314 matches
-
În plus. Tratamentul era cunoscut, În privința asta totul era clar. — Trebuie să facem o histerectomie abdominală și o salpingo-ovarectomie bilaterală. Sunt operații banale acum, riscul de complicații e aproape inexistent. Doctorul Îi aruncă o privire: Annabelle nu reacționa, rămânea complet năucită; asta nu-i plăcu, era probabil preludiul unei crize. În general, medicii erau sfătuiți să recomande pacientei o psihoterapie de susținere - pregătise o mică listă de adrese - și mai ales să insiste pe o idee forte: sfârșitul fertilității nu Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cineva. Nu‑l puteam vedea sărutând‑o nici măcar pe bătrâna lui mamă. Ar fi fost În stare mai curând să răcnească la ea fără milă, și pe urmă să se scuze: „E surdă...” Dar nu cred deloc că mama lui năucită era surdă. După ce s‑a Întors din spital, Ravelstein s‑a simțit destul de bine. Desigur, nu putea să‑și Înfrângă infecția, dar declara: - Nu mă grăbesc deloc să mor. Viața lui socială Înflorea. În zilele bune de odinioară, zburase ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
iar ea a zis că se poate, de obicei insectele astea se cumpără pe piața neagră din Mexic și Europa cu 500 de dolari bucata, nu sunt foarte rare, dar nici nu se găsesc pe toate drumurile. Am ieșit afară năucit și m-am așezat pe o bancă. Mașinile opreau la stop și apoi porneau. Se aprindeau faruri. Ce Dumnezeu a fost în capul meu, ce am văzut la televizor, ce-mi vine să-i stric omului cărăbușii, ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
afară pe pervazul ferestrei, încercând să se prindă de burlan. —A ieșit pe fereastra din baie! strigai eu. Polițiștii s-au repezit amândoi spre ușă. —Hugo! am îngenuncheat lângă el. Te-a injectat din nou? Hugo clătină din cap, părând năucit. — Nu, numai o dată. —Ești sigur? Absolut. Am respirat ușurată și am luat-o la fugă pe ușă, după polițiști. Totuși, când am ajuns în stradă, Ben dispăruse și nu se mai auzi decât scrâșnetul roților unei mașini care întorcea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
exact în care se așezase unul dintre ei. Și, deodată, ceea ce părea a fi o bucată de lemn putred sau o frunză uscată se ridica în zbor și se pierdea departe, în zare, lăsându-l pe vânător cu o expresie năucită și cu plasa în aer. Privirile lui rătăciră în sus, rămânând subjugate de o orhidee născută în echilibru deasupra abisului, exact în unghiul de unire a unei crengi cu trunchiul. De culoare liliachie cu alb, își alesese locul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de la baza americană care aflase de curiozitatea lui Foster și care aflase de aventura doctorului Peters cu acesta putea fi la fel de bine italian ca și american. Și chiar Îi oferise lui Brunetti o armă. Se prăbuși pe burtă la pământ, năucit, cu răsuflarea tăiată. Încercă să se opintească În genunchi, se gândi la Paola și fu conștient de revărsarea de lumină din jurul lui. Ambrogiani se trânti la pământ lângă el, Îi aruncă un braț peste spate și-l Împinse Înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
durere care, la frig, devine de nesuportat. În tot acest timp șeful mă plesnea din când În când pe față și Îmi cerea legăturile din Alba. Se Întrerupea, când Îl Încuraja pe călău: «dă-i, dă-i, dă-i.» Eram năucită. Mă rugam cu disperare să mor, să Înceteze supliciul. Mă rugam să pot măcar urla. Dar nu puteam scoate nici un sunet.” În fine, ajunge la Cluj. Atât de rău arăta de pe urma bătăilor primite la Alba-Iulia, Încât primul anchetator clujean care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
o hârtiuță câteva numere de capitole din Biblie, pe care să le citesc de urgență și apoi, tămâindu-mă bine de jur Împrejur și făcând de nenumărate ori semnul crucii, s-a ridicat și a ieșit. Am părĂsit casa parohială năucită, de parcă primisem o măciucă În cap, și cu coada Între picioare, ca și cum aș fi fost chemată la cancelarie și directoarea școlii mi-ar fi tras o săpuneală strașnică și mi-ar fi spus că e mai ușor să treacă un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
va trebui să practici virtutea cuvân- tului. Ceea ce gândești trebuie să fie ceea ce spui, iar ceea ce spui trebuie să fie ceea ce faci. În rest, fie ca iubirea și lumina Domnului să te călĂuzească. Am ieșit din biroul lui Père Joseph năucită. Am sunat la serviciu ca să spun că sunt bolnavă. Și eram Într-adevăr. m-am Întins În pat. Singurul lucru care mi-a trecut prin minte a fost să Îmi Întrerup studiile și să mă Întorc imediat În românia. Am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o hârtiuță câteva numere de capitole din Biblie, pe care să le citesc de urgență și apoi, tămâindu-mă bine de jur împrejur și făcând de nenumărate ori semnul crucii, s-a ridicat și a ieșit. Am părăsit casa parohială năucită, de parcă primisem o măciucă în cap, și cu coada între picioare, ca și cum aș fi fost chemată la cancelarie și directoarea școlii mi-ar fi tras o săpuneală strașnică și mi-ar fi spus că e mai ușor să treacă un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
aceasta va trebui să practici virtutea cuvântului. Ceea ce gândești trebuie să fie ceea ce spui, iar ceea ce spui trebuie să fie ceea ce faci. În rest, fie ca iubirea și lumina Domnului să te călăuzească. Am ieșit din biroul lui Père Joseph năucită. Am sunat la serviciu ca să spun că sunt bolnavă. Și eram într-adevăr. m-am întins în pat. Singurul lucru care mi-a trecut prin minte a fost să îmi întrerup studiile și să mă întorc imediat în românia. Am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
au dat ocol. Croncănitul lor răsuna atât de sinistru, încât părea să rănească azurul cerului. Sigur că da, ți-e teamă, dar dacă n-ai încotro, continui să mergi înainte și să te-ncredințezi sorții. Doamnele, rămase pe gânduri și năucite, urmăreau povestirea arătându-și spaima și compasiunea. Niciuna din ele nu trecuse vreodată fruntariile orașului Napoli și nicicând nu se aventurase de una singură pe vreo cărare de țară. Închipuindu-și-l pe acel călugăr, chiar dacă robust și spătos, în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se manifestă doar În momentele de criză. Drieu e unul dintre acei sinucigași care se pot sinucide și din plictiseală: „Am uneori poftă să mă sinucid pe loc. Parisul e atât de posomorât și atât de mort, oamenii niște muribunzi năuciți”. Pe acest fundal, sinuciderea poate fi și o reglare de conturi, despărțirea orgolioasă de niște oameni pe care-i disprețuiește profund. Va trebui, prin urmare, să moară spectaculos (avec éclat!), pentru a atrage atenția asupra răzbunării sale. În această mistică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
terminat totu', acuma la revedere, mă ia țiganca de-o aripă, și nici n-apuc să zic ceva, că mă aruncă haiducește afară și trosc, îmi și trântește ușa drept în nas. Cine dracu e asta? întreb eu, încă lejer năucit. Cum, domnule, matale nu știți? Vai de mini, e chiar soața lu' marili rege Cioabă. îmi explică o țigancă, în timp ce- și face repede o cruce, naiba știe de ce." Simpatice par baragladinele astea, cu care ne-a pedepsit Dumnezeu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-mă, n-am întâlnit bărbat mai meticulos ca el la acest capitol... Apoi începea recitalul. Totul debuta cu o furtună de vară, una ce răvășește totul în cale, îți oferă cel puțin două trăiri extatice și te face să exclami năucită: „Doamne, ce-a fost asta?“. După furtună venea o ploaie vioaie de primăvară, mai blândă ca furtuna, dar nesfârșită, din aceea care-ți dă fiori din cap până-n picioare. Aici nu știu de câte ori atingeam culmea plăcerii. Am tot încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și ceilalți țintuit locului și cu ghitara în mîini; se duce spre Alex; Vecinul 2, în acest timp, se va duce spre locul unde sînt Irina și Val; Vecinul 3 merge spre masă, de pe care ciugulește cîte ceva sub privirea năucită a Mariei; Vecinul 4, se îndreaptă spre pendulă, care arată o altă oră pentru că nu merge, de fapt) Cînți la ghitară? În ce acord? Alex: Italian. Vecin 1: Aha, eu cînt în acord rusesc. Așa am învățat de mic. Pot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ale noastre... Dacă dumneavoastră sînteți fericiți, sîntem și noi fericiți, dacă dumneavoastră sînteți neliniștiți, sîntem și noi la fel, cînd dormiți dumneavoastră dormim și noi, cînd vă treziți ne trezim și noi și așa mai departe... Irina: (către Val, speriată, năucită) Val, te rog, ciupește-mă, vreau să știu dacă visez sau nu! Val: M-am ciupit eu. Nu visezi. Dacă vrei număr, îți spun cum mă cheamă. Vecin 1: Eu văd că dumneavoastră n-ați înțeles bine ce-am făcutl
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Încă n-am învățat să... pup. Vecin 1: (nu insistă) Ei, lasă că-nveți tu. (merge spre Maria) Maria: (strigînd la Mihai) Te rog să-i spui să mă lase în pace! Mie nu-mi arde de pupături! (Mihai, însă, năucit, tăcut, cu privirea pe dinăuntru, n-o aude; Vecin 1 interpretează asta ca pe o neutralitate, ca pe un acord și, cu dexteritate, o sărută pe Maria; Vecin 1 nu știe cine a mai rămas nesărutat, cercetează încăperea; Maria se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de sine... înțelegeți? Maria: E nemaipomenit! Da' întreceți orice măsură! Mihai: Tăcere! (după ce toată lumea a tăcut) Tăcere am spus! Irina, e necesar... crede-mă... Maria: Ești nebun! Tu nu vezi unde ne împing ăștia? Mihai: Tăcere! (presant) Irina! Irina: (intimidată, năucită) Val! Val: (calm și tandru) Te iubesc, o știi doar. Mihai: Vecine, dă-i drumul! (Vecin 1 cîntă; Vecin 2 se ridică, se îndreaptă spre Irina, cu pași ezitanți, dar cu o dorință vădită de a dansa; se oprește la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
foarte simplu: că sunt nevasta lui". Pentru puțin timp, Andrei este eroul așteptat, dar eroina văzând ezitările bibliotecarului redevine lucidă și inflexibilă, iar comunicarea dintre cei doi devine imposibilă. După gestul lui Andrei de a se împușca, Ioana rămâne "împietrită", "năucită", "nu pricepe nimic". Ioana nu era tipul de femeie mondenă, disprețuia balurile și avea o mândrie rece ca toți strămoșii săi, boieri de viță. Era cunoscută în cercul de prieteni drept "jupânița". Ea avea o simpatie deosebită față de o ascendentă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gata Faptul că animalul a fost atât de mult folosit ca unitate de măsură pentru stările noastre de spirit și pentru defectele sau calitățile noastre (îndeosebi pentru defecte), precum și analiza expresiilor proverbiale care îl au în vedere ne lasă perplecși, năuciți. Mare amatoare de universalitate, ființa înzestrată cu rațiune are, deci, nevoie să facă referire la ființa care nu e înzestrată cu ea, pentru a măsura astfel contingentul. Veselia, spre exemplu. A spune despre cineva că e vesel nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
propune o strategie alternativă bazată pe "democrația preventivă, pe diplomație și respectul diferenței". "Statele Unite, de multă vreme favoritele destinului, se află pe o traiectorie de coliziune cu istoria. Izolată de lumea veche prin două secole de independență aproape mitică, însă năucită astăzi de o conștientizare bruscă a vulnerabilității, America nu reușește să descifreze mesajul interdependenței obligatorii care definește lumea noului secol al XXI-lea", scrie Barber (p.16) și publică (p.166-167) o foarte interesantă "Declarație de interdependență" prin adaptarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se uită prea adesea, la cei din alte bazine carbonifere, de la Comănești, din Moldova, de pildă. În zorii zilei de 13 iunie, sute de polițiști năvălesc în Piață, unde nu găsesc decât doi sau trei greviști ai foamei, epuizați și năuciți, așa că se reped și în clădirea Universității de Arhitectură, unde arestează de-a valma studenți ca să iasă la număr. În mai puțin de o jumătate de oră, orașul e în fibrilație, trecătorii se opresc în piață, studenții vin de pretutindeni
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era obosită. Ca o putere pe care o simți în coaste, Bătrânul se ridică și cu mâna rupse pâsla groasă și neagră de deasupra lor. O lumină albă, galbenă, roșie, albastră, jucăușă îi învălui pe cei doi bătrâni. Se priveau năuciți. Zâmbeau. Bătrâna îi sărută mâna celui de lângă ea, iar el lăsă să se așeze din nou pâcla. În întunericul ce îi cuprinse se vedeau sticlind picături mici de lacrimi sparte. Erau ale Bătrânei, care atingea timid mâna celui de lângă ea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și cu credință în milostenia cerească. Noi nici nu putem fi decât oameni, și numai în Dumnezeu avem nădejde să ne poarte de grijă, dacă soarta ne-a aruncat aici și ne-a oropsit... Apostol Bologa se sculase în picioare, năucit, și lăsase capul în pământ, ca nu cumva vorbele preotului să-l lovească în obraz. Urechile însă îi vuiau, și înțelesul răspunsului i se învîrtea în creieri ca un sfredel. ― De aceea tu să faci cum te îndreaptă Dumnezeu și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]