1,580 matches
-
legii antisecesiune consideră însă că limbajul folosit la redactarea ei este menit să intimideze Taiwanul, S.U.A. și Japonia, mai ales că Statele Unite au promis că vor apăra insula în caz de atac militar. Insula rebelă, care a fost ocupată de naționaliștii lui Cian Kai-și în anul 1949, în urma unui război civil, numără 23 de milioane de locuitori și se bucură de o independență de facto. Beijingul, însă, încearcă să împiedice cu orice preț ca taiwanezii să proclame un stat independent distinct
Agenda2005-12-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283513_a_284842]
-
Agronomie, care se va strămuta în 1940 la Timișoara. În anul pierderii Ardealului de Nord, Ică absolvise Liceul Economic. Semnalul luptelor interetnice este dat când sunt atacați „domnișorii noștri” dintr-un cămin studențesc și sunt înștiințați locuitorii unui cartier de naționaliști - Mănăștur. Vine o perioadă în care în oraș oamenii obișnuiți se vor afla mereu în nesiguranță, românii sau maghiarii putând cădea pradă violențelor. Urmărit pe stradă, dl Cosma se refugiază într-o unitate de jandarmi, de unde este condus acasă și
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
a fost așezarea pe pământ a românilor. Nutrea convingerea că, dacă printr-un decret divin i s-ar anula calitatea de român, ar suferi ca de o stare ebrietoasă și nu ar mai găsi, precum bețivul înveterat, drumul spre casă. Naționalistul Petre Țuțea nu a fost și rasist. În piesa de teatru ’’Întâmplări obișnuite’’, toate personajele poartă spiritul și spusele filosofului. Rasismul, spunea el, ar fi motivat de trei direcții. Unii urmăresc întărirea neamului în vederea expansiunii, formula poporului ales justificând aici
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
nu trebuie să uităm, însă, că în anii 1940, existau în România mai multe curente ideologice. Și anume era, să zicem, curentul moderat naționalist creștin românesc de trăire și mărturisire a dreptei-credințe și a iubirii de neam. Erau apoi extremiștii, naționaliștii filetiști, care mergeau până la exterminarea sau anularea calității celorlalți. Era, pe de altă parte, și un curent de moleșeală, adică de nerecunoaștere și nerecunoștință a valorilor naționale și creștine, care bătea încet-încet spre materialism și ateism. Și pe fondul acestei
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
și prin articolele de la Românul, Tribuna, Adevărul și Epoca. Explorând o serie de concepte strategice despre organizarea armatei române și dispunerea sa în ofensivă pe arcul carpatic și defensivă în Dobrogea, Al. Florin Țene promovează o idee scumpă ethos-ului naționalist: sacrificiul individului în slujba națiunii. În aceste condiții, viața individului devine o ofrandă pe altarul națiunii, concept care îl determină pe Gib Mihăescu să se înroleze în armata română. Atitudinea tânărului conturează o lume tulburătoare ca formă de gândire și
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
sigle, colage, afișe, radiografii... care pot vizitate pe pagina mea de facebook. Veronica IVANOV: Ce v-a determinat să plecați atât de departe de casă? George ROCA: Cu sufletul și gândul nu am plecat de „acolo” niciodată! Nu sunt un naționalist de linie dură dar am încercat să duc cu mine, în cutiuța inimii, țara în care m-am născut. Și nu e greu! De ce am plecat!? Așa a fost atunci... prin 1979... când mi-am depus actele să mă exilez
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
care Nicolae Iorga nu a putut participa, Gheorghe Cotenescu, membru fondator al Partidului Naționalist-Democrat, funcționar al Centralei Ligii Culturale și proaspăt absolvent al Facultății de Teologie, arată că “Partidul Naționalist, înființat în aprilie 1910, nu are o organizație electorală proprie. Naționaliștii au, însă datoria de a lupta și a susține pe candidații din Capitală, d-nii N. Iorga și P. Liciu. Noi nu avem ziare care să ni facă propagandă pentru alegerile generale. Regret că până și ziarul “Universul”, care susține că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
să apară la pag. 529. Cel ce ajunsese comandant al garnizoanei Chișinău, prin alegeri organizate de comitetele soldățești revoluționare [inclusiv cele moldovenești - n.a.], scapă cu viață dintr-o tentativă de asasinare pusă la cale de bolșevici împreună cu o parte dintre naționaliștii basarabeni [Ion Inculeț și Gherman Pântea - n.a.], refugiindu-se, prin Siberia, în teritoriul chinez ocupat de japonezi, iar în 1919 încearcă să se răzbune, organizând la Paris două atentate nereușite împotriva lui Ioan Pelivan, membru al delegației României la Conferința
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
s.n.) 6 aprilie 1990, Budapesta. În emisiunea Panorama a Televiziunii naționale ungare, László Tőkés subliniază: „A eticheta pe unguri ca fiind naționaliști în contextul de la Târgu Mureș este o dezinformare flagrantă”. Și în continuare: „Agresorii de la Mureș sunt șovinii și naționaliștii de la Vatra Românească”. (s.n.) În aceeași perioadă, AFP și Reuter citează declarațiile episcopului László Tőkés, după primirea la președintele american George Bush: „Am căzut de acord cu președintele Bush ca SUA să nu acorde României clauza națiunii celei mai favorizate
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
catolică este folosit de un episcop calvin, lider al unei formații politice a dreptei radicale, pentru a face propagandă neagră împotriva țării al cărei cetățean este... 5 august 1990, în ziarul finlandez Helsingen Sanomat, László Tőkés completează: „Problema este că naționaliștii din România nu vor democrație și că românii nu au fost obișnuiți cu alternative, neavând niciodată o posibilitate de alegere”. 10 august 1990, Televiziunea națională ungară, emisiunea Panorama: „În România de azi se instaurează o dictatură asemănătoare celei de dinainte de
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
Anca Florea, Păstrați România întreagă, pp. 12-23, date coroborate prin manuscrise personale.] 12 februarie 92. Austriacul Die Presse redă, în articolul „În România domină vechile metode”, opiniile episcopului Tőkés care își afirmă îngrijorarea față de situația maghiarilor din Ardeal pe care „naționaliștii români îi tratează ca pe cetățeni de categoria a doua” și conchide că „situația viitoare a minorității maghiare va fi similară evreilor sau germanilor” (s.n.). Această ultimă formulare prin excelență logomahică va fi reluată și amplificată. 19 februarie 1993. Cotidianului
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]
-
fasciști balcanici, îi urăște pe musulmani. Și, cu toate că îi urăște pe musulmani, participă la această aventură care te obligă să străbați șase țări locuite aproape exclusiv de musulmani? Sincer, nu înțeleg. Nu e mare lucru de înțeles. Fasciștii, integriștii și naționaliștii recalcitranți nu sunt decât o șleahtă de bolnavi mintali cărora nu le funcționează bine creierul. E clar că, dacă neuronii tăi funcționează, să zicem, în limitele normalului, nu poți fi un vandal extremist. Pornind de la această idee, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
vacanțe, lucra (tot Postoiu îi făcuse înlesnirea) ca socotitor la moșia Virginiei Lambrino. Banii erau folosiți pentru cărți și haine. Elev silitor și disciplinat, a învățat bine și în 1909 este absolvent - învățător. Dumitru Iacobeanu nu a făcut politică, dar naționaliștii îl roagă să țin cuvântări la întrunirile lor politice și, ca recompensă, îl pun ultimul pe lista de 443 candidați. Cucerește pe alegătorii țărani și din jocul politic, Iacobeanu este alesă deputat în Parlamentul României. L-am prinsă în viață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al lor. Departe de imaginea simplificată și excesiv de optimistă a unui grec cosmopolit, cetățean al lumii, tolerant, democrat - democrația greacă cuprinde mai puțin de o zecime din populație: cetățeni îcu excepția femeilor), străini, venetici... -, elenii nu-s altceva decât niște naționaliști la scară mai mică. De aici și scandalul apariției unui Antiphon în plin secolul lui Pericle! Fidel logicii sale bazate pe opoziția natură-cultură, Antiphon face apel la bunul-simț și subliniază că diferențele stabilite între oameni sunt generatoare de inegalități, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ales că după revoluție a fost principala tribună a milioanelor de români din Diaspora, a organizat sute de manifestări pentru comunitățile noastre, dar și pentru românii din țară, într-un cuvânt este o voce distinctă în marele cor al presupușilor naționaliști. LIR apără valorile constituționale românești, prevăzute în Constituția României, monitorizează apariția unor informații și referințe publice care denaturează adevărul cu privire la aceste valori românești. Politicienii însă, prin aparatul lor preferat, justiția, nu au în vedere sau ignoră voit însă că de la
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
cu toți niște bieți mizerabili cărora acești regi ai cugetării ne dau de lucru pentru generații înainte" (Fragmentarium, p. 178). Câteva cuvinte despre „naționalismul" lui Mihai Eminescu Multă lume și-a creat impresia falsă că Mihai Eminescu ar fi un naționalist disperat, care detesta existența celorlalte popoare, dar ceea ce apără el în fapt sunt tradiția neamului, limba curată, românească și credința creștină: "naționalismul este un semn rău la un popor. Nimeni nu ține la esistența sa decât acela ce are să o
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
poezia închisorilor comuniste, cântând cu un cor de călugări. Acum pregătesc spectacolul cu corul și fanfara reprezentativă a Armatei. Asta aș vrea. Aceste imnuri naționale, cântate de o forță naționalistă în cel mai frumos sens al cuvântului. - Și francezii sunt naționaliști ... - Toți sunt naționaliști mai rău decât noi, numai noi n-avem voie. - Se și cultivă parcă această reținere în „lumea bună” ... - Intelectualii rasați nu mă mai interesează de mult. - Aveam așa ceva? - Tocmai aia este, că mi se pare că n-
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
și prin articolele de la Românul, Tribuna, Adevărul și Epoca. Explorând o serie de concepte strategice despre organizarea armatei române și dispunerea sa în ofensivă pe arcul carpatic și defensivă în Dobrogea, Al. Florin Țene promovează o idee scumpă ethos-ului naționalist: sacrificiul individului în slujba națiunii. În aceste condiții, viața individului devine o ofrandă pe altarul națiunii, concept care îl determină pe Gib Mihăescu să se înroleze în armata română. Atitudinea tânărului conturează o lume tulburătoare ca formă de gândire și
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
istoric care le-a generat. Reconstrucția națională în interiorul noilor granițe de la începutul sec. al XX-lea a oferit posibilitatea unei „re-inventări” naționale, generând în același timp o serie de crize sociale și politice. Multe din ideile care au animat activitatea naționaliștilor culturali de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea au avut adânci nuanțe conservatoare, discursurile politice ale lui Iorga situându-se și ele în aria deconstrucției miturilor modernizatoare și progresive. Într-o anumită măsură, lupta naționalistă
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
în susținerea sfatului dat de Clausewitz care considera că cel care câștigă bătălia principală, câștigă și războiul, Iorga considerând că istoria oricărei națiuni nu poate fi înțeleasă decât în cadrul istoriei universale. Conceptele sale asupra istoriei au generat ideea că un naționalist trebuie să fie conștient de faptul că națiunea sa este un produs al istoriei și că istoria are caracteristici permanente și manifestări organice.'' Nicolae Iorga a avut o intensă activitate politică încă de la vârsta de 36 de ani, deși partidul
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
al Poporului în perioada mai 1924 - 8 martie 1925 și Partidul Național între 28 septembrie 1926 - septembrie 1932) Iorga a îndeplinit această funcție din 23 aprilie 1910 până în 8 martie 1925 și din 28 septembrie 1926 până în 27 noiembrie 1940; ,, Naționalist moderat și apărător al tradiționalismului rural, Nicolae Iorga a considerat că trebuie să se implice activ în viața socială și politică a României. Pe 23 aprilie 1910, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Partidul Naționalist-Democrat. Acesta nu a avut o
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
este un curent de gândire născut în secolul al XIX, sub spirit renascentist, orientat spre valorificarea tradițiilor istorice și recuperarea unicității limbii și obiceiurilor catalane. Al doilea este o mișcare politică angajată, uneori cu tendințe extremiste. Cu alte cuvinte, toți naționaliștii catalani sunt catalaniști, dar nu toți catalaniștii sunt și naționaliști. În fapt, majoritatea covârșitoare a populației adoptă o poziție împăciuitoare, privindu-se ca parte intergrantă a Spaniei mari. Revenind la spectaculoasele reprezentații cu castele umane, firește că ele n-ar
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
-a, la gimnaziul din Timișoara, timite publicațiilor brașovene “Gazeta Transilvaniei și Foaie pentru minte, inimă și literatură, redactorului și directorului acestora, Iacob Mureșianu, primele sale poezii patriotice, scrise la Lipova în anul 1949, fără ca acestea să vadă lumina tiparului ( Un naționalist, Îngrijește-te de națiune, Nu-ngopa talente bune etc.). Aceste încercări literare, și altele, împreună cu scrisorile adresate de către Atanasie Marian Marienescu în perioada 1850-1862 lui Iacob Mureșianu, sunt păstrate în manuscris la Muzeul Județean Brașov, Arhiva Mureșenilor. Este colaborator activ la
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
a fost așezarea pe pământ a românilor. Nutrea convingerea că, dacă printr-un decret divin i s-ar anula calitatea de român, ar suferi ca de o stare ebrietoasă și nu ar mai găsi, precum bețivul înveterat, drumul spre casă. Naționalistul Țuțea nu a fost și rasist. În piesa de teatru ''Întâmplări obișnuite'', toate personajele poartă spiritul și spusele filosofului. Rasismul, spunea el, ar fi motivat de trei direcții. Unii urmăresc întărirea neamului în vederea expansiunii, formula poporului ales justificând aici foamea
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
totul, cum spunea Bădița al nostru Eminescu și nu era mai niciodată cu musca pe căciulă, cum spune proverbul, ci printr-o împrăștiere de semințe aruncate în numele românești, deloc chibzuite, fie ca însușiri, fie ca porecle... El este aproape un naționalist mai îndârjit ca mine. Este un povestitor cu un șarm și un umor nativ desăvârșit. Ne fascina cu peripețiile de la gazda lui, sasul-ovrei Zil, Zilberg din Sibiu, pe care-l păcălea zilnic, pentru atitudinea lui fariseică. În disputa dintre un
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]