507 matches
-
cea de la Jocurilor Olimpice de la Albertville, unde el a gândit întreaga desfășurare artistică de la începutul și sfârșitul acestei manifestări sportive. Apoi am mai văzut casete cu spectacolele sale, dar contactul pe viu cu universul său fabulos, care împletește mirific realul cu nălucirea, are un impact mult mai puternic decât pelicula. Activitatea sa artistică are deja o istorie: în 1983 și-a creat, la Bagnolet, propria sa companie, pe care în 1995 a transferat-o la Paris; în 1989 se impunea prin parada
Fantezie, numele tău este Decouflé by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7138_a_8463]
-
să călătorim pe tot felul de mari și în tot felul de țări, dincolo de graniță timpului. Și el, timpul, era în văzduh, ca și noi. Toate ni se trăgeau de la Naum. La un moment dat, aproape simțeam că el este nălucire, un abur, un duh. După 1989, a căpătat trup. Întîi l-am văzut și l-am ascultat la Timișoara, la o întîlnire cu scriitori și tineri filologi. Pe Liggia mi-au descoperit-o simțurile antrenate în astfel de treburi. Nu
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
închis. Lady V., Alegerea și O zi nefastă din viața lui Abraham Van Beyeren dau la iveală un univers în care frontiera dintre realitate și iluzie, dintre trecut și prezent se estompează, o lume în care irealul adâncește rădăcinile realității, nălucirile vin să clarifice realul, cititorul trezindu-se în situația de a urmări coerența ilogicului, de a percepe firesc misterele pe care autorul i le pune în față cu o aparentă inocență, sfidând ludic cadrele rigide a ceea ce se numește convențional
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce poate oare semnifica o mai desprinsă ieșire din apriga dihotomie a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și muzica (numerică)? Nu-i menuetul un soi de joc de cristale însuflețite? Dinamizate? Și nu duc
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
cântece pentru înșelat timpul, referirile la "soarele mai adevărat", zoroastric, se fac de-a dreptul. "O, mâna ta cu degete de alabastru/ cu vene transparente, nervure de sidef/ (și ochiul cercetând pe Zoroastru/ ori ocolind cu teamă pe Aleph),/ ce năluciri învie și ce drumuri/ deschide văzului închis sub pleoapă?/ și ce otrăvi dezleagă din parfumuri/ ce nimeni nu e-n stare să priceapă? / și cărei dimineți îi face reverență/ pieptul tău fraged, bumbii-i de agat/ pe care rareori a
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
camionului își schimbă, chircit, hainele. Mănîncă un dejun copios și sănătos, de parcă s-ar afla într-o somptuoasă reședință de vară. Pierre se vrea normal și pragmatic, ancorat în realitatea anostă a vieții sale, dar de fapt el cade victimă nălucirilor morganatice ale deșertului autostrăzii. De la o vreme încolo, el vede o fată tînără și nebunatecă, dincolo de gardul de sîrmă al unui refugiu. Se oprește zilnic, tatonînd această stranie insulă de frumusețe și prospețime, pe care strategiile camaradului său zadarnic încearcă
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
poem de Machado. De-ar fi cu putință să reînvie acel moment al trecerii tainice dar inexorabile! Acea realitate care abia dacă mai pâlpâia într-o amintire pe zi ce trece zi mai imprecisă. Existența lui fusese o goană după năluciri și lucruri ireale, sau cel puțin după acele lucruri pe care oamenii practici le consideră ireale. Și pentru că totul la el era ca un fel de pierdere a prezentului, lăsându-l să se prefacă în trecut, în amintire nostalgică, în
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
din afară, evenimente și împrejurări care și ele îi hrăniseră nevroza. Am amintit episodul teribil al omorului din tinerețe. S-ar fi zis că-l uitase dar mereu îl apăsa iar la sfârșitul romanului chipul victimei-agresor îi apare într-o nălucire onirică. Tot producătoare de traume sunt însă pentru erou și aspectele vieții banale, răul banalizat întins în toată societatea din timpul ceaușismului. Acesta îl împinsese, într-un târziu, să emigreze, actul în urma căruia devenise un om pentru care "acasă" va
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
și fiecărui șes, cîte-un sfînt călăuzitor: "Cum caut prin adâncuri sumbre,/ Cotite, semnele se frâng.../ Sub nori pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste, amestecînd jind trupesc cu năluciri de îngeri, sînt cele două Ademeniri, Cântec pentru dezbrăcare și Fata din dafin: "Stihia'ți pură, albă, se arată:/ Calc nori și îngeri, goală li te rump/ Lung să-ți sărut și să cuprind de-odată/ Tot adevărul trupului tău
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
a trăi, venit din necuprinderi de timp și curgînd spre necuprinderi. În atelierul său, sculptorul Ion Irimescu s-a simțit ca peștele în apă, slobod și fericit să-și poată împlini chemarea. Diminețile mai totdeauna e aici, ca să-și întrupeze nălucirile, închipuirile, himerele atît de cunoscute și reconfortabile și să-și desăvîrșească opera, cu ciclurile ei, de la maternitate la muzică, de la himere la chipuri de oameni, alcătuind un tot, acel întreg ce-i poartă pecetea. E creația unui om a cărui
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ta./ Te ămbracă an giulgiul purpuriu din rodie/ și-apoi ați mai suge puțin sânge,/ ați mai cârpește o palmă" (Zece mii de spânzurători). Fără complexe, autoarea ași demontează, suprarealistic, făptura, spre a obține din sine factorii naturii, deopotrivă cu oniricele năluciri, marcând clar nostalgia: " Apoi ați scoteai singură câte un ochi și al puneai alături./ Pentru zilele an care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre asfințit printre alte vise noroioase/ și
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
astfel în posesia unui instrument redutabil, utilizat pe parcursul întregului secol al XlX-lea, pînă la Eminescu. Versurile lui Dorat, de exemplu, corecte și seci, capătă sub pana lui Conachi moliciuni inedite: Mă lași, crudule, în focul așteptării în zădar,/ Cu năluciri să trec noaptea și ziua cu plîns amar. Sfîrșește, curmă pedeapsa unei crude ispitiri,/ Căci mă topăsc purtîndfrica unui amori cu-ndoiri./ Zadarnică nălucire, ce pînă mă trezii fu,/ Ah, cit îmi pare de dulce cînd mi-o dai aieve
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
capătă sub pana lui Conachi moliciuni inedite: Mă lași, crudule, în focul așteptării în zădar,/ Cu năluciri să trec noaptea și ziua cu plîns amar. Sfîrșește, curmă pedeapsa unei crude ispitiri,/ Căci mă topăsc purtîndfrica unui amori cu-ndoiri./ Zadarnică nălucire, ce pînă mă trezii fu,/ Ah, cit îmi pare de dulce cînd mi-o dai aieve tu!/ Ca să-mi laud desfătarea, trebuie să gust pe-a ta, /Doresc să-mi sîmt inimioara bătîndu-să supt a ta (Cătră Leandru, că nu
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
și ascult/ cum punctele lui bîzîie, mișunînd pe circumferință,/ găsesc că-i foarte multă obrăznicie în nerăbdarea lor/ și cam prea multă necuviință" (Nu sînt Arhimede). Tranziția de la inform la Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un țărm" (Psalm). în final, "simplificat între atîtea/ muchii
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
de science-fiction care, pierdut într-o margine de Americă pacificată de japonezi, imaginează o istorie paralelă în care aliații au învins. Oracolul I Ching pare să confirme fantezia sa și concluzia, uluitoare, se impune de la sine: întreaga lume este o nălucire populată de fantome! Dar nimic nu este atât de simplu pe cât pare... „Cel mai amuzant și, probabil, cel mai terifiant scriitor de SF al tuturor timpurilor”, este recomandarea The Encyclopedia of Science Fiction. Philip K. Dick: Omul din castelul înalt
Agenda2006-20-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284967_a_286296]
-
privind lumea prin filtrul vederii secunde - iată, în termenii actorului, relația teatrală proprie spectacolelor marelui regizor. Oltița Cîntec adună lumea din teatre și din preajma lor, publicul și ucenicii într-o altă „căruță cu paiațe” care caută, de milenii, fantasma și nălucirile teatrului.
Criticul ca o fantomă pirandelliană by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5077_a_6402]
-
posibilitatea de a schimba programat mersul istoriei, de a prefabrica habitaturi la adăpost de furtunile vieții, de a învinge prin fie neprezentare fie prin supralicitare. Gluma lui Kundera „ne obligă să aprofundăm definiția" potrivit căreia romanul este „locul coliziunii între nălucirile și minciunile imaginației și duritatea lumii: iluzia se izbește de principiul realității, himerele sentimentale și marile speranțe sunt nimicite de adevărul efectiv". Primul om și Povestea unui neamț, publicate amândouă după moartea autorilor, aduc în scenă personaje de condiție modestă
Un răspuns pentru Regele Solomon by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6488_a_7813]
-
Sau, sensul tălmăcirii: „Prea Sfințitul muie pana în călimară și, urmărind șirurile cărții grecești, începu să tălmăcească, cufundându-se cu totul în arcanul neștirii.” E vorba de traducerea din grecește a epistolei împăratului Romanos, pentru Lemnul Crucii. Dacă scena apariției nălucirii lui Ștefan cel Mare, pe cal alb și strai la fel, poate fi apropiată de episodul vizionar din piesa Hamlet, portretul Voievodului „cu o mână ținând sabia ca să se apere de dușmani și cu cealaltă zidea Țara Moldovei” ridică la
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți ne-ascundeam sub cântece de biruință din când în când uneori destinul poetic își mișcă alene piciorușele lui alogene și deodată nălucirile stegarului cu tichie de răchită peste marea înghețată ca o funingine pe ochi prin timpul hialin pătrunde bobul de secară al tainei de pe urmă ce va fi fost oare în pădurea de fagi se simte dâra a ceva ce nu
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
neîntinate. Dar dacă vreunul, luând cu sine vreun gând pătimaș și neavând veșmântul conștiinței vrednic de nunta dumnezeiască, se va lipi de cugetările sale, atrăgând cuvintele Mirelui și ale Miresei spre patimile necuvântătoare și prin ele se va îmbrăca în nălucirile de rușine, va fi aruncat afară dintre cei strălucitori de fericire, primind în locul bucuriei din cămara de nuntă, scrâșnirea și plânsul. Aceasta o mărturisesc, începând tâlcuirea tainică a Cântării Cântărilor”46. Urmându-i lui Origen, Solomon este pentru și Sfântul
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pe Acesta. Diavolul, mijlocitorul și pricinuitorul morții, șerpuitor în purtări și tare în vicleșuguri [...] s-a îmbrăcat în șarpele cel viclean în raiul lui Dumnezeu de odinioară, fără să se facă el însuși șarpe (căci nici nu putea decât prin nălucire, de care a socotit atunci că trebuie să se folosească, temânduse să nu fie descoperit). Necutezând să înceapă o convorbire deschisă, alege pe cea vicleană, și anume pe aceea prin care se putea ascunde mai bine. Aceasta pentru ca arătându-se
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ecouri ale lumii de oglinzi și reflexii / din care ciugulesc din cînd în cînd / amintiri despre viața placebo a poetului" (păpușa cu cortex de păpușar). Inevitabil, artificiul implică dedublarea, cu aceeași melancolică relație dintre esență și aparență, cu aceleași tînjitoare năluciri ale unei consubstanțieri prohibite: "un germen de realitate un ritm cu dublu sens / mă nasc aici și acolo însemnînd tot ce e viu este / de două ori revelat o dată în lume și o altă dată / în reflexia lumii în oglindă
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
de neînțeles...încît unii își loveau arătătorul de frunte ca spre a se ușura de o povară... să viețuiesc însă orbita unei iluzii tămăduite doar de moarte cu care ne-nșelăm orice am întreprinde în afară? ...această înnăscută însușire de nălucire, ce nu ne lasă să ne prăbușim... ca o transă înlesnind justificările noastre să se desprindă fără efort la orice înfremătare a îndoielii... o fi una să te îndoiești de divin și cu totul altceva să te îndoiești de tine
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
cade bură Vine iarna, vrei, nu vrei Si de nimeni nu se-ndură -Dar povestea cu Maitreyi? Profetul O dună-i gândul. De departe Nu bănuiești în care parte Se mută-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O nălucire-i. Caravane, Nu bănuiești ce urme vane Se sting încet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! O unduire-i. Înainte Nu bănuiești ce joc te minte Cum piere-ncet, încet,-și scriu În pustiu, în pustiu! Psalm Sub un
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
ortografia din secolul al XIX-lea, și a schilodit astfel versul "Sărutare, umbră veche, priimește-nchinăciune", tipărindu-l: "Sărutare, umbră veche, primește-nchinăciune". Păstrând, în versul 12 din poemul Umbra lui Mircea, verbul a clăti cu sensul a a clătina ("Este ceasul nălucirei, un mormânt se desvălește/ O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc.../ Iese... vine către țărmuri... stă... în preajma ei privește.../ Râul înapoi se trage... munții vârful își clătesc."), este absurdă (ca să zic așa) "corectarea" aceluiași verb (a clăti = a clătina) în
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]