2,620 matches
-
capitelurilor coloanelor mari din pronaos”<footnote Victor Brătulescu, op. cit., p. 702 footnote>. Contraforturile elegante sprijină zidurile bisericii, prima pereche fiind plasată în diagonală la colțurile de vest și de nord-vest, celelalte perechi de o parte și de alta a absidelor naosului, care, ca înălțime, ating marginea inferioară a brâului torsadă, iar ultimul de dimensiune redusă, sub fereastra din axul absidei altarului. Deschiderile ferestrelor pronaosului și altarului, care se termină în arc frânt, sunt încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Moldovei și Sucevei”, nr7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 501 footnote>. Voi face o descriere sumară a picturii bisericii, arătând ciclurile iconografice reprezentate în fiecare încăpere a bisericii și scenele care alcătuiesc ciclurile respective: Pe arcul dublu care susține cupola naosului și sub care se află fixată catapeteasma s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ani; Salomeea cerând loc de cinste pentru fiii ei Mântuitorului; Iisus și femeia care pune doi bani în cutia milei. Un alt registru ilustrează în 13 scene momentele mai importante din viața Sfântului Ioan Botezătorul; ca și în pronaos și naos, scenele ocupă jumătatea de sus a spațiului dintre ferestre, precum și jumătatea de sus din glafurile celor 3 ferestre ale altarului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Preotul Zaharia este vestit de înger despre nașterea Sfântului Ioan; Nașterea Sfântului Ioan; Zaharia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fapt, între cele două registre de scene este o strânsă legătură: Sfântul Ioan - Înaintemergător și Iisus Hristos - ca împlinitor al lucrării de mântuire. După scenele cu Sfântul Ioan Botezătorul urmează un registru cu 12 medalioane de sfinți ca și în naos și pridvor, atât pe zidul propriu-zis cât și în glafurile ferestrelor. În ultimul registru sunt reprezentați marii ierarhi ai Bisericii, în mărime naturală, între ferestre, iar câte doi în glafurile ferestrelor și în spațiul de sub ferestre, în total 13 busturi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sunt pictate în ulei pe lemn, în stilul Renaștere. Nu se cunoaște autorul acestor lucrări. Catapeteasma este din lemn de tei vopsită în culoare albastră, are ornamente florale aurii pe un fond marou și verde. Este așezată între altar și naos. Meșterii au închistrit mobilierul bisericilor cu motive geometrice și florale asemeni locuințelor lor. Au sculptat și păsări așa cum era arta bizantino - balcanică. Aceste flori sculptate au fost suflate cu aur și în culori vii așa cum sunt câmpurile înflorite. Mai apar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este icoana Sfântului Ioan Teologul. Are dimensiunile 100 x 50 cm. Este icoană tablou pe lemn cu ramă și sculptură în lemn. Predomină culoarea marou. În partea nordică este icoana Maicii Domnului. Are aceleași dimensiuni, ornamentație și culoare. Pictura din naos a fost refăcută cu ocazia restaurărilor din 1910-1911. Potrivit iconografiei ortodoxe, sus, în bolta turlei naosului este pictat Iisus Pantocrator, în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu ramă și sculptură în lemn. Predomină culoarea marou. În partea nordică este icoana Maicii Domnului. Are aceleași dimensiuni, ornamentație și culoare. Pictura din naos a fost refăcută cu ocazia restaurărilor din 1910-1911. Potrivit iconografiei ortodoxe, sus, în bolta turlei naosului este pictat Iisus Pantocrator, în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri, profeți, apostoli și sfinți. Pictura este deteriorată, încât nu i se poate aprecia vechimea și calitățile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mare. Ultimele două scene sunt pe porțiunea de zid dintre absidă și brâul răsucit ce coboară pe sub pandantivi. Ele urmează după Schimbarea la față, care este deasupra lor. După acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul următor ilustrează în special mucenicia apostolilor și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor doi orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile, atât cea veche cât și cea nouă. Până la brâul răsucit mai sus sunt două scene ce reprezintă martiraje ce nu pot fi identificate, iar de la brâu la zidul de despărțire dintre naos și pronaos este o altă scenă mai mare, tot martiraje ale unor sfinți. Unul dintre ei este răstignit asemenea Mântuitorului, iar alții sunt omorâți cu pietre. „Pictorii au reprezentat în acest registru pe unii apostoli martirizați prin răstignire asemenea Mântuitorului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Platon și Gheorghe cu sabie și scut (între primele două ferestre), Serghie și Vah, Evstatie (între ultimele două ferestre), Dorotei și Leontie, Teodor Stratilat (după a treia fereastră), Iacob, Procopie etc. În capătul acestui registru, aproape de zidul de despărțire dintre naos și pronaos sunt doctorii fără de arginți Cozma și Damian, Pantelimon și Ermolae și Iachint, toți ținând în mână câte o linguriță și o trusă cu medicamente. Pictura din naos, peretele nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Procopie etc. În capătul acestui registru, aproape de zidul de despărțire dintre naos și pronaos sunt doctorii fără de arginți Cozma și Damian, Pantelimon și Ermolae și Iachint, toți ținând în mână câte o linguriță și o trusă cu medicamente. Pictura din naos, peretele nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord în partea de sus în conca absidei este pictată Adormirea Maicii Domnului în medalion aurit, pe tron, înconjurată de mulțimi de îngeri și numeroși sfinți ce variază după îmbrăcăminte
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
registru, aproape de zidul de despărțire dintre naos și pronaos sunt doctorii fără de arginți Cozma și Damian, Pantelimon și Ermolae și Iachint, toți ținând în mână câte o linguriță și o trusă cu medicamente. Pictura din naos, peretele nordic Pictura din naos, peretele sudic În absida de nord în partea de sus în conca absidei este pictată Adormirea Maicii Domnului în medalion aurit, pe tron, înconjurată de mulțimi de îngeri și numeroși sfinți ce variază după îmbrăcăminte. Deasupra absidei pe zidul vertical
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fi recunoscuți. În afară de scenele pictate pe laturile de sud și nord pe care le-am prezentat, mai există un registru cu scene mai mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin alternanță și aglomerare de persoane, ci și prin numeroase compoziții, care coboară din bolta turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate au căutat și au reușit să lege unele scene
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unele compoziții sunt încadrate personaje îmbrăcate cu șube mițoase, opinci și căciuli specifice românești”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 56 footnote>. Sfinții pictați în ambrazurile ferestrelor, ca și cei care se află în penultimul registru, de jur împrejur, atât în naos cât și în pronaos, au aureolele sculptate în relief, cu diferite motive florale și geometrice. Aureola sfinților are un motiv decorativ deosebit. Se arată prin aceasta influența exercitată de pictura și decorația bisericii de la Sfinții Trei Ierarhi. Spre deosebire de compozițiile din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe latura de sud este Pilda celui ce a sădit vie și a lăsat-o lucrătorilor, două personaje sunt ucise cu sabia și cu pietre, iar altul răstignit îl prefigurează pe Iisus Hristos. Pe latura de nord cum privim spre naos, sunt următoarele scene: Pilda samariteanului milostiv, prima scenă îl arată pe omul căzut între tâlhari, bătut și lăsat aproape mort. Tâlharii foarte numeroși au înfățișare de diavoli, Samariteanul îl unge cu untdelemn pe cel lovit, Samariteanul dă gazdei doi dinari
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de teme iconografice, tratate în cicluri de scene sau într-o singură scenă. Se impune ordinea și simetria scenelor repartizate pe toate zidurile bisericii. Un loc important îl ocupă registrele cu pildele și minunile Mântuitorului Hristos, reprezentate nu numai în naos și pronaos, dar și în altar, fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți, atât în sinaxarul din pronaos cât și în registrele din naos. Mulți sfinți sunt răstigniți asemenea Mântuitorului Iisus Hristos. ,,Pictorii accentuează elementul miraculos atât în ilustrarea numeroaselor minuni, vindecări, cât și în redarea martirajelor variate și de o mare cruzime. Aici se vede influența artei grecești, întâlnită de pildă și în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a relatat mai sus. Pe clopotul cu ornamentație în relief și inscripție în limba română, turnat în anul 1932 la Iași, pe marginea de jos a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul numită Axionița, din 1932, ce se găsește în naosul bisericii este consemnat donatorul - starețul mănăstirii: protosinghelul Theodosie Bonteanu. Tot Theodosie Bonteanu este menționat la 8 octombrie 1933, ca stareț al mănăstirii Cetățuia având de această dată rangul de arhimandrit, în actul de sfințire a paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al mănăstirii. Pictorul ei nu-l cunoaștem. Icoana are 110 x 70 cm și este pictată în stilul renaștere. În fața Sfântului Altar de o parte și de alta sunt două sfeșnice din alamă făcute în anul 1862. Policandrul mare din naosul bisericii este al „bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, s-a prefăcut, adăugându-i-se 620 de Kg. de alamă, în total având 1540 de Kg., și a costat 424 franci. S-a făcut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Dimitrie Suceveanul și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
marșul pe întinderea tăcută și, mai târziu, străbătând gara și pătrunzând în orașul adormit; clătină din cap în semn de refuz, izbindu-se de pereți, fiindcă avea convingerea că veneau după el și că, în curând, vor intra în marele naos pustiu, ca să-și așeze acolo tabăra în tihnă, așteptându-l să se decidă să-i însoțească. Nu voia să se întoarcă cu ei în deșert; nu voia să rătăcească în vecii vecilor prin „pământul pustiu“ din Tikdabra și le șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ar putea să se afle după ușă ca să sară pe el. În biserici nu exista nici un moment de răgaz, șirurile lungi de păcătoși pocăiți, reîmprospătate În mod constant ca și cum ar fi fost niște linii de montaj, Înconjurau de două ori naosul central. Duhovnicii de serviciu nu se dădură bătuți, uneori distrați din cauza oboselii, alteori cu atenția brusc trezită de un amănunt scandalos al spovedaniei, aplicau la sfârșit o penitență pro forma, atâția tatăl nostru, atâtea ave marii, și hotărau o absolvire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
pas - pentru că În câteva minute, de când intrasem, Învățasem drumul pe dinafară, iar marile țestoase de metal ce mi se-nșiruiau În laturi erau destul de impunătoare ca să le pot semnala prezența cu coada ochiului. Am revenit, cu spatele, de-a lungul naosului către ușa de la intrare, și din nou am văzut venind asupră-mi păsările acelea preistorice amenințătoare din pânză roasă și fire metalice, libelulele acelea dușmănoase pe care o voință ocultă le pusese să atârne din tavanul naosului. Le simțeam ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de-a lungul naosului către ușa de la intrare, și din nou am văzut venind asupră-mi păsările acelea preistorice amenințătoare din pânză roasă și fire metalice, libelulele acelea dușmănoase pe care o voință ocultă le pusese să atârne din tavanul naosului. Le simțeam ca pe niște metafore sapiențiale, mult mai pline de Înțelesuri și de aluzii decât pretindea În mod prefăcut textul inscripțiilor ce le Însoțeau. Zbor de insecte și de reptile din jurasic, alegorie a lungilor migrații pe care Pendulul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]