782 matches
-
că o altă cronică, Letopisețul Novgorodului, a adus corecții importante a datelor și faptelor. Această cronică este importantă și ca prim exemplu al literaturii slavone. Cronica menționează prezența românilor (vlahilor) în Transilvania și Panonia (sec. al X-lea) în momentul năvălirii nomazilor maghiari De asemenea este menționată o cetate lângă Brăila din vremea varegilor, numită Chiovița.
Cronica vremurilor trecute () [Corola-website/Science/328594_a_329923]
-
Romei, în timp ce coloniile grecești au format ""Praefectura orae maritimae"" - anexată Moesiei Inferior în anul 86, de către Domițian. Istoria orașului Dionysopolis o va împărtăși în continuare pe aceea a Dobrogei, integrată Imperiului Roman, reperele importante fiind apariția și răspândirea creștinismului sau năvălirile barbare, accentuate prin ""Criza imperială"" din secolul III. La capătul acestei crize, împăratul Dioclețian creează provincia Scythia Minor (actuala Dobrogea), care din anul 395 va aparține Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin). Deși a fost reparat de împărații Licinius, Iulian Apostatul
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
este datată în anul 1447 într-un document în care se spune că Iancu de Hunedoara a donat bisericii veniturile unei mori de pe râul Homorod. Biserica a fost renovată adeseori ca urmare a distrugerilor care au afectat-o cu ocazia năvălirilor popoarelor nomade precum și cutremurelor din care se remarcă cel din 1838. Renovările poartă amprenta epocilor în care s-au efectuat, astfel că, deși stilul general este goticul târziu, se mai pot vedea elemente al stilului romanic în care a fost
Biserica fortificată din Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/327753_a_329082]
-
urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: "„Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împroprietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor, suferind cu ceilalți țărani deopotrivă și lipsa, și foamea, și năvălirile ...“" Mama lui Barbu, Iana (Ioana sau Ana), era "„fiica văduvei Stana din Postrăvari, sat locuit de clăcași, de pe moșia familiei Filipescu“". Primii ani de viață și-i petrece în ulița Vergului, în tovărășia tatălui, ajuns la aproape 70 de ani
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Cantacuzino. Tot de aceste timpuri trebuie legate și Palatul Cantacuzinilor de la Filipeștii de Târg, construit de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1653, Palatul de la Florești și Palatul lui Până Filipescu de pe “drumul domnișorului” - pe care “fugeau domnișorii și boierii țării în timpul năvălirilor dușmane” -, parcul și heleșteul, despre care Grigore Zagoritz scria că “la Mărginenii Pîrliti au stat în picioare până acum câteva decenii cele mai luxoase palate vechi și cea mai de artă dintre bisericile întregii regiuni”. Satul Mărginenii de Sus rămâne
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
din Napata) ai celei de-a XXV-a dinastii, acceptă religia și obiceiurile locale, printre care și modul egiptean de înhumare. Ei construiesc în continuare edificii religioase inspirându-se din motivele și temele monumentelor anterioare. Domnia kușită este întreruptă de năvălirea asirienilor. Toate formele de artă, mai ales sculptura și prelucrarea bronzului devin adevărate industrii. Se stabilesc contacte cu grecii și evreii, care conduc la propagarea artei egiptene. A XXVI-a dinastie "saită" se încheie cu invazia persană, moment din care
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
gospodăriilor din Răzeși a crescut la 48 pînă la 1750, la 107- în anul 1870. Satul a avut de suferit de pe urma ocupanților turci și cel mai mult au suferit pohărnenii din partea tătarilor. Odată cu anexarea Basaribiei la Imperiul Rus au încetat năvălirea tătarilor și plătirea tributului de sânge pentru armata turcească. Țăranii au început să lucreze pământul numai că roadă trebuia adunată la aria boierului și apoi trebuia să primească după mila boierului. După moartea boierului Manolache Calmațui, care a dăruit moșia
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
relații comerciale. Într-un asemenea moment, este foarte posibil ca în zona vadului Crasnei să renască un important târg care exploata drumul comercial Buciumi-Stârciu-Crasna. Totuși, această așezare nu era întărită de ziduri, așa încât după retragerea administrației romane din Provincia Dacia, năvălirile popoarelor migratoare au dus la distrugerea repetată a localității. Traseele principale ale migraților au ocolit teritoriul acualei comune, dar, după stabilirea unor "baze militare" în zonele de câmpie, atacurile au ajuns și aici. Primele invazii aparțin gepizilor, stabiliți spre confluența
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură romană (sec. II - III d.Hr.) (10). Timp de 164 de ani, cât a rezistat dominația romană, pe meleagurile Daciei a înflorit cultura și bunăstarea. Secolul al III-lea, însă aduce năvălirile barbare și romanii părăsesc Dacia în anul 271, sub împăratul Aurelian, retrăgându-și legiunile care nu mai puteau lupta împotriva fluxului barbar. Se pare că abia în secolul al XVIII-lea s-a cristalizat populația cicireană din apropierea pălmașilor români și
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit drept materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
romane a Daciei. Acestea, de la nord la sud sunt: "Pons Vetus" (Câineni), "Proaetorius" (Racovița), "Arutela" (Călimănești|Bivolari]]), "Castra Romana" (Sâmbotin), "Buridava romană" (Stolniceni), "Pons Aluti" (Ioneștii Govorii) și "Rusidava" (Drăgășani). După retragerea romană din 271, cu toată influența nefastă a năvălirilor popoarelor migratoare, pe teritoriul acestui județ s-a semnalat comunități puternice daco-romane la Costești, Goranu, Inătești, Ioneștii Govorii și Lăcusteni. În zona Vâlcea s-a aflat în secolul al XIII-lea cnezatul lui Farcaș. Din traducerea numelui său în slavonă
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
bătrânii, femeile și copiii din partea locului, unite cu lacrimile ieșite din pământ pentru alinarea necazurilor locuitorilor în urma deselor prădăciuni făcute de tătari în satele din nordul Moldovei, printre care și satul Cristinești (Cristinți în vechime) de unde izvorăște râul. In timpul năvălirilor tătărești gospodăria unui sătean pe nume Andrei, a fost distrusă iar el omorît de tătari. Soția și fiul au hotărît să se răzbune omorînd în pădurile din apropiere 7 tătari. Fiind prinsă, tătarii au început s-o chinuie pentru a
Râul Bașeu () [Corola-website/Science/306303_a_307632]
-
refăcută nici în 1754, an în care protopopul Gabor din Ocna Dejului, înzestrează pe doi vădeni, cu o scrisoare adresată “pravoslavnicilor creștini” din protopopiat, care sunt rugați să-i ajute pe “săracii de vădeni” pentru a repara stricăciunile pricinuite de “năvălirea în țară a pleanului străin” acestui lăcaș care a fost odinioară “maica altor biserici românești din țara Ardealului”. În anul 1838 biserica a fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
marii invazii mongole, după cucerirea Kievului la 6 decembrie 1240, hoarda condusă de generalul Subotai "bahadur" a asediat Sibiul și a incendiat mănăstirea. Ea a fost refăcută la scurtă vreme după acest tragic eveniment. Mănăstirea a suferit mari stricăciuni în urma năvălirii turcilor din anul 1432. Din cauza faptului că mănăstirea era pradă atacurilor inamice, fiind în afara zidurilor cetății, superiorii ordinului dominican au obținut în 1474 autorizația de a construi o mănăstire nouă cu biserică (astăzi Biserica Ursulinelor) în interiorul cetății. Biserica actuală a
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
râului Don. Cazacii au servit ca trupe de graniță și apărători ai orașelor, forturilor, așezărilor și punctelor comerciale întărite și au devenit o parte integrantă a armatei ruse. În secolul al XVI-lea, pentru a apăra zonele de frontieră de năvălirile tătarilor, cazacii făceau servicu de patrulare și observație a mișcărilor hoardelor de tătari și nogai din regiunile de stepă. Cazacii ruși au jucat un rol important acțiunea de colonizare de către Imperiul Rus, între secolele al XVI-lea și al XIX
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
pentru a facilita accesul șcheienilor în Brașov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din 24 august 1526, cât și în urma năvălirilor turcești. Aceasta se întindea de la actualul Corp S al Universității „Transilvania”, unde era moara porții, până dincolo de actuala Poartă Șchei. Fiind situată la capătul străzii Caterinei - care la rândul ei a preluat numele de la mănăstirea de călugărițe ce fusese acolo
Poarta Ecaterinei din Brașov () [Corola-website/Science/303963_a_305292]
-
În 379, Grațian a renunțat la tronul estic, înscăunându-l pe generalul Teodosiu I. Dinastia Valentiniană se încheiase. Fiind numit August, Teodosiu I a avut de înfruntat două probleme: restabilirea unității în interiorul imperiului pe plan religios și apărarea imperiului de năvălirile goților. Sosind la Constantinopol, i-a propus episcopului arian să renunțe la Arianism și să se alăture Crezului Niceean. Episcopul a refuzat și a părăsit capitala. Bisericile din oraș au fost predate niceenilor. A început o luptă înverșunată cu păgânii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
vară. Este necesar de a sublinia faptul, că pînă în anul 1808 în posesia schitului se afla toată averea moștenită de la familia Hâncu. În perioada cînd obștea monahală era condusă de starețul Iezechil se remarcă primul incident mai grav, de după năvălirea tătarilor, care a fost provocat de căpitanul Ștefan Catarjiu. Acesta a intrat mișelește pe moșia mănăstirii însușindu-și un lot insemnat de pămînt. Cu altă ocazie el a spus călugărilor, că nu va restitui acest pămînt, pe care-l ocupase
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
documentară a satului Șerbești și totodată explica originea numelui. Potrivit legendei, pe vremuri vatra satului era așezată pe albia apei Vasluiului lângă drumul dintre Vaslui și Iași, drum vechi ce se suprapune șoselei naționale de astăzi. Într-una din desele năvăliri tătare satul și biserica au fost incendiate silind locuitorii să-și mute casele spre est, la adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
sângele fiilor săi născuți. De aceea, Ginghis a avut multe soții și foarte mulți urmași. Astăzi, multi asiatici se declară ca fiind urmașii lui, fapt demonstrat în urma testelor ADN. Se estimează că 1 din 200 de europeni sunt urmași ai năvălirilor acestuia. La scurt timp, Genghis, aflat într-o luptă împotriva poporului Tangut, a căzut de pe cal. A murit în 1227. Genghis Khan a fost îngropat într-un mormânt nemarcat după cum și-a dorit, locația sa fiind un secret de familie
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500&nbdsp;m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful până la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seaca, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului - excepție cei din satul Mândrișca - au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
ales izraeliții să năvălească în țară și să se constituie în stat o pătură de industriași și comercianți străini, mai ales izraeliți. Aceleași opinii ne-au împiedicat a ne gândi la măsurile necesarii {EminescuOpX 248} de apărare nu numai contra năvălirii străine, ci și contra importării obiectelor de industrie străină. În cultul nostru pentru străini și în nepăsarea de ce e național am lăsat nu numai să se facă ca naționalii să fie înlăturați de cătră străini prin simplul efect al abilității
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu pas, cu multă greutate și după un spațiu de mai [bine] de 60 ani de la memorabilul edict din 1812, s-a recunoscut evreilor din Prusia egalitatea perfectă. În cât priveste pe evreii străini, și între altele spre a opri năvălirea evreilor fără căpătâi, sânt varii dispoziții ce se esecută de o vigilentă poliție. Între alte dispoziții continuă a se observa încă astăzi în privința lor: 1) dispoziția edictului din 1780 decemvrie 12 contra furișărei evreilor cerșetori; 2) dispozițiile edictului din 1817
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poliție. Între alte dispoziții continuă a se observa încă astăzi în privința lor: 1) dispoziția edictului din 1780 decemvrie 12 contra furișărei evreilor cerșetori; 2) dispozițiile edictului din 1817 pentru paspoarte; 3) dispozițiile ordinului cabinetului din 11 septemvrie 1823 pentru împiedecarea năvălirei evreilor din Polonia; 4) dispozițiile paragraful 71 al legei din 1847; și în privința evreilor ca și a străinilor cerșetori fără ocupație sau cari fiind izgoniți s-au reîntors de nou, conform legii din 6 iunie 1843 autoritatea polițienească are dreptul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că această reformă cată să fie începutul unei reforme serioase a legiuirilor noastre organice. A apăra munca noastră națională în contra exploatării uzurare de tot soiul trebuie să fie ținta de căpetenie a măsurilor de luat. Ținem a reaminti deci că năvălirea elementului speculator al izraeliților în țările noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]