802 matches
-
iar apoi se iese pe stradă pentru a întâmpina prima procesiune, cea a Tăcerii. Potrivit unei superstiții care n-are nicio legătură cu credința creștină, cine se culcă înainte de întâiul cântat al cocoșilor în noaptea aceasta, va fi urmărit de năpastă. Originea Procesiunilor de Paști coboară înapoi în secolul al 16-lea, când Instituția Bisericii Catolice a considerat oportun să însceneze Biblia, aducând-o mai aproape de popor, punând să se joace practic scenele biblice direct în stradă. O să vă întrebați probabil
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
în versuri, basme. În prima perioadă a creației sale, până la 1890, Caragiale a scris mai mult teatru. De atunci datează marile piese:” O noapte furtunoasă “( 1878), “Conu Leonida față cu reacțiunea “( 1879), și mai ales ”O scrisoare pierdută “( 1884). Cu “Năpasta “( 1890) se încheie activitatea teatrală importantă; ceeace a dat ulterior în acest domeniu au fost câteva piesete ocazionale, nesemnificative. Din jurul anului 1890 datează și două din nuvelele sale importante: „O făclie de Paști “ și “Păcat “. Între 1890 și 1901, Caragiale
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
bolborosea ceva fără logică: - Muiere goală... Diavoli!... Împielițați dansând... Iaz... Diavoli... Bătrână... Cei doi soți căzură pe gânduri. Le fusese milă de o cotoroanță care umbla cu necuratul. Se temeau ca nu cumva făcăturile și vrăjile sale să nu aducă năpastă familiei și slujbașilor. Așteptară până se făcu seară și, după ce baba o zbughi călare spre codru, stăpânii pătrunseră în încăperea acesteia. Ce descoperiră acolo îi îngrozi: oase de pește, gheare de păsări, un craniu de om, fel de fel de
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
risipesc ? Iar un ecou răspunde-alene: Mergi, spune-i simplu: Te iubesc ! Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând să îmi atrag năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340418_a_341747]
-
să fac acest exercițiu, deși spre deosebire de ultimele două dăți, am avut sentimentul de impostor. Cine sunt eu să pot avea toate aceste lucruri? Ce am făcut ca să merit asta? Poate că dacă voi avea toate aceste lucruri, voi avea o năpastă pe undeva ca să contrabalanseze’. Marea surpriză este că mulți oameni săraci lipiți sunt mai fericiți decât cei care au de toate și deținătorul miliardar al unei mari multinaționale poate să fie mult mai nefericit decât angajații săi. Natura nu numai
Dacă vrei să încerci ceva nou în 2017, încearcă asta () [Corola-blog/BlogPost/338800_a_340129]
-
dialoguri și pasaje descriptive sau evocatoare ce vor să recompună realistic o atmosferă ori să radiografieze stări sufletești, destin tragic marcând existența personajelor, o voce narativ-auctorială cu inflexiuni domoale, compasive, care ține să spună că pervertirea sufletelor, ne-cazurile, nelegiuirile, năpasta vin din imixtiunea în lumea satului a unor legi nefirești, nedrepte. Rar, ca în povestirile „Măcar o lacrimă...” și „Urme după 1907”, idilismul, caricarea sentimentală și ideologică sunt abandonate, urmarea fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
Kincses, Vassa Jeleznova - 2007, regia Alexandru Colpacci), Carmina Burana după Carl Orff - 2011, regia Gigi Căciuleanu ; spectacole pe texte clasice din literatura autohtonă: I. L. Caragiale (O noapte furtunoasă - 1994 și D-ale carnavalului - 1985, ambele în regia lui Mircea Cornișteanu, Năpasta - 1988, regia Cristi Juncu);spectacole pe texte din literatura universală modernă și contemporană universală:Federico Garcia Lorca (Nuntă însângerată, regia Elemér Kincses), Evghenii Șvarț(Regele gol - 1990, regia Tudor Chirilă), Sławomir Mrožek (Pe muchie de cuțit - 1990, regia Camelia Robe
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
interesantă, deși despre ea s-a scris enorm, mai ales după optzeci și nouă, pe măsură ce o lăsăm în urmă, din considerentul plauzibil că despre ea totuși nu s-a spus pe deplin adevărul și în diverse zone s-au petrecut năpaste ai căror supraviețuitori mai au câte ceva de zis. Teohar Mihadaș ori Virgil Ierunca angaja în pagini, realități ale închisorilor comuniste, de un epicureism macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
interesantă, deși despre ea s-a scris enorm, mai ales după optzeci și nouă, pe măsură ce o lăsăm în urmă, din considerentul plauzibil că despre ea totuși nu s-a spus pe deplin adevărul și în diverse zone s-au petrecut năpaste ai căror supraviețuitori mai au câte ceva de zis. Teohar Mihadaș ori Virgil Ierunca angaja în pagini, realități ale închisorilor comuniste, de un epicureism macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
era un fel de tainică înțelepciune, prin câteva simple cuvinte: “Știe Dumnezeu”, prin această complicitate cu divinitatea se creea un fel de înțelegere și acceptare a situației: dacă Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
plângeri; Îi sunt și umbră rară și floare-n resemnare Și lacrimă-n icoană și rugă către îngeri... Și ramurile mele, mai rare-n toamna asta Se-așază cu tandrețe la masa cu tăceri, Ne spunem rugăciunea și poate și năpasta În zorii dimineții și-n pragul unei seri... În valea unei plângeri de toamnă-n Sohodol Bătrân, cu răni deschise, sub ceruri supărate Mă-nalț mai demn ca alții, cu trunchiul meu prea gol Ca ploaia să mă spele de
COPACUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341276_a_342605]
-
în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră" (1972), „Dincolo de pod" (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), „Clipa" (1979), „Bietul Ioanide" (1979), „Năpasta" (1982), etc. Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. „"Gaițele" (1993), „Strigoii" (1992), „Trandafirul și coroana", „Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), „Moartea unui comis voiajor" (1977), „Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1142 din 15 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Rocadă bahică Bea și el, bea și nevasta, Cu vecina și vecinul, Dar să vezi, apoi, năpasta: Încurcară... baldachinul. Reconfigurare ideologică Tropa-tropa și iar tropa Cu românu-n Europa, Ca să vadă tot Apusul Că românul nu-i cu... rusul. Unuia... tobă de carte Un deștept, tobă de carte, Voia slujbă dupa har - Și-a avut de asta parte
CU EPIGRAMA PE... ICI-COLO de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342088_a_343417]
-
hai la mâncare, micuțo! mami a pregătit felul întâi, doi, trei, dar până atunci soarbe din elixirul vieții de la mămică ta. Vrăjiți de frumusețea noului născut, au uitat de altele. Delia a uitat petalele nefericirii, Criști a încercat să uite năpasta ce venea peste cuibul lor. El a început serviciul, Delia rămânea acasă, speră ea, că nu va avea probleme cu serviciul în acești doi ani. Criști împrumutând banii de la acel Stănilă, a reușit să vină, la zi, cu ratele la
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342679_a_344008]
-
acel timp, la acei 30 de ani ai mei, am pus bazele acestui teatru. Este la ora actuală primul teatru de satiră, prin care ne-am propus inițial să arătăm toate fațetele societății. Dacă azi vedeți o piesă precum “Ciuleandra”,” Năpasta”, “Angajare de clovn”, sau “Maestrul și Margarita”, spectacole care nu sunt, să zic așa, exact pe genul nostru, ele sunt pentru că doresc un repertoriu mai larg. Preponderent noi jucăm spectacole sociale de gen satiric, comedii, acestea fiind genul nostru, dar
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
Baba ! „Noroc” că guvernanții ne-nbată cu-apă rece Schimbându-și iarăși părul, însă năravul, ba! Mai rău cum, deja, este.. nu știu.... se va putea?! Mă-nduioșez la vorba: vom muri și... vom vedea!!! De trece timpul, el trece ca năpasta, De trecem noi prin el... asta-i și... basta! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: BUNĂ SEARA !.... Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1780, Anul V, 15 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate Drepturile Rezervate
BUNĂ SEARA !.... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342845_a_344174]
-
știre: „N-avem bani pentru spitale, Dar vă facem cimitire!...” Au prădat țara, ca hunii, Cu un soi ciudat de ură, Sugrumând-o, ca nebunii, Fără rost, fără măsură. Noi strigam din partea asta: „ Nu mai furați, frățioare, Mai opriți-vă năpasta, Nu mai avem demâncare! ” Ei ne sfidau: „Dragii noștri, Nu mai mâncați, vă rugăm!(?!!) Dacă vă-mbuibați, ca proștii, Atunci noi ce mai furăm?!” Referință Bibliografică: DE ADMINISTRATIO... sau DIALOGUL SURZILOR / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868
DE ADMINISTRATIO… SAU DIALOGUL SURZILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342907_a_344236]
-
-un bivol zburător / Și intră în ograda lor. Cu toți erau foarte speriați / Și au fugit înspăimântați. Dănilă însă i-a strigat / Pe nume și-apoi i-a chemat La el zicând: „Stai tu nevastă! / De ce fugi ca și de năpastă? Ia fă-te-ncoace cu-ai tăi fii! Haideți la tata, măi copii! Blesteme părintești luați / Atuncea când v-apropiați! Luați și ragila cu voi! / Piepteni de câlți luați apoi!” Copii-ndată au făcut / Așa precum li s-a cerut
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NĂDEJDEA LUI NĂPASTĂ - PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cum venise vara, gândul plecării îl tot înghiontea. În sat
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cum venise vara, gândul plecării îl tot înghiontea. În sat îi ziceau Năpastă. Asta i se trăgea de la morțile alor săi. Toată partea bărbătească a neamului se stingea cu puțin înainte de a împlini patruzeci de ani... Îl căinaseră vecinii: A căzut năpasta pe capul neamului ăstuia! Ce năpastă! Ce mai năpastă! De când trecuse
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
venise vara, gândul plecării îl tot înghiontea. În sat îi ziceau Năpastă. Asta i se trăgea de la morțile alor săi. Toată partea bărbătească a neamului se stingea cu puțin înainte de a împlini patruzeci de ani... Îl căinaseră vecinii: A căzut năpasta pe capul neamului ăstuia! Ce năpastă! Ce mai năpastă! De când trecuse la Domnul și fratele lui mai mare, acum ceva vreme, de-l vedeau, de-l pomeneau, îi ziceau mai abitir Năpastă. Supărat de cum trăia, nu se sinchisise de porecla
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
înghiontea. În sat îi ziceau Năpastă. Asta i se trăgea de la morțile alor săi. Toată partea bărbătească a neamului se stingea cu puțin înainte de a împlini patruzeci de ani... Îl căinaseră vecinii: A căzut năpasta pe capul neamului ăstuia! Ce năpastă! Ce mai năpastă! De când trecuse la Domnul și fratele lui mai mare, acum ceva vreme, de-l vedeau, de-l pomeneau, îi ziceau mai abitir Năpastă. Supărat de cum trăia, nu se sinchisise de porecla dată, nu! Ba chiar și-o
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
îi ziceau Năpastă. Asta i se trăgea de la morțile alor săi. Toată partea bărbătească a neamului se stingea cu puțin înainte de a împlini patruzeci de ani... Îl căinaseră vecinii: A căzut năpasta pe capul neamului ăstuia! Ce năpastă! Ce mai năpastă! De când trecuse la Domnul și fratele lui mai mare, acum ceva vreme, de-l vedeau, de-l pomeneau, îi ziceau mai abitir Năpastă. Supărat de cum trăia, nu se sinchisise de porecla dată, nu! Ba chiar și-o însușise uitându-și
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
patruzeci de ani... Îl căinaseră vecinii: A căzut năpasta pe capul neamului ăstuia! Ce năpastă! Ce mai năpastă! De când trecuse la Domnul și fratele lui mai mare, acum ceva vreme, de-l vedeau, de-l pomeneau, îi ziceau mai abitir Năpastă. Supărat de cum trăia, nu se sinchisise de porecla dată, nu! Ba chiar și-o însușise uitându-și parcă numele adevărat. Fratele cel mare nu-și dăduse obștescul sfârșit până ce n-auzise jurământ de la mezin că va pleca din sat, că
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
destăinui că tot așa îi spunea și lui tătuca, mort înainte, până să-l ia la dânsul. Îl sfătui iar să vândă casa, să părăsească satul, s-afle vatră nouă, că de nu va face așa... Trezit de noul vis, Năpastă hotărî. Și numele? Îl va-ncuia în casa părăsită! Iar de cineva l-ar iscodi cum îl cheamă, îl va lămuri: Nădejde! Și-n acea zi își tot repetă darul ce-și făcuse: Nădejde! Nădejde... Va porni în lume. Va
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]