581 matches
-
Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. Îți ridici ochii dintre litere alergate, grupate după cum îi stă bine unei opere literare de mare ținută, vrei să ți-i odihnești fără de țintă și ca-n basme, ți se năzărește o imagine. O fixezi după cum îți e obiceiul, mai clară ori mai obscură. Obișnuită cu acuratețea, o tragi cât poți înspre tine. Ce vezi e o imagine stranie, o unire din două foițe de pergament lipite prin arta iubirii și
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
o carte. Citești pe cotor „RĂSPUNSURI PENTRU ... Citește mai mult Îți ridici ochii dintre litere alergate, grupate după cum îi stă bine unei opere literare de mare ținută, vrei să ți-i odihnești fără de țintă și ca-n basme, ți se năzărește o imagine. O fixezi după cum îți e obiceiul, mai clară ori mai obscură. Obișnuită cu acuratețea, o tragi cât poți înspre tine. Ce vezi e o imagine stranie, o unire din două foițe de pergament lipite prin arta iubirii și
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă rog, să-și satisfacă toate capriciile acestei scrînteli. Dar e, pur și simplu, o scrînteală? Nu asistăm aici conotația politică fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ieșit niciodată. Dar era tânăr - avea numai douăzeci și cinci de ani - și curând trecu dincolo de „apele negre, moartea”, cum le numea, pentru a respira aerul spațiilor culturii umaniste. Vindecându-se de boala care Îl purtase până aproape de porțile morții, i se năzări ideea de a adopta literatura În rândul artelor. „Am spus Împreună cu John Woodvil”, strigă el, „că s-ar potrivi vieții zeilor să sălășluiești Într-un atare element”, să vezi, să auzi, să scrii lucruri de curaj: Aceste farmece ale furtunii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de flori de gheață, de pânzele pieirii; Zadarnic îmi silesc eu natura răzvrătită, Eu văd lumea întreagă așa, ca printr-o sită; O umbră îmi par însumi și lumea umbră-mi pare Și sânt străin într-însa ca visul ce năzare; Mai mult... chiar trupul propriu străin îmi pare mie, Se pare că-n țărîna-i șed numai cu chirie: Stăpînu -n orice clipă e gata să mă deie Afară. Cine mi-este stăpînul?... Îl simt, îl simt cum intră încet în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
flori de gheată, în pânzele pieirei. Zadarnic îi silesc eu la slujbă - răzvrătită, Eu văd lumea întreagă acuma ca prin sită. O umbră îm par însumi și lumea umbră-mi pare Și sânt străin într-însa, un vis ce se năzare. Mai mult, boieri... chiar trupul străin îmi este mie, Se pare cum că-n lutu-i eu șed ca în chirie, Stăpînu-n orice clipă e gata să mă deie Afară... Cine-i dânsul, ca-n fața mea să steie?... Îl simt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu mosafirii păreau una ș' aceeași caricatură, șchiopătând în șapte chipuri, încît, când porniră din piață, se luară cânii după ei, iar lumea râdea țiindu-se de inimă. Femeia, când [î]i vede, i se păru că visează, că i se năzare bărbatu-tău de șapte ori înaintea ochilor. Așa și d. Brătianu cu noul cabinet. Ar da mult cineva să afle deosebirea între d. Aurelian și d. Ureche, între foștii membri și cei actuali ai cabinetului: aceleași antereie, aceleași fizionomii, iar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel În cauză vrea să-l dea În viață disponibilităților și capacităților sale psihologice). Μ Ce liniștită și plăcută ar fi iubirea, dacă fiecare dintre Îndrăgostiți ar vedea În celălalt ceea ce ar trebui să vadă, și nu ceea ce li se năzare sau ceea ce ar dori să se Întâmple. Μ Pentru a fi creditați cu atributul invidiat de „oameni cu aptitudini filosofice”, unii Își reduc viața psihică la o conștiință singuratică, aflată În comunicare doar cu ea Însăși, nu și cu lumea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
preșcolari (Rici-rici, 1948, Lacul cu rațe, 1951, Dacă numeri pân-la zece..., 1953, Ursul, 1954). Extazul, în nota festivismelor de comandă ale vremii, constituie dominanta reportajului de călătorie De la Tian-Șan la munții de jasp...(1958). Uimit de „belșugul” care i se năzare, vizitatorul, executând obișnuitele plecăciuni dinaintea icoanelor ce îl însoțesc pretutindeni - comuniștii, poporul rus -, se regăsește atunci când, cătând la „minunile Kazahstanului”, se lasă impresionat de priveliștile fabuloase („poezia sălbatică a unor râuri”, „grandoarea” Tian-Șanului) ale unei țări unde trecutul se însuflețește
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
cei care i-au preluat frânele. Memoria autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un sistem care n-a făcut decât să articuleze și să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi, prin contagiune, li s-a părut tot mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui existențialism ateu, după cum a dovedit
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
și mai rezistentă piele de bou; aceasta primește, fără nici o vătămare, lovitura care, altminteri, ar sfărîma toate pîrghiile de lemn și toți drugii de fier de pe corăbii. Exemplul acesta ilustrează cu prisosință afirmația mea. Dar, în afară de asta, mi s-a năzărit ceva, gîndindu-mă la așa-numita bășică natatorie a peștilor obișnuiți, bășică pe care ei și-o pot strînge sau dilata, după voință: avînd în vedere că, după știința mea, cașalotul n-are o asemenea bășică, dar poate să-și vîre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și vîre capul sub apă și să înoate apoi cu capul în afara ei, la o mare înălțime într-un mod altminteri inexplicabil; avînd în vedere, de asemenea, elasticitatea extraordinară a învelișului său, precum și interiorul neasemuit al capului - mi s-a năzărit că misterioșii faguri în formă de alveole pulmonare din acest cap, ar putea avea o legătură, necunoscută și nebănuită pînă acum, cu aerul dinafară și că trebuie să fie sensibili la presiunea atmosferică, această sensibilitate manifestîndu-se prin dilatare sau contracție
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de dușmani pe care-i lucrează, trimite vorbă la instituții cine să fie concediat, să nu mai poată câștiga în oraș o pâine, iar din când în când o face lată: urlă, vociferează, trage cu revolverul, fiindcă i s-a năzărit că opoziția vrea să răstoarne guvernul. Tipologia atacurilor (interogativ, citat, narațiune, proverb, descriptiv, paradoxal, umoristic, constatativ, filosofic, cu adresare directă, sumar sau amânat) poate fi simplificată: atac direct și indirect. Unul declară de la început elementul cel mai important al articolului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Trec pe lângă schelete de rable cu boturile căzute prin gheață, cu uși ciuruite de gloanțe. Ici-colo se văd osii, capace de roți, câteva cauciucuri. În bezna cu zăpadă Învolburată, ochii bunicului meu Îi joacă feste. De două ori i se năzare că se apropie o coloană de mașini. Mașinile par că se joacă, apărând când În față, când Într-o parte, când În spate, ivindu-se și dispărând atât de repede, Încât nu știe sigur dacă le-a văzut de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Cât timp malaria făcea ravagii, s-au rugat la Dumnezeu și la divinitățile tribului, oricare ar fi ele. Iar acum când erau cu toții pe cale de a se reface după boală, au aflat că barcagiul a Înnebunit și i s-a năzărit că Rupert ar fi zeu. Oare vor Înnebuni și ei? Își dădeau cu părerea despre ce făceau familiile și prietenii lor de-acasă În Încercarea de a-i găsi. Sigur contactaseră ambasada SUA din Myanmar. Probabil un escadron de avioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
șarpe de neon: „Grupaj de știri special: vești noi despre misterioasa dispariție a celor unsprezece turiști În Myanmar“. Lui Bennie i se tăie răsuflarea. —Hei, toată lumea! strigă el. Veniți Încoace, repede! O să apărem la televizor! — Ce i s-o mai năzări de data asta? spuse Dwight În șoaptă. Se mai lăsaseră păcăliți și altă dată de halucinațiile lui Bennie. Pretinsese că văzuse podul ridicat (ceea ce se și Întâmplase când Pată Neagră se dusese după provizii). Strigase că văzuse oameni de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de onoare investigația când am ieșit iar la suprafață, după al doilea acces de tuse. — Vă referiți la Seymour? am întrebat. După inflexiunile glasului ei, era limpede că se gândea la niște lucruri infame. Pe urmă, brusc, mi s-a năzărit - și era o pură intuiție - că poate se afla în posesia tainică a unor diverse date răzlețe din biografia lui Seymour; adică a unor fapte grave, regretabil dramatice și (după părerea mea) fundamental derutante, legate de Seymour. Anume că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
puterea de femeie, la femme fatale. Fiecare mit Își are dușmanii naturali. Inamicul mitului bărbatului distins este la femme fatale. Între acele coapse, viziunea pe care un bărbat o are despre sine este pur și simplu asasinată. Dacă i se năzare că este atât de deosebit, o să-i arate ea. Nimeni nu e atât de deosebit. Angela reprezintă realismul rasei, care În permanență ne arată că Înțelepciunea, frumusețea, gloria, curajul la bărbați sunt doar vanități și treaba ei e să calce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fără efort o asemenea mașină, dar nu ducea viața cu care aceasta se asocia. Nu se ducea la spectacole de revistă pe Broadway, nu avea avion personal. Singura excentricitate de vedetă era să ia avionul până În Israel când i se năzărea și să intre degajat În hotelul King David fără bagaj, cu mâinile În buzunare. Asta i se părea lui șic. Desigur, Își zise Sammler, Elya era și el un ciudat; chirurgia era aparte psihic. Să te vâri Într-un corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
englezește și, culmea, îl citisem pe Piaget. Ne-am așezat la masă. Les salades. Ce să cred eu despre occidentalii ăștia? Că trăiesc într-o societate de consum, că au de toate, dar că, de o vreme, li s-a năzărit să mănânce numai mâncăruri vegetariene și bio. Așa scria în ziarele socialiste ale vremii, așa văzusem la televizor. Așa și credeam. Aveam o foame în mine - greu de descris. (La institut, când ei plecau la masă, eu mă scuzam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Dar îndată ridică fruntea și-și aținti urechea. Făr’ a spune un cuvânt, sprintenă, se săltă din fân, făcu un semn de liniște cu degetul și rămase ascultând. După aceea zâmbi, râzând înăbușit. — Nu-i nimica, Costandine, mi s-a năzărit! Când luna trecu după un nour, ea se strecură ușor pe gura podului și se dădu jos pe scară. Apoi înălță ochii în sus, așteptându-și ibovnicul. Dar dintrodată inima i se rupse în coșul pieptului. Simți pe cineva lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu se știe de ce, strălucea bărbia proeminentă a inginerului Edward, Înconjurată de dinți fosforescenți. Tartrul și tartorul, combinându-se Între ele, dădeau naștere unor viziuni și gânduri greu de stăpânit. „Și euforice șoapte, foșniri șușotite, năluciri de cuvinte mi se năzăriră, mătăsuri ușoare cu șerpi de ispite și buzele, frunzele care deliră... Dar dinții, dar dinții, gândeam eu, există, năluciri sunt cuvintele, visuri deșarte privirea naivă și dulce și tristă, dar dinții, oh dinții, rămân după moarte..” De ce mereu Îi reveneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Traistă și cai” - și-a spus părerea camaradul meu. „Ai dreptate, dar până atunci mai e ceva vreme” - l-am îmbărbătat eu. Și... cum mergeam noi agale, mai ales că am cam umblat la sticla cu rachiu, mi s-a năzărit că pe islaz, taman în creasta dealului, se vede coborând la vale un om cu doi cai, duși de dârlogi. „Tu vezi ce văd eu?” - l-am întrebat pe camaradul meu. „Văd, dar nu prea deslușesc dacă omul îi îmbrăcat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nici unul, dar o elevă eminentă și prietenul ei au căzut morți. Mal îi dădu tânărului cincizeci la sută șanse să obțină o condamnare: negrii care omorau alți negri îi plictiseau pe jurații albi, care deseori dădeau verdictul după cum li se năzărea. Jaful armat de la Minnie Roberts’ Casbah îi reveni unui protejat de-al lui Loew. Scrierea rapoartelor cu probele existente în cele trei cazuri îi luă lui Mal patru ore și îi provocă niște crampe la degetele de la mâini. Când termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
confuz“. Ea crede că dacă facem așa, Su Shun ne va lăsa în pace: — Să-l păcălim și să-l dezarmăm fără să folosim vreo armă, zâmbește ea, fermecată de propriile-i cuvinte. Nu înțeleg ideea care i s-a năzărit lui Nuharoo. Pe alții i-am putea păcăli, dar nu pe Su Shun. Când este obosită, are tot soiul de crize. Se plânge de toate - zgomotul greierilor, gustul supei, un ochi scăpat în broderia ei. Insistă să o ajut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]