434 matches
-
sa ajuns la Poetul cu majusculă („Poetul va fi înmormântat lângă Eminescu, cu care a fost deseori asemuit“) și în cele din urmă la creionarea unei imagini cristice a lui Păunescu (sa vorbit despre faptul că „era solidar cu cei năpăstuiți“ sau despre „sărăcia“ lui) și la afirmarea răspicată că el este Dumnezeu („Adrian Păunescu a fost un dumnezeu pentru poporul român“; „Pentru noi a devenit o a doua religie, iar Adrian Păunescu, Dumnezeu“). Maicămea mia povestit că, la moartea lui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
peșin. Nimeni nu mai vrea să investească în agricultură. Înainte, lucrau pământul în parte, cu musulmani. Găseai și posturi de funcționari în spitale, la poștă, în jandarmerie. Acum Mont-Liban are monopolul cotelor de reprezentare. Creștinii de la frontiere sunt cei mai năpăstuiți. Suntem prea săraci și nu prea instruiți. Enoriașii mei nu prea calcă pe la biserică și nici nu le pasă cine știe ce de credință, dar în sfârșit... Cei mai săraci sunt și cei mai înclinați spre fundamentalism, cei mai radicali. Aici lumea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
protecție care separă Israelul de teritoriile palestiniene se construiește cu ciment din Egipt și cu materiale oferite de Uniunea Europeană și revândute Israelului la prețuri de nimic de către unii mari notabili palestinieni. Și atunci, reflexul de apărare îi împinge pe acești năpăstuiți ai soartei spre explozii de neputință, spre o fugă înainte; pe alții pe descurcăreți să ia discret calea exilului în țările Golfului sau în America; pe activiștii în vârstă să se retragă la pensie. Ar mai putea fi și umorul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se alarmează, nu se sperie de ceea ce numim „neînțelegere” și „o primesc” lângă ei, așa cum firile blânde, naive, primesc În preajma lor un animal rătăcitor care vine de nu se știe unde și-și caută, dacă nu un stăpân - o, nu, năpăstuita ființă nu Îndrăznește a visa la un stăpân calm și protector! -, cel puțin o adăstare, un minut de repaos și de „Înțelegere”, În forma ei cea mai simplă, cea a contemplării. „Prostia”, pe care nu puțini oameni inteligenți, unii „foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a cărui viață este prezentarea mesajului pe care cerul îl transmite; un om care este aici și acum interpretarea justă și dreaptă a Evangheliei 20. Unii au făcut istorie, s-au implicat în viața socială, i-au apărat pe cei năpăstuiți, au sfătuit sau înfruntat capete încoronate, urmându-l pe Hristos până la jertfa supremă. Să ne amintim de vasiliada sfântului Vasile cel Mare, care a transformat povara celor năpăstuiți în binecuvântare prin instituționalizarea asistenței sociale, de sfântul Francisc d'Assisi, il
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.K. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Transcendența activă, Marius Cucu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
furie. Mai eficientă decât un meșteșugit ambalaj de vorbe este, de obicei, o încercare de intervenție concretă. Te străduiești să ajuți, să pui umărul, să faci tot ce îți stă în putință pentru a ușura, cât de cât, situația celui năpăstuit. Nu valorificăm, în suficientă mă sură, ingeniozitatea la care ne poate obliga nevoia. Nu trebuie să te gândești, neapărat, la mari mijloace, la inves tiții supradimensionate, la gesturi spectaculoase. De multe ori, un cadou discret, o modestă depanare finan ciară
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dă de pământ cu guvernul, gazetele dau de pământ cu oamenii politici, partidele se atacă unele pe altele, sau se împart în „aripi“ și grupuri care se sleiesc în interminabile lupte intestine. Președintele e în conflict cu primul ministru, populația, năpăstuită, înjură în dreapta și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
primitor. Ne povestește marele scriitor istoric Dumitru Almaș, în cartea sa «Alei codrule fârtate» că în perioada în care haiducul Bujor bântuia la început de secol XIX coclaurile moldovene, încercând să-i apere, atât pe cât îi era posibil, pe locuitorii năpăstuiți ai acelor vremuri, de rapacitatea boierilor cu sau fără rang, unul din voinicii cetei sale venea atunci, taman din Streza Cârțișoara. Era cel mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și asta?”. Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor persoane reale și contemporane se regăsesc în sintagme pitorești. Probabil spre exasperarea acelora, complet inocenți. Astfel, inexplicabilă pentru mine este triviala expresie „A luat-o ... de Mălineanu” (cunoscut compozitor). La fel de năpăstuită e biata interpretă de romanțe, de mult emigrată, Gigi Marga. Ei i se asociază lucruri de nereprodus prin tipar. Cu Gigi Marga ajungem la numele proprii generice feminine. Unele provin de la persoane reale ca Mița Biciclista (prostituată de lux de la
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
această funcție a însemnat mult pentru un nefericit, căci astfel el s-a sustras noii presiuni exercitate de domnul referent, contele Odonel; însă de realele necazuri ale momentului n-a scăpat, ele înfășurându-se în jurul său. Maiestatea Voastră! Situația petiționarului năpăstuit este ieșită din comun și a atins cea mai înaltă treaptă a groazei prin faptul că acum, când țările Moldova și Valahia mai mult ca sigur că sunt redate turcilor, el nu se mai poate întoarce, după ce a rămas deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-i fără apă în pusta lor. Și pentru că avem și noi „faliții noștri”, cred că nici Președintele, nici Primul ministru nu vor lua măsura, prin imitație regresivă, de a-i opri pe românii basarabeni, pe ucaineni, pe chinezi, pe alți năpăstuiți ai soartei, să vină în România. Totdeauna la masa săracului a mai încăput un sărac și să nu se uite că numai răbdatul de foame și religia creștină sunt gratuite și absolut saturante. 6 octombrie 2006 Noua „Cortină” de pe Prut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
suburbia pariziană Gennevilliers străbătută vag de ecouri ale răzmerițelor locale din 2005-06), pe când gândurile ei mai alunecă retrospectiv, animate de ultime resurse, spre ținuturile copilăriei bântuite de spectrul războiului pe coasta basarabeană a Mării Negre sau evocă un București al anilor năpăstuiți de înscăunarea puterii totalitare. E de necrezut câte fire dintre scrierile anterioare ale Georgetei Horodincă se întrețes în canavaua celei din urmă cărți, Visătoare, ca un avertisment că reconstituirea faptelor văzute la lumina zilei e dublată, fortificată de o viziune
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din Wagner, vedeniile descompunerii) vor reveni prin Bacovia. Atmosfera de visare vagă, chemarea misterioasă a Nordului, nostalgiile Antichității țin de simbolismul epocii. D., autor și de romanțe și idile, a rămas pentru mulți poetul socialist al epocii. Instantaneele din viața năpăstuiților, învinșilor, femeilor pierdute, încărcate de compasiune, au fost larg difuzate. În pofida influențelor și stângăciilor, el era un poet autentic în reușitele sale, simplu, muzical și concis. Romanele pe care le-a scris sunt și ele impregnate de lirism. În Iubita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am mai zis, domnu' doctor, spuneți-mi Fani!" "Fani? Bănuiesc, cu igrec...", avu un amuzament secret bărbatul. Da, cu igrec", gânguri fătuca. "Bine. Atunci, duduia Fany, cu igrec, du-l iute pe domnul Mirică la radiologie." Femeia făcu o mutră năpăstuită: "Acuma? La ora asta?". "Da", răspunse medicul trăgând mult aer în piept. "Acum. Și cât mai rapid, te rog. Da?" Accentuă, silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
locul ultimei crime. Ba a fost și văzut cu sânge pe mâini. Ați făcut o mișcare genială când ați schimbat metoda, alegând securea pentru aceste ultima crime. Securea nu este o armă domnească. Ea este arma țăranilor - și a studenților năpăstuiți, cu mi-ați sugerat odată. Adevărul, totuși, este că oricine își poate cumpăra o secure de la fierărie. Biletul pomenea de intenția sa de a se sinucide aruncându-se sub o troika. Iar cineva care aduce mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
marinarul de uscat la cârmă. Iar dacă neapărat vrem s-o impresionăm la modul plăcut pe țața Ileana cu idei nemaipomenite ce se consideră a fi o cale de a evita acest dezastru național, nu avem decât să îndemnăm pe năpăstuiții români să lase orice alte probleme deoparte și să se concentreze pe ce bagă în gură. De trei zile, patru ore și doăzeci și trei de minute, mi-am găsit și eu vocația de nutriționist și am început să fac
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
blestemății postbelice nu s-a dat deloc după lume și tot a făcut până la urmă ceea ce-i fătase mintea lui chircită. Marele noroc al poporului român a fost că Dumnezeu s-a îndurat și el odată până la urmă de cei năpăstuiți și grabnic la trimis pe acest copos ce mustea de venin și răutate direct în brațele lui Scaraoski cu tot cu nelipsitul pachet de țigări Kent, pentru a-i fi consilier pe problema combaterii comunismului în iad. Așa că, prea bunule prieten care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gardului despărțitor al celor două gospodării. Stătea chircită, privind țintă printre scânduri. Muzica o învăluia, provocându-i nesfârșite păreri de rău. Rochiile lungi, sclipitoare, alunecau prin fața ochilor ei, ca într-o poveste cu zâne, făcând-o să se simtă mai năpăstuită decât Cenușăreasa. O văzu pe Sanda stând singură într-un colț, superbă în costumașul pe care îl îmbrăcase, siluetă de păpușă de porțelan cu plete lungi, ireal de negre. De ce nu o invită nimeni la dans? șopti fetița cu nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să-și adune forțele. Dacă ar fi știut să-și deschidă sufletul, să-i spună că o iubea mai presus de toate și că regreta tot ce-i făcuse până atunci, Luana nu s-ar mai fi simțit atât de năpăstuită. Dar ea se crezu o prezență incomodă alungată, iar atunci când, urcată în tren, îl văzu plecând fără să-i arunce măcar o privire, o gheară îi strânse inima și căzu sfâșiată pe banchetă. În ciuda vieții tihnite pe care o găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și s-o scoată din casă. Dar, fericit s-o știe lângă el, Escu ar fi acceptat orice corvoadă. Seara, împreună cu Aniela ieșeau la plimbare. Îl găseau pe Radu așezat pe gărduțul de la intrare și de fiecare dată prezența acestui năpăstuit le umbrea distracția. La început, deși prostesc și lipsit de o soluție viabilă, gestul făcuse o oarecare impresie. Luana apreciase intenția lui, stângace și neghioabă, de a-și ispăși păcatele. Mai târziu însă, obsesia de a sta, la nesfârșit, "spânzurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și legitim, trebuia să aștepte doisprezece ani. De altfel, era un lucru destul de obișnuit ca un tată să-și repudieze fiul din pricina unor diformități de pe urma accidentelor sau a bolilor. Acum și obiceiul acesta a fost interzis de biserica ariană. Acești năpăstuiți rămâneau însă toată viața sub tutela tatălui sau a regelui, iar băieții nu primeau armele și nu aveau dreptul să ia parte la adunări, ca și cum ar fi fost femei. Era de față și Rotari la acest uimitor botez, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să amestecare în toate amestecăturile, neântrebând de nime ...”). Trecând aproape instantaneu din ipostaza de aliați în cea de inamici („Și au arsǔ atuncea tot orașul [un Iași năpăstuit - n.m., D.H.M.], unde și unde au rămas câte o dugheniță. Curtea cea domnească, casele boirilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutǔ, iară mănăstirile au hălăduit, că n-au vrut căzacii [întovărășiți în acest rând și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]