823 matches
-
a vărsat Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat... Iar, de n-aveam un Ștefan, sau un Mircea, un Mihai, Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]
-
cum i se dăruiește fără nicio reținere, din plăcere și din dragoste, nu împinsă de alte scopuri necunoscute încă lui. Doar așa putea să-și dea seama de adevăratele sale sentimente. Știa că se poate adeveri proverbul străvechi precum că „năravul din fire nu are lecuire”, dar va căuta să se mai abțină având acum o parteneră pentru aceste plăceri. Spera să fie de acum plăceri reciproce și sincere. Andrada îi făcu semn cu mâna că va coborî imediat. Nu au
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
îi știa obiceiul și nu-I plăcea. Spre a se asigura că nu gustă, Macedonescu lua damigeana goală și-i tamponează discret gura dinainte cu praf fin de creion roșu, buia sau ce avea pregătit. De multe ori, că de nărav nu scapi ușor, la ieșirea din pivniță Nae Moldoveanu avea buzele ca o cucoană, intens colorate în roșu. “Iar ai gustat din damigeană, Nae!? “Nu, nu, domnule Macedonescu, răspunde jupân Nae fonfăind și care își pregătise răspunsul la o întrebare
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
popor măreț mai are-un scriitor Stilat cum altul nu-i, ca Iancu Caragiale, Un om la locul lui, cu-ambiț, stăruitor, Și-atât de serios, fiind din ... Haimanale!? Ce-a scris la vremea sa, nu mai repet, știm toți, Despre năravuri, hibe și vicii românești, De ipocriți sadea, corupți, mișei, netoți, Ce-n patru zări de cați, nu-i țară să găsești, De-aceea, cât am fi și-acum de păcătoși, Popor cu datini vechi, și-apoi ... tradițional, Suntem ca niciodat
DE ZIUA LUI NEA IANCU CARAGIALE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347719_a_349048]
-
ceea ce configurează modul de structurare și amplificare a unei anumite culturi: O serie de explicații și de cutume sociale care devin predominante, o serie de practici infracționale care se generalizează și - de ce n-am folosi calificativul real?! - o serie de năravuri abjecte care definesc dezlipirea de moralitate pe direcția tot mai sigură a îngropării ei. Este asta o dovadă de dezvoltare - și nu într-un laborator-pilot, ci în plin câmp social cu front de atac larg - a unei culturi infracționale care
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350073_a_351402]
-
482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului PUFULEȚI CU LILIAC Este o onoare pentru pădure să ofere pădurarului lemn pentru securea care o va tăia. Dacă din cauza copacilor nu vezi pădurea, taie-i! Lupul își schimbă și părul, si năravul, si devenind pastor de miei, îi mănâncă de Paști. Am întâlnit oameni îndoctrinați de propria libertate. Mai nou, dușmanii îți vor și îți fac binele. Poate că au dreptate. Nu e un bine să huzurească ei pe pământ, ca în
PUFULEŢI CU LILIAC de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362044_a_363373]
-
iti întorc și obrazul celălalt. 26-27 aprilie 2012 PUFULEȚI CU LILIAC Este o onoare pentru pădure să ofere pădurarului lemn pentru securea care o va tăia. Dacă din cauza copacilor nu vezi pădurea, taie-i! Lupul își schimbă și părul, si năravul, si devenind pastor de miei, îi mănâncă de Paști. Am întâlnit oameni îndoctrinați de propria libertate. Mai nou, dușmanii îți vor și îți fac binele. Poate că au dreptate. Nu e un bine să huzurească ei pe pământ, ca în
PUFULEŢI CU LILIAC de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362044_a_363373]
-
în catrenul „Ce sunt patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și metehne omenești, patimi și lupte politice (trepăduși, demagogi, traseiști, nepotisme). Ex.”Sancțiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și rondeluri în care fibra satirică se continuă: In „Rondel de campanie” sunt veștejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n țară / Iar suntem oarecum băftoși / Că vom avea din nou gogoși / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimați concetățeni frumoși / De prin orașe, de la țară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
apoi iar la București, până în 1937, când pleacă la Paris, unde se va stabili pentru restul vietii. Acolo va încerca să se integreze în viața literară schimbându-și limba de comunicare, dar nu și obiceiurile, modul de a gândi sau năravul. Tot filosof, tot gânditor, tot critic, greu de rumegat, nesociabil, singuratic, este „aprochat” de alți români importanți care îi trec cu vederea înstrăinarea și ciudățeniile și caută să îl atragă în domeniul creației literare colective de acolo. Îl găsim, pentru
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului HOBBY D e când savanții englezi, evident pe mână cu cei americani, au descoperit conceptul miraculos de „hobby” lumea s-a schimbat profund și în bine. Înainte vreme, oamenii aveau tot felul de apucături, năravuri sau, în cel mai bun caz, patimi ori pasiuni. Toate dezgustătoare, primejdioase și, mai ales, lipsite de eleganță. Spre exemplu, dacă înainte erai un nenorocit de cartofor, acum deveniseși un distins gambler, un gentleman care își pierdea cu eleganță mințile
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
a creat căi adecvate de rulare înspre luminița de la capătul tunelului: ridicolul specific regimului comunist, nerușinarea din perioada postdecembristă. Cum între cele două perioade situate de o parte și de alta a Decembriadei există o perfectă continuitate în deprinderi și năravuri (iată încă o dovadă că evenimentele din Decembrie ʼ89 nu-s de rangul revoluției, căci caracteristica revoluției este schimbarea), pesemne că s-ar fi cuvenit să încep cu începutul - anii de coșmar ai „iepocii” de aur, când au fost forjați
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
de concentrate pe unitatea de timp, ca în ultimii 60-70 de ani. Am văzut la lucru cinci “șefi de stat” ai României. Îl includ aici și pe Gheorghiu-Dej. Specialiștii vor strâmba din nas. Sunt cu toții istorie, inclusiv ultimul. Tot cu năravuri comunisto-securiste. Unii se mai îndoiesc că vom scăpa de el. Iar alții mai speră în protecția distrugătorului Băsescu. Într-un prestigios ziar al diasporei românești MIORIȚA (SUA) (www.ziarulmiorita.com.) a apărut, luni, 9 iulie a.c., articolul „Președintele României, jucăria
TABLETA DE WEEKEND (9): VARA ASTA SE POARTĂ ALB, CU DUNGI NEGRE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365302_a_366631]
-
I-a mai rămas o singură portiță: admiterea la facultate, așa că s-a pus „cu burta pe carte”. Mitru a prins momentul încheind târgul de dependență financiară cu el. Va avea însă să afle, mai curînd decât se aștepta, că „năravul din fire, nu-și are lecuire! ”. Banii primiți de Lică, de la tatăl său, nu erau nici pe departe pe măsura capacității lui de a pierde la jocurile de noroc. Odată trecut de primul an de facultate, a descoperit o sursă
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
s-a renunțat, importăm până și pâine. Credeam că numai Mihail Roller, ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail Roller ) istoric criminal a modificat istoria țării la necesitățile cotropitorului ei. Dar se pare că, prin „revoluții” lupul își schimbă numele nu și năravul. Cărțile de istorie sunt, la 25 ani după revoluție, mai sumare ca cele din odioasa dictatură. Țara a fost văduvită de Burebista, de Decebal, de Negru Vodă cu-a lui ceată descălecătorul Țărilor Românești, chiar se Sfântul Ștefan cel Mare
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
LA VOLUNTARIAT! Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Cultura poporului român se află în impas. Pe plan economic, să nu mai zic, importăm aproape totul. În plan cultural importăm literetură, obiceiuri, năravuri... Așteptăm ca instituțiile statului român să se preocupe mai mult dar, știm bine că instituțiile culturale au intrat, nu de azi - de de ieri, în sfera politicului. Putem face noi, cetățenii de rând, ceva mai mult?! Relativ recent am descoperit
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
chiar și cu multă stângăcie, maestrul Caragiale nu a putut fi imitat, nu poate fi imitat și nici nu cred că va putea cineva să-l imite vreodată, pentru că numai el a reușit să scoată în evidență esența, caracterul oamenilor, năravurile politice, sociale ale vremii. Toate personajele lui, toți Miticii, Popeștii, Cațavencii, Bibicii, Cetățenii Turmentați i-au nemurit numele. Atunci, în ianuarie 1912, maestrul n-a vrut, a refuzat să fie sărbătorit de Tipăteștii, Trahanachii, Brânzoveneștii, Zoițicile și Zițele pe care
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
-njure, / Nicidecum să dea un sfat” (“Blestemul lui Mihai Eminescu”), repectiv - “Nimic de zis, la vremea lui / Se părea că totu-i greu! / Azi nicio diferență nu-i / Și îl pomenim mereu... În societate este / La tot pasul întâlnit / Cu năravul de poveste, / Ba, mai mult, și altoit... (“Belestemul lui Ion Luca Caragiale”). Și într-un caz și în altul, poetul are grijă să ne atragă atenția asupra faptului că la noi, la români, istoria se repetă întotdeauna, în fapt - că
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
mari și nu ca să spună ceva, mă face a fi îndârjit în zicala: „Fiecare (asemenea) pasăre pe plagiatul ei piere”. Dar sunt convins că nostalgicii actelor Staliniste, câți vor mai exista, îl vor proclama pe Băsescu genial, măcar postum!... Pentru năravul nedezmințit de a considera că în asta constă politica, că ăsta e rostul ei și că merită să faci cele mai stupid demagogice eforturi doar-doar să-ți menții echilibrul de a ajunge la asemenea gesturi dezechilibrate. Rog cititorul să recapituleze
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (4) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365578_a_366907]
-
partid și de stat. Recentele documente de la CNSAS privindu-l pe Mircea Iorgulescu, reprezentant marcant al generației ulterioare de critici literari, implicat în jocuri mai subtile decât primii, adică și mimarea dizidenței prin infiltrarea printre scriitorii dinafară, demonstrează limpede că năravul de control ideologic prin critica literară s-a păstrat și chiar a evoluat ca metode perfide ale securității care, odată cu noua generație venea să se implice direct, să se amestece mai bine, în ultimă instanță să ajungă la un sistem
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
temeinic justificată privind intervențiile străine, în sensul că decăderea morală din societatea noastră de astăzi provine și din dezamăgirea politică de atunci când flacăra reîntoarcerii noastre la Cele Divine era atât de puternică încât ar fi fost capabilă să ardă multe năravuri urâte ce ni le aduseseră deceniile de sub antihrist: Readucerea lui Teoctist, mai cu voia lui, mai cu îndemn moscovit a fost, dupa provocările cu teroriștii, primul semn de întrebare la care primeau raspuns intrebările noastre privind intervenția străină în ceea ce
SAU INCERCARE DE A LE EXPLICA UNUI PRIETEN STRĂIN (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350773_a_352102]
-
de guvernământ. Aceste alegeri ar trebui să fie urmate de o guvernare care să recupereze hiatusul administrativ-public de mai bine de o jumătate de an; cu toată cearta politică, de înveninarea căreia, bine înțeles că este vinovat prin relele sale năravuri Președintele, dar în egală măsură sunt și cei care l-au imitat în comportament alimentându-i dorința de scandal în defavoarea măsurilor concrete de gestionare a țării. Așa că, în măsura în care există bună credință, imperativul de recuperare a pierderilor politico-economice ale țării este
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (IV) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351701_a_353030]
-
nu-i spui omului tot ce crezi despre el? Zoltan TERNER: Anumite lucruri le păstrez numai pentru mine, sau nici măcar pentru mine. Și, de altfel, de când a început să-mi dea târcoale senectutea, m-am jurat să mă dezvăț de năravul de a judeca oamenii din jurul meu. Oamenii trebuie înțeleși, nu judecați. Cine are căderea să ridice primul piatra? Cine are autoritatea morală să condamne pe semenul său? Roni CĂCIULARU: In acest context, care este relația lui Zoltan Terner cu el
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
masă, o ascultau pe bunica și când vroiau ce-va spuneau, te rog frumos și mulțumesc, nu deschideau ușa la străini. Ba o lăsau pe mama să meargă la pădure, unde avea serviciu și nu plângeau când pleca. Lupul, păstrâdu-și năravul, a venit la ușă. Iezii l-au alungat ca pe străin, necunoscându-l, unul cu lingura de lemn, al- tul cu polonicul de ciorbă și altul cu mătura. Lupul a fugit speriat . S-a întâlnit cu capra, care știa sigur
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]