267 matches
-
de proprietate ale foștilor grăniceri - fapt ce l-a determinat pe vicarul Moisil să reacționeze energic prin trimiterea unei adrese în care amenința că va semnala acest fapt forurilor centrale. Intervenția vicarului s-a dovedit a fi foarte eficientă, delegația năsăudenilor ajungând la Viena și fiind primită de împărat pe 10 decembrie 1860. Un alt moment în care vicarul își face simțită prezența în fruntea mișcării politice a năsăudenilor o reprezintă solicitarea înființării la inițiativa lui Moisil a unui district autonom
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
forurilor centrale. Intervenția vicarului s-a dovedit a fi foarte eficientă, delegația năsăudenilor ajungând la Viena și fiind primită de împărat pe 10 decembrie 1860. Un alt moment în care vicarul își face simțită prezența în fruntea mișcării politice a năsăudenilor o reprezintă solicitarea înființării la inițiativa lui Moisil a unui district autonom al Năsăudului. Solicitarea era o urmare a emiterii Diplomei din 20 octombrie și a agitației provocate de revendicările sașilor, secuilor și maghiarilor de restaurare a vechilor comitate, lucru
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
urmare a emiterii Diplomei din 20 octombrie și a agitației provocate de revendicările sașilor, secuilor și maghiarilor de restaurare a vechilor comitate, lucru care provoacă o mare îngrijorare în rândurile foștilor grăniceri. În acest scop în cadrul unei adunări a liderilor năsăudenilor, se decide trimiterea unei noi delegații la Viena. Deși au avut de înfruntat numeroase piedici puse de opozanții înființării unui district autonom românesc la granița cu Principatele Unite - cel mai fervent fiind cancelarul maghiar Francisc Kemény - foștii grăniceri obțin prin
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
la granița cu Principatele Unite - cel mai fervent fiind cancelarul maghiar Francisc Kemény - foștii grăniceri obțin prin actul imperial din 24 martie 1861 aprobarea revendicării lor. Însă lupta politică în „chestiunea districtului” nu era rezolvată, vicarul Moisil și ceilalți fruntași năsăudeni trebuind să-și coroboreze eforturile pentru numirea lui Alexandru Bohățel în funcția de căpitan suprem (prefect) al districtului, candidatul grănicerilor fiind în competiție electorală cu oameni politici maghiari susținuți de cancelarul Kemény și guvernatorul Mikó. În acest scop vicarul convoacă
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
vicarul convoacă o mare adunare a foștilor grăniceri pe 18 aprilie 1861, care decide trimiterea unei noi delegații la împărat pentru soluționarea și a acestei probleme, precum și pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială a districtului. În cele din urmă năsăudenii au avut câștig de cauză și în această chestiune pe 18 iunie 1861, Bohățel fiind instalat în funcția de căpitan suprem. Pentru o bună administrare a districtului și pentru că se dorea alcătuirea corpului de funcționari exclusiv din români, vicarul întocmește
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
a fost până în anul 1868 când se retrage din cauza multiplelor sarcini cărora trebuia să le facă față, mulțumit că lasă în urma sa un corp profesoral bine pregătit si capabil să ducă mai departe munca începută. Cursul evenimentelor, atât de favorabil năsăudenilor avea să cunoască o orientare mai mult decât neprielnică acestora în urma semnării dualismului austro-ungar. În acest context, la presiunile tot mai intense făcute de maghiari, Districtul Năsăudului a fost anexat în anul 1876 la cel săsesc al Bistriței. Vicarul Moisil
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
semnării dualismului austro-ungar. În acest context, la presiunile tot mai intense făcute de maghiari, Districtul Năsăudului a fost anexat în anul 1876 la cel săsesc al Bistriței. Vicarul Moisil, cu aceeași tenacitate cu care luptase pentru împlinirea celorlalte deziderate ale năsăudenilor, conștient că doar așa Năsăudul și românii din această regiune puteau să-și mențină statutul de dinainte, reia proiectul de mutare a Episcopiei Gherlei la Năsăud. Pentru realizarea acestui deziderat, vicarul convoacă o adunare pe 21 mai 1876, în cadrul căreia
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
unei delegații la împărat. Delegația compusă din Bohățel, vicarul Moisil și Ioachim Mureșan, predă petiția prin care se solicita mutarea sediului episcopal la Năsăud în cadrul unei audiențe avute în timpul vizitei împăratului la Sibiu. Cu același prilej cei trei reprezentanți ai năsăudenilor au prilejul de a se întâlni cu marele om politic român Ion C. Brătianu, prim ministrul României. De la Sibiu cei trei pornesc spre Budapesta și Viena unde poartă discuții cu mai mulți oficiali guvernamentali, pentru ca totul să culmineze cu o
Grigore Moisil (vicar) () [Corola-website/Science/311169_a_312498]
-
este unul dintre punctele de atracție ale orașului Năsăud. Colecția muzeului cuprinde repere istorice și etnografice locale. Clădirea este monument istoric datând din secolul al XVIII-lea, fiind fostul sediu al cazarmei Regimentului II românesc de graniță. Muzeul Năsăudean cuprinde o secție de artă populară și etnografie (unelte și piese de port specifice văii Someșului Mare) și o alta legată de personalități din teritoriul grăniceresc năsăudean. Colecția mai cuprinde valori medalistice donate de Iuliu Moisil, plante clasificate de către A. P
Muzeul Grăniceresc Năsăudean () [Corola-website/Science/311367_a_312696]
-
XVIII-lea, fiind fostul sediu al cazarmei Regimentului II românesc de graniță. Muzeul Năsăudean cuprinde o secție de artă populară și etnografie (unelte și piese de port specifice văii Someșului Mare) și o alta legată de personalități din teritoriul grăniceresc năsăudean. Colecția mai cuprinde valori medalistice donate de Iuliu Moisil, plante clasificate de către A. P. Alexi și de Florian Porcius, pictură de Sever Mureșanu, ierbare. Înființat din inițiativa unor intelectuali năsăudeni are la bază colecțiile lui Iuliu Moisil, Iulian Marțian și Virgil
Muzeul Grăniceresc Năsăudean () [Corola-website/Science/311367_a_312696]
-
Someșului Mare) și o alta legată de personalități din teritoriul grăniceresc năsăudean. Colecția mai cuprinde valori medalistice donate de Iuliu Moisil, plante clasificate de către A. P. Alexi și de Florian Porcius, pictură de Sever Mureșanu, ierbare. Înființat din inițiativa unor intelectuali năsăudeni are la bază colecțiile lui Iuliu Moisil, Iulian Marțian și Virgil Șotropa. În 1937 aceste colecții sunt puse sub egida Arhivelor Statului - Subdirecția Năsăud. Muzeul este reorganizat în 1946 și mutat în clădirea "Svarda", monument istoric. În 1951 fondurile acestei
Muzeul Grăniceresc Năsăudean () [Corola-website/Science/311367_a_312696]
-
colecții sunt puse sub egida Arhivelor Statului - Subdirecția Năsăud. Muzeul este reorganizat în 1946 și mutat în clădirea "Svarda", monument istoric. În 1951 fondurile acestei instituții se despart, constituindu-se din acestea Filiala Arhivelor Statului, Filiala Bibliotecii Academiei și Muzeul Năsăudean.
Muzeul Grăniceresc Năsăudean () [Corola-website/Science/311367_a_312696]
-
trimis de comandamentul Regimentului I de Graniță de la Orlat să facă studii la Institutul militar de la Năsăud. Sub îndrumarea pedagogului Moise Panga, Gheorghe Murărescu s-a dovedit a fi un elev eminent și a fost un exemplu dat întregului regiment năsăudean. În anul 1859, având gradul de locotenent-major în cadrul regimentului de infanterie nr.38 de la Seghedin, își dă demisia, gest legat, probabil de căsătoria pe care a încheiat-o doi ani mai târziu cu Carolina Deszkas, din Zerindul Mare. Ulterior a
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
directorul cursului preparandial de șase luni, înființat pe lângă aceasta. Începând din 1 august 1846 este numit președinte al Comisiei școlare a Regimentului II grăniceresc român, calitate în care a contribuit direct la ridicarea unui mare număr de intelectuali și ofițeri năsăudeni, printre care s-a numărat și renumitul pedagog de mai târziu Vasile Petri. Din cauza revoluției, în anul 1848 cursurile școlilor năsăudene au fost întrerupte, Moise Panga împreună cu elevii săi participând direct la luptele care s-au soldat cu retragerea colonelului
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Regimentului II grăniceresc român, calitate în care a contribuit direct la ridicarea unui mare număr de intelectuali și ofițeri năsăudeni, printre care s-a numărat și renumitul pedagog de mai târziu Vasile Petri. Din cauza revoluției, în anul 1848 cursurile școlilor năsăudene au fost întrerupte, Moise Panga împreună cu elevii săi participând direct la luptele care s-au soldat cu retragerea colonelului Urban în Bucovina. După înfrângerea revoluției el se întoarce la Năsăud unde, din ordinul guvernatorului țării, feldmareșalul Ludwig Wohlgemuth, redeschide la
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
După înfrângerea revoluției el se întoarce la Năsăud unde, din ordinul guvernatorului țării, feldmareșalul Ludwig Wohlgemuth, redeschide la 31 decembrie cursurile Preparandiei de aici. O dată cu desființarea regimentelor grănicerești în 1851, paralel cu activitatea didactică, Moise Panga alături ceilalți intelectuali progresiști năsăudeni, a luptat pentru transformarea unor fonduri ale fostului Regiment II grăniceresc român, în "Fond școlastic", devenind membru în comitetul de administrare al acestuia. Se înțelege că autoritățile maghiare nu vedeau cu ochi buni nici""Comitetul fondurilor grănicerești"" și cu atât
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
din Blaj, cu o bursă din fondurile grănicerești. A urmat studii superioare la Viena, pe urmă la Graz. În anul 1874 tot la Graz și-a luat doctoratul în științe naturale. În 1873 a fost numit de Administrația fondurilor școlare năsăudene profesor de științe naturale și fizică la Gimnaziul din localitate. În această calitate a lărgit colecțiile micului cabinet de științe naturale și a înființat o mică grădină botanică. A studiat flora din zona băilor din Sângeorz publicând un articol științific
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
transilvănean. Este membră a "Academiei Artelor Tradiționale" de la Sibiu din 1995, dar și Cetățean de Onoare al localității Leșu. A obținut trei medalii "„Cântarea României”", a participat la numeroase festivaluri folclorice și de asemenea a colaborat cu mai multe ansambluri năsăudene. A publicat importante culegeri de folclor, casete, discuri și compact-discuri și s-a bucurat de aprecierea iubitorilor de folclor din întreaga țară și de peste hotare. În anul 2008 și-a depus candidatura pentru un fotoliu de senator în Bistrița-Năsăud din partea
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
PNG. Valeria Peter s-a născut în Năsăud, în satul Telciu, de pe Valea Sălăuței. S-a căsătorit de la 15 ani și are 2 băieți. Toți ai casei iubesc muzica populară, iar nepoatele ei, Eleonora si Teodora cântă cu drag doine năsăudene și cântecele din Nasaud ale bunicii lor. A început să cânte când deja era mamă și nevastă, dar familia a susținut-o în desăvârșirea studiilor și a carierei sale muzicale. A încetat din viață la vârsta de 62 de ani
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului" „Ethnos”" pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul disc mic la Electrecord cu cinci dintre cele șase cântece pe care le-a înregistrat la Radio. Un an mai tarziu a fost invitată la Casa Electrecord de către directorul Teodor Cartiș și a editat
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde cântece și din alte zone ale județului Bistrița-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, ""Balada lui Valean"", ""Balada lui Tănase Todoran"", trei variante ale ""Baladei
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
Balada nevestei fugite de la bărbat"", ""Balada eroului necunoscut"", multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar și din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată ""Destin"", scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și activitatea Valeriei Peter Predescu, dar mai ales colaborarea sa cu ansamblurile folclorice din județ, turneele peste hotare, succesele și premiile obținute. Acum este catedra de muzica din comuna sa, în Telciu
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
versuri populare sau care au preocupări privind tradițiile. Apoi, în Bistrița se ocupă de un alt grup folcloric intitulat ""Miorița"", alcătuit din aproape 30 de copii, dar aceștia sunt și din alte localități ale județului. A editat un volum ""Cântări năsăudene"" cu cântări culese și alese de ea. Dupa publicarea acestei cărți a avut o perioadă mai grea, cu câteva pierderi dureroase în familie, a pierdut-o pe mama sa, au murit apoi doi frați ai soțului său, părinții soțului său
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
se țineau de către învățătorul clasei sau de către un gradat al companiei, folosindu-se în acest scop puști de lemn. În lipsa unor documente care să ateste cu precizie anul înființării școlii triviale din Racovița, investigațiile istoricilor sunt contradictorii. Astfel, istoricii școlilor năsăudene indică perioada anilor 1770-1790 în timp ce E. Micu o datează în 1773, în cazul în care se poate considera că și Racovița făcea parte dintre cele 12 localități unite în care "tineretul grăniceresc" român era instruit. Academicianul Constantin C. Giurescu se
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]