fi mare. În sat nu aveam viitor. “În lume “, adică la oraș, sunt case puse una peste alta, drumurile sunt
ÎNGERII DIN VIS DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370931_a_372260]
-
cu motive bisericești și naționale iar pe tavan se vedeau grinzile ieșite în afară care erau feștite cu uloi -ulei- și care sclipeau de faine și mândre ce erau. Casa avea o prispă în care vara, seara când nu era năduful căldurii, era o plăcere să stai să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
cu motive bisericești și naționale iar pe tavan se vedeau grinzile ieșite în afară care erau feștite cu uloi -ulei- și care sclipeau de faine și mândre ce erau. Casa avea o prispă în care vara, seara când nu era năduful căldurii, era o plăcere să stai să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
cantina săracilor). Câteodată intră în „colimatorul nic-sârbu-idal“ și „ambiguitatea“ cu toate ciorile-i „de înaltă reacție“, cameleonic-vopsite, de peste un nerafinat-arghezian «tsunami de flegmă», tsunami ajuns până la „termopanele inimii“ eroului poematic al lui Nicolae Sârbu: «Dați buzna cu grijă, așa cu năduf, / grijania mamii ei de ambiguitate, / [...] / scapă cine poate de valul uriaș / de ziare ce vine spre mine / râzând, prostule, stai / în picioare pe acest transparent / tsunami de flegmă / strălucind pe termopanele inimii, / prin târg înnoptez pe umăr / cu cioara vopsită
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf:-‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Gheorghe Vicol
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
pentru că nu le fusese calculată corect pensia... La una dintre stații, fără a-și întrerupe conversația telefonică, urcă un bărbat. Îi întinse cu cealaltă mână banii șoferului, își luă biletul și în timp ce se îndrepta către locul său, îi răspunse cu năduf interlocutorului: ”Băi frate, nici n-am știut până acum ce fel de specie de om mai este și Marinescu ăsta! Da’ vremurile sunt schimbătoare. Și n-o să-i vină și lui rândul? Ehei! Mai vedem noi” - încheie el oarecum mai
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
și curățire interioară. Inevitabilul bilanț, pe care ni-l facem cu toții volens-nolens, nu poate avea decât rezultat pozitiv: dacă anul a fost bun, avem prilej de satisfacție și bucurie; dacă a fost rău, avem ocazia să-i facem vânt cu năduf și să scăpăm de el cu surle și trâmbițe. Dealtfel, pofta de a ”face curățenie” a fost prezentă pe tot parcursul anului în cazul lui 2016. Oamenii n-au mai acceptat cu aceeași resemnare ca-n trecut robia pentru bunurile
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
Pe mine cui mă lăsați? - Tu? Mereu ai fost plecată de lângă noi. Când la liceu, când la facultate, sau prin Dobrogea. Când ne durea câte ceva erai aici să ne aduci o pastilă sau o cană cu apă? spuse ea cu năduf în suflet, parcă ca o răbufnire. - Mamă, dar trebuia să am grijă și de viața mea, să pot să am o profesie. Ce? Doreai să mă angajez vânzătoare la cooperativa de la stradă sau să merg la sapă alături de tata? - Eu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
se pomeni gândind cu voce tare Mira. Noroc avu că Marieta n-o auzi, turuindu-și povestea despre Costin. Aproape că nu se mai putea concentra la cele ce auzea. Se afla aproape stupefiată de o frază rostită cu atât năduf de Marieta ... și, de-ar fi aici, ce-ar zice firoscosul (adică Artemie)? I-ar da voie să aibă grijă de mine ori ar fi în altă barcă?! Până una-alta, el nu s-a bucurat de acest copil, în timp ce
CAPITOLUL 16 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370097_a_371426]