2,956 matches
-
să se stingă în ele izvorul sufletelor mari.” - conchidea A. D. Xenopol în Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. 5. Poate că marele istoric a fost un pic prea dur când a scris această frază. Suflete mari a mai avut această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
COLOCVIU DAT UITARII Autor: Mihai Știrbu Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Mihai Știrbu SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITĂRII În toamna lui 1978 la Iași, poeți și-n general scriitori marcanți ai nației s-au reunit în ceea ce atunci s-a numit ,,Colocviul Național de Poezie”, care din motive mai mult sau mai puțin cunoscute, după aceea a devenit o ,,Întâlnire a poeților'', parcă ocolită în presa scrisă, la radio și televiziune. Sigur
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Un_colocviu_dat_uitarii.html [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
însângeratei Uniri de la 1918, care deși așezase Patria în hotarele ei milenare, furtunile dzmembrării spirituale o bântuiau necontenit zgâlțâind-o din temelii. Sub pavăza Crucii lui Hristos și-a regăsit identitatea străbună, născând în viitorul luptător zelul aprig al afirmării Nației sale ca o Națiune creștină, demnă și autoritară, urmașa princiară a nobilei Dacii. Înrolat între Adevăr și credință, energia și eroismul curajului său justifică lupta cauzei și înflăcărarea idealului de a deveni cu adevărat un ostaș al conștiinței și un
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
care trăiește necesită în dezvoltarea ei plusvaloarea rezultată din munca individului. Nu pot ființa drepturile legiferate fără existența societății statale sau comunale în care omul trăiește iar aceasta se dezvoltă și întreține numai din munca omului. Așadar ca oamenii ai nației, ai comunei, spre a beneficia de drepturile omului amintite, avem obligația să asigurăm natalitatea, să muncim și să plătim impozite către stat și administrația locală care ne asigură între altele drumuri, utilități și școlarizarea odraslelor. Pe vremurile când țărișoarele (cele
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438149476.html [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
ne dau!” Recunosc. Gust amar. Amar de tot. Rușine. Am simțit-o, recunosc. Și o simt de fiecare dată în Europa. Nu știu cum să negociez cu rușinea asta. E greu să crezi că cerșetorii români din Berlin sunt... bulgari sau altă nație. Se cam vede că-s români și, da, ți se face puțin rușine. Sunt oarecum patrioată și mă enervează când îmi dau voie să simt rușine la adresa a orice e la bază românesc. Îmi asum și merg mai departe. În
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță by https://republica.ro/z5-euro-bitte-cum-m-am-vandut-ca-actrita [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
și a dorințelor. Era prima noastră întâlnire intimă și amândoi am rămas surprinși de similitudinea potrivirilor în timpul desfășurării ei. Ne dăruiam reciproc senzații și sentimente puternice, iar asta ne făcea să ne simțim deosebit de bine împreună, cu toate că eram din două nații diferite, cu tradiții culturale și religii diametral opuse. Dar noi nu simțeam că ne desparte ceva, era între noi o uniune trainică, pe care o doream să rămână veșnic așa, care ne apropia sufletește și fizic, dorind să fim mereu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
a făcut”. (Ieromonah Ghelasie Gheorghe) „Frica face din intelectualul autonom o lichea sau un sclav”. (Mircea Eliade) Fiecare creștin mărturisitor este dator și responsabil să lupte pentru apărarea demnității lui Dumnezeu, pentru onoarea Fecioarei Maria, pentru venerarea creștinismului, pentru cinstirea Nației sale, dar și pentru Omul în general, care se dovedește a fi rămas OM, indiferent cărei nații îi aparține. Ca atare, cine necinstește pe Dumnezeu Tatăl-Atotcreatorul, pe Fiul Său-Iisus Hristos-Mântuitorul, pe Sfântul Duh- Dătătorul de viață, pe Fecioara Maria - Măicuța
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Fiecare creștin mărturisitor este dator și responsabil să lupte pentru apărarea demnității lui Dumnezeu, pentru onoarea Fecioarei Maria, pentru venerarea creștinismului, pentru cinstirea Nației sale, dar și pentru Omul în general, care se dovedește a fi rămas OM, indiferent cărei nații îi aparține. Ca atare, cine necinstește pe Dumnezeu Tatăl-Atotcreatorul, pe Fiul Său-Iisus Hristos-Mântuitorul, pe Sfântul Duh- Dătătorul de viață, pe Fecioara Maria - Măicuța Domnului și Mama noastră, Eroii, Martirii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Sfinții, Îngerii și slujitorii lui Dumnezeu, ai Națiunii și
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
A doua precizare: Eu nu sunt purtător de cuvânt, nu sunt Consilier patriarhal, cleric sau ierarh. A treia precizare: Sunt pur și simplu un teolog, mărturisitor daco-român, creștin ortodox, unul dintre cei mulți care slujesc adevărului Treimic dumnezeiesc și adevărului Nației noastre ortodoxe, credinței Mântuitorului Iisus Hristos și crezului Neamului nostru creștin, dragostei întru Sfânta Treime și iubirii Națiunii noastre primordiale, frumuseții și bunătății Maicii Domnului-Împărăteasa cerului și a pământului, care licențiat fiind și în filozofie și istorie, îngenunchez în fața frumuseții
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intru_slava_lui_iisus_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1359879198.html [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
exemplară. Dacă oamenii politici ai vremurilor noastre post-revoluționare, ar citi și ar lua aminte la sfaturile, îndemnurile acestui corifeu strălucit al Marii Uniri, ar fi nevoiți să roșească: „O, voi cei care prin naștere, prin avuții, prin inteligență sunteți capul nației, fiți demni de misia (misiunea) ce vă este încredințată. Duceți la bun sfârșit marea noastră întreprindere (acțiune) politică și socială și culturală...” Și mai mult decât atât, despre cei care fac legi, același Mihail Kogălniceanu spunea: „Domnilor guvernanți...dacă voiți
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
din cele mai vechi timpuri și până azi. Și revoluționari, așa cum a fost Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Gheorghe Barițiu - figură proiemonentă a Revoluției din 1848 din Transilvania. O galerie uriașă de nume, de destine singulare ori colective, puse în slujba națiilor lor. Câțiva șefi de stat și domnitori: dr. Petru Groza, Alexandru Ioan Cuza, au lăsat și ei o urmă luminoasă din gândirea lor legată de țară și neam. O altă secvență destul de consistentă este intitulată: „Înțelepciunea educației” și cuprinde scriitori
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
zel,/ Întoarce fața spre Apus:/Mai bine varză de Bruxeles/Decât salată a la Russe” (p. 11). În aceeași termeni gastronomici Ion Petru Garda circumscrie frustrarea românilor păgubiți ca mai întotdeauna: „Puteam să fim acum pe val,/Să fim o nație distinsă,/Dar ne-am întins la cașcaval/ Și-am cam rămas cu mâna-ntinsă.” (Rezultatul „consumismului” la noi, p. 67). Cuvinte mari s-au spus, dar faptele probează mai degrabă stagnarea în mizerie decât mobilitatea, schimbarea, reforma, așa cum notează Sorin
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
pe colo spiritul de învârteală și lipsa de onestitate. Plină de haz de necaz este epigrama Specific național de Vali Slavu care pornește de la etnografie ca să plonjeze în moralitate: „Întâlnești în lumea mare,/Dansuri care mai de care,/Iar la nația română.../ Învârtita pe sub mână.” (p. 27). Pe Valeriu Cercel o formă verbală îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
și un gând de neuitare din partea mai tânărului coleg și prieten, care semnează aceste rânduri, de departe, dar mereu aproape de toți cei care simt și trăiesc românește. Rog pe Bunul Dumnezeu să-l odihneasca în pace![2] Titanii țin Cerul Nației pe umeri - General (r) dr. Mircea Chelaru Veștile vin și pleacă. Din cele rele rămân însă durerile neîduplecate. Așa se întâmplă și acum când scriu aceste rânduri la primirea zguduitoarei știri, strecurată ca fapt divers pe ecranul de televiziune, despre
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
spirit temerar. Un ilustru cavaler al istoriei naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărțile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani. In noaptea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în Veșnicie asemenea unui apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Prin remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
jucat două spectacole, ambele fiind răsplătite cu ovații și multe aplauze din partea publicului spectator. Nu numai români au fost prezenți în sală, ci și foarte mulți kiwioți de sorginte anglo-saxonă, maori băștinași, chinezi emigranți și alți spectatori aparținând mai multor nații venetice. După fiecare reprezentație foaierul sălii de teatru a fost invadat de spectatori, iar actorii au fost asaltați cu întrebări, felicitări, flori și cu aparatele de filmat și fotografiat. Pentru o oră și douăzeci de minute, publicul românesc s-a
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Roca_george_o_piesa_de_teatr_george_roca_1375958993.html [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
invadat de spectatori, iar actorii au fost asaltați cu întrebări, felicitări, flori și cu aparatele de filmat și fotografiat. Pentru o oră și douăzeci de minute, publicul românesc s-a simțit acasă pe plaiurile natale, iar cel provenit din celelalte nații au descoperit cu plăcere, frumusețea și profunzimea spiritualității românești. Tot în aceeași atmosferă de fast a avut loc lansarea volumului de poezie „Ochii sufletului, toamna”, semnat de scriitorul George Smarandache. Este uluitor câtă bucurie poate aduce în inima unui om
O PIESA DE TEATRU ROMANEASCA FACE VALURI IN NOUA ZEELANDA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Roca_george_o_piesa_de_teatr_george_roca_1375958993.html [Corola-blog/BlogPost/364300_a_365629]
-
În graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea: „Lăudați pre Domnul toate limbile!” În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Mi-am răspuns singur la mesele nesfârșite de Crăciun lovit revelator de sarmaua, ciorba și salata de boeuf ritualice (recomand articolul recent al profesoarei Rodica Zafiu pe subiectul salata de bouef, nimic nu e ceea ce pare a fi). Suntem ca nație, iarăși un concept inventat de romantici, mai degrabă ceea ce mâncăm și cântăm decât ceea ce vorbim, fiindcă nu e sigur că toți gândim cât să știm ce glăsuim. Or, pe acest considerent, faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
adevăr merită și nu va trăda interesele naționale. Dar, ajunge cât am dus în cârcă mâncători la... și tâlhari de toate mâinile (partidele). Vrem un om de- al nostru, român din talpă, care să țină cu inima și sufletul la nația asta blestemată a noastră, apoi la ceilalți..., dar să mai fie și drept, să-i judece pe toți cu aceiași măsură, fie român, turc ori tătar; bogat ori sărac... Hai, spune și tu care e mai vrednic? Eu numai pe
NU FI SLUGĂ A DOI STĂPÂNI!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1476053712.html [Corola-blog/BlogPost/380435_a_381764]
-
Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El stă alături de Homer, Shachespeare, Gothe, Dante, Pușkin, Hugo etc, săltând poporul român din mocirla timpului. Vizionarismul său asupra nației a fost și a rămas de o crudă actualitate. A veștejit rapacitatea imperialistă a epocii, pe politicienii care au făcut umbră pământului, pe cei ce i-au uzurpat țăranului drepturile. Poetul a fost și a rămas „o prezență arhetipală benefică
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402752272.html [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
desfășurarea de istorie și spirit ale neamului său”, îmbrăcând „mii de forme, de ipostaze, care-l apropie de oricine îi rostește numele și îi citește opera”. Mihai Eminescu ne aparține nouă, tuturor românilor. Cine îl atinge pe Eminescu, atinge fibra nației noastre. Moartea lui a însemnat renașterea noastră. Adevărata poezie începe cu el, el a fost Cristul care a descătușat lirismul din strânsorile înaintașilor, din ofurile și ahurile Conăcheștilor și Văcăreștilor, din văicărelile heliadiste, din versurile lui Bolintineanu și din poleiala
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402752272.html [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
din diverse surse documentare și umane ce mi-au folosit în elaborarea acestui grupaj de impresii, reprezintă una dintre cele mai interesante destinații exotice, pentru că aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri cu frânturi din istoria atâtor alte nații care au stăpânit insula de-a lungul secolelor - se regăsesc în tot ceea ce ți se oferă. Aici găsești un mix de culturi și civilizații străvechi care te ține cu adrenalina sus, indiferent în ce parte din insulă ai ajunge. Însă
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]