42,752 matches
-
puțin să-l numim regionalism agresiv, cum ar fi mai corect. N. Costenco atribuia provinciilor românești conștiințe naționale separate: ,Provinciile alipite au caractere specifice și distincte. Au conștiințe naționale proprii, exclusiviste" (p. 18). Iată gândirea politică cea mai periculoasă pentru ,națiunea" basarabeană, a cărei logică duce spre un izolaționism euforic, adică o enclavizare, o închidere în sine ca o aberantă formă de apărare. Până în 1940 această opțiune ideologică era benevolă, dar după 1940 închiderea era obligatorie, manifestată și administrativ, iar N.
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
Elenei Lupescu și a Anei Pauker (cu idealuri atît de contradictorii). Azi, dejunează și cinează la Liuba Chișinevschi, cînd nu e dat afară, dar pe Ralea îl dai afară pe ușă și intră pe fereastră. Ralea s-a situat în afara națiunii mîndre și prudente, expunîndu-se disprețului public, compromițînd cu acest prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu pași de
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
acționează pe la alții. Că nici fiica, nici fiul meu, în floarea vârstei astăzi, nu vor avea prilejul de a afla secretul în cauză, peste cincizeci de ani, decât dacă vor da dovada unei longevități depășind binișor rata de îmbătrânire a națiunii, fiind, iarăși o problemă a lor, nu mă atinge. Dar când mă gândesc că și acea nepoată a mea acum pe băncile liceului s-ar putea să nu prindă acel moment, dacă nu va depăși vârsta biblică, un fel de
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
farmec și minunat puse în scenă. Acum el era cel care povestea: despre India, într-o ciudată supraapreciere, după cum mi se părea, a lui Tagore - "unul din cei mai mari poeți ai tuturor timpurilor". Apoi vorbi despre caracterele popoarelor: Toate națiunile sunt odioase!", cunoscuta lui maximă. A treia sticlă de vin roșu era golită. Chelnerul, fără să întrebe, o aduse pe a patra și ne turnă la amândoi. Băusem deja două pahare din ea. Acum Keyserling nu se mai ocupă nici
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
o aduse pe a patra și ne turnă la amândoi. Băusem deja două pahare din ea. Acum Keyserling nu se mai ocupă nici el de paharul său plin și privi deodată cu o expresie de imensă ironie în jur. Toate națiunile sunt odioase!", exclamă din nou, iar cu vârful barbișonului îmi arătă, ridicându-și bărbia, spre un tată de familie care împreună cu o femeie în vârstă, consoarta sa corpolentă, puternic fardată, și cu o palidă fată, consuma un hartan de miel
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
să punem de-o bejenie inversă pe "Drumul mătăsii". Și cred că am fi trecut la fapte dacă Domnul Președinte Băsescu nu ne-ar fi lămurit cum stăteau lucrurile, spunând: - Unii se bat cu dinții 1) să pară guru ai națiunii... Aha! Deci, ăsta era chițibușul: bătaia cu dinții!... Bravo! Așadar, mai erau speranțe - nu aveam motive suficiente să fim disperați din moment ce însuși Domnul Președinte ne-a refăcut moralul care, e drept, arăta cam zdrențuit... Iar când Domnul Prim-ministru Tăriceanu
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
pilda înaintașului său Nicolae Ceaușescu, după ce a gândit "în basme", tocmai "vorbea în poezii" la o conferință de presă televizată adresându-se unui anume jurnalist care s-ar pretinde guru: " Vino să mă sfătuiesc cu tine - Condeier de aur al națiunii române! Far luminos!" - Noa, ce mai zici, bade ? m-a chestionat Haralampy. Numa' nouă și senegalezilor ne-a dat Dumnezeu conducători poeți... Mă, și ce metafore superbe! Ce meta...! Auzi: Condeier de aur! Far luminos! Să fie vorba despre Cristian
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
asistent la catedra lui George Călinescu. Profesorul, pe atunci, de curînd instalat în București, venise de la Iași cu învățăceii săi, cu Jurnalul literar (în format redus) la care, împreună cu maestrul, colaborau și ei. Numele lor apăreau de asemenea în ziarul Națiunea condus tot de G. Călinescu și, tot astfel, în revista Lumea. Erau oarecum fericitele timpuri ale anilor 1944-1947 (poate chiar 1945). Pe atunci, Adrian Marino era acel "domn asistent" înalt, chipeș, ușor "infatuat" (termenul îi aparține lui G. Călinescu), în
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
propriile volume: Rumegușul unui vechi cântec de lume/ pierdusem,/prin vremile solare./ Ca pe o pasăre-albastră-l căutam/ și-l căutam/ și-l căutam... Nici ONU nu-i mai dă speranțe: Pe la cusături, a crăpat cerul de-atâta ură. Iar Organizația Națiunilor Unite vrea să-l cârpească, dar nu poate./ Cârpește aici, plesnește dincolo și pe măsură/ ce trec anii, s-ar putea să se răzgândească/ sau să se lase păgubașă. Omul nostru știe și meșteșugul rimei: Sânziene aurii,/drum mă poartă
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
de a fi apanajul câtorva; de vreo sută de ani încoace, au început s-o propage filozofii. Fourier, Saint-Simon, Proudhon au căutat s-o pună în practică. Socialiștii au adoptat-o. În fine, aproape de noi, două evenimente importante: înființarea Ligii Națiunilor în 1920 și semnarea pactului Kellogg, în contra războiului, la 27 august 1928, marchează două etape importante către înfăptuirea acestui ideal. * Să privim un automobil în mișcare. Automobilul nu se mișcă numai: el nu este numai în acțiune, el acționează rațional
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial, care e absolut necesar condițiilor vieții moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie să fim naționaliștii umanității. În sprijinul acestei contopiri, Liga Națiunilor e un prim pas. Va fi ea de ajuns? Probabil că nu. Liga Națiunilor mai admite astăzi state separate, granițe distincte. Această contopire pare totuși necesară. Legăturile din ce în ce mai strânse între popoare, mai cu seamă prin aviație, faptul că un războiu
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie să fim naționaliștii umanității. În sprijinul acestei contopiri, Liga Națiunilor e un prim pas. Va fi ea de ajuns? Probabil că nu. Liga Națiunilor mai admite astăzi state separate, granițe distincte. Această contopire pare totuși necesară. Legăturile din ce în ce mai strânse între popoare, mai cu seamă prin aviație, faptul că un războiu cu mașini ucigătoare atât de puternice ar fi o adevărată catastrofă, necesitatea unificării condițiunilor
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Grete Tartler E răspândită ideea că influențele faste ale Iluminismului asupra formării conceptelor de națiune, de unitate și independență au venit în România doar din Apus, mai precis prin Școala Ardeleană, care a și dat mari dascăli în principatele Țara Românească și Moldova (Gh. Lazăr, Gh. Asachi, Simion Bărnuțiu ș.a.), ale căror nume se leagă
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Petersburg, marchizul de Custine scria următoarele: "În Rusia, duelul este un lucru grav, cu atît mai grav cu cît în loc să se potrivească, ca la noi șîn Franțaț, cu moravurile împotriva legilor, nu face decît să rănească ideile admise de această națiune, mai mult orientală decît cavalerească. Duelul este ilegal, ca peste tot, dar spre deosebire de alte părți, nu se bucură nici de sprijinul opiniei publice".18 Probabil că, în ceea ce privește populația simplă, Custine avea dreptate, dar cert este faptul că simțul onoarei și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Răzvan Petrescu Într-o scrisoare din septembrie 1919, Lenin îi scrie lui Gorki: "De fapt intelectualitatea nu este creierul națiunii, ci un căcat". Fraza aceasta vizionară a străbătut vremurile, ori s-a întins, arc peste timp ca curcubeul, ori și una și alta ca s-o regăsim peste 71 de ani mai concisă, mai elegantă, mai fermă în formula "Moarte
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
De unde atracția pentru ficționalizarea trecutului? Pentru mine, această atracție a venit din întrebări intelectuale la care nu puteam să-mi răspund în eseistică sau în filosofie. Ce s-a întâmplat în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, când națiunile au devenit predominante în Europa și aristocrația s-a destrămat? Ei bine, am găsit în Contesa sângeroasă un bun prilej să vorbesc despre acele vremuri, dar, când am început să-i spun povestea, ea m-a prins, mi-a răsturnat
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
așa-zis revizionism maghiar, se dădea frâu liber resentimentelor naționaliste și frustrărilor unei clase politice troglodide. Că au existat și există revizioniști maghiari, nu e nici un secret. Dar parcă revizioniști români, sau bulgari, sau cehi, sau ciprioți nu existăî! Orice națiune conține un procent de oameni incapabili să-și trăiască prezentul pentru că nu reușesc sub nici un chip să-și încheie socotelile cu trecutul. Blocați în suferințe ancestrale, ei sunt o rană vie ce urlă de durere la orice rememorare a nedreptăților
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
două în "Romƒnia liberă". Problematica religioasă este cvasiprezentă, dar asta contează mai puțin de vreme ce secondează constant chestiuni considerate de prim plan. Este adevărat că scrie despre importanța cărților religioase românești, despre rolul pe care-l joacă Biserica Ortodoxă în destinul națiunii, despre icoane ori despre înființarea unei mitropolii romano-catolice la București. Însă nucleul care generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant, conservatorismul apter. Cărțile
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant, conservatorismul apter. Cărțile bisericești îi atrag atenția pentru "însemnătatea limbii", ortodoxia este văzută ca o axă identitară profundă a națiunii, iar catolicismul, cât timp rămâne inofensiv și marginal, este primit cu toleranță, ca o gazdă bună (este subliniat în acest mod faptul că străin poate fi oricine dacă nu este ortodox). În această ultimă privință, importantă este dimensiunea politică pe
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
esențiale Istorii a literaturii sîrbe în patru volume: literatura sîrbă veche, barocul, preromantismul și clasicismul, lucrare de referință în slavistica mondială și nu numai, tradusă în numeroase limbi. Istoria aceasta este ea însăși un roman care reabilitează memoria scrisă a națiunii sîrbe. De altfel, toată proza lui Paviș trădează o uriașă experiență lingvistică, scriitorul mărturisind că atunci cînd scrie îi are în față pe scriitorii sîrbi din secolele XVII și XVIII și că i-ar plăcea să se știe prețuit de
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
lumea aproximațiilor etice, a neseriozității politice și a penibilului acțiunilor economice. Va fi din ce în ce mai greu ca încrengăturile mafiote de la putere să conducă discreționar destinele românilor. Vom fi „înghesuiți” pe un culoar limpede, unde, din fericire, libertatea de manevră a „inspiraților” națiunii va fi limitată la „izbăvirea nației”, dar nu și la nenorocirea ei. Ziua istorică de 2 aprilie s-a consumat pe ritmuri de geamparale, miros de mici și valuri de bere destupată la iarbă verde. E bine și așa. Dar
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
au marcat evoluția fiecărei societăți. Există chiar o disciplină științifică, istoria conceptelor, menită să risipească posibilele neînțelegeri prin punerea în evidență a sensurilor dobîndite de diverse concepte, ca urmare a trecerii lor prin mai multe perioade istorice. Neam, popor sau națiune?, de Victor Neumann, este o carte de maximă actualitate în Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune o reconfigurare politico-administrativă la nivelul continentului, scop imposibil de realizat în condițiile utilizării improprii (inconsecvență semantică) a
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune o reconfigurare politico-administrativă la nivelul continentului, scop imposibil de realizat în condițiile utilizării improprii (inconsecvență semantică) a unor termeni-cheie în definirea identității unor comunități umane: neam, popor, națiune. Din acest punct de vedere, crede istoricul timișorean, o confuzie frecventă care se face la nivelul intelighenției este aceea a echivalării cuvîntului francez Peuple, cu germanul Volk, slavul Narod și românescul Popor. Istoria cuvîntului Peuple începe, consideră autorul pe urmele
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann: „Devine Națiune acel Peuple care combină într-o manieră originală hazardul eredității și geografia. În consecință, la Nation este rezultatul efortului făcut de le Peuple. Prima condiție ca le Peuple să simbolizeze Națiunea este ca oamenii care se asociază să primească protecție
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann: „Devine Națiune acel Peuple care combină într-o manieră originală hazardul eredității și geografia. În consecință, la Nation este rezultatul efortului făcut de le Peuple. Prima condiție ca le Peuple să simbolizeze Națiunea este ca oamenii care se asociază să primească protecție egală în orice moment.” (p. 22) Condițiile istorice diferite au făcut ca în Centrul și Estul Europei termenii de „Popor” și „Națiune” (lor li s-ar mai putea adăuga în românește
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]