369 matches
-
sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului narațiunii. Naratorul se proiectează în discurs prin indici textuali, fiind o prezență concretă în spațiul diegetic. Personajul narator poate fi protagonist sau martor al evenimentelor relatate, poate apărea în ipostaza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnalată prin indici textuali periferici: enunțurile la persoana a III a sunt marcate une ori subiectiv și/sau afectiv, în text putând apărea și mărci ale persoanei I cu o frec vență nesemnificativă. În Povestea lui HarapAlb, de exemplu, domină nararea la persoana a IIIa, dar, contrapunctic, naratorul este textualizat prin enunțuri la persoana I: Dar cemi pasă mie, eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. B. NARATORUL INTRADIEGETIC/HOMODIEGETIC este proiectat în text ca eu na
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persoana narativă, perspectiva din care narează și perspectiva temporală, ordinea narativă și modalitățile narative (apud G. Genette). Perspectivele temporale care structurează textul narativ sunt determinate de relația instituită între timpul narat (durata ficțională a evenimentelor care alcătuiesc trama) și timpul narării, al istorisirii. Ca element constitutiv specific discursului epic, temporalitatea generează trei modele narative principale, din combinarea cărora rezultă mai multe formule narative (narațiunea în ramă, povestirea în povestire, jurnalul comentat etc.): Narațiunea ulterioară, în care evenimentele sunt relatate din perspectiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
generează trei modele narative principale, din combinarea cărora rezultă mai multe formule narative (narațiunea în ramă, povestirea în povestire, jurnalul comentat etc.): Narațiunea ulterioară, în care evenimentele sunt relatate din perspectiva faptelor petrecute deja, orientează axa temporală spre trecut (momentul narării este situat după timpul istorisit). Sunt frecvente timpurile verbale trecute (imperfect, perfect simplu sau compus, maimultcaperfectul): Era începutul verii. Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. (M. Preda, Moromeții) Narațiunea simultană anulează hotarul dintre timpul narațiunii, timpul narării și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
momentul narării este situat după timpul istorisit). Sunt frecvente timpurile verbale trecute (imperfect, perfect simplu sau compus, maimultcaperfectul): Era începutul verii. Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. (M. Preda, Moromeții) Narațiunea simultană anulează hotarul dintre timpul narațiunii, timpul narării și timpul lecturării: momentul narării pare simultan cu timpul desfășurării întâmplărilor, iar naratorul pare a istorisi faptele pe măsură ce ele se desfășoară. Prin actul comunicării la prezent, timpul narațiunii este adus în timpul cititorului. Timpul narativ predominant este prezentul: Dicomesienii revin a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpul istorisit). Sunt frecvente timpurile verbale trecute (imperfect, perfect simplu sau compus, maimultcaperfectul): Era începutul verii. Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. (M. Preda, Moromeții) Narațiunea simultană anulează hotarul dintre timpul narațiunii, timpul narării și timpul lecturării: momentul narării pare simultan cu timpul desfășurării întâmplărilor, iar naratorul pare a istorisi faptele pe măsură ce ele se desfășoară. Prin actul comunicării la prezent, timpul narațiunii este adus în timpul cititorului. Timpul narativ predominant este prezentul: Dicomesienii revin a doua zi și invadează insula
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune discursul personajelor ce substituie pe spații ample discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune discursul personajelor ce substituie pe spații ample discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune discursul personajelor ce substituie pe spații ample discursul naratorului. Conferă narațiunii un caracter scenic, determinând predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specifice: două puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a textului) se asociază textualismului (textul se auto-oglindește sau face trimiteri la alte texte, nu la lumea reală), rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
durată de mare concentrare epică; în același timp, verbe precum se retrase, vru, dădu, i se păru, se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
folclorul, satul de munte 6. secvențe care fixează dimensiunea temporală: ceasuri întregi; seara, când am poposit 7. Valoarea expresivă a timpului imperfect constă în capacitatea de a exprima carac terul durativ al acțiunii, plasândo într un trecut apropiat de momentul narării. 8. O trăsătură esențială a genului epic este prezența în text a instanțelor narative, nara torul și personajele. În fragmentul dat, se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
24 de capitole (ordonate alfabetic, de la A la Z, capitolele X și Y conținând doar câte un șir de puncte de suspensie), apare ca un montaj cinematografic, fragmentat, experimental. Dar acest aspect polimorf, cu focalizare multiplă, cu alternarea vocilor narative (nararea se face nu numai la persoanele I și a IIIa, ci și la persoana a II a) este perfect motivat de complexitatea liniilor tematice - căutarea identității și a originii, familia biologică și „familia“ spirituală, amnezia și anamneza, raportul dintre individ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vânzătorul ambulant, amintirea etc. 6. Textul citat pune în evidență o perspectivă narativă internă, subiectivă. 7. Având rolul de a anula granițele semantic temporale, prezentul narativ oferă în text o perspectivă sincronică. Astfel, timpul evenimentelor narate se suprapune cu timpul narării, acțiunea fiind dinamizată. Lectorul trăiește, așadar, iluzia participării directe la evenimente, chiar în timp ce acestea se desfășoară. Verbele precum vizitez, răspândește, citesc, oprește imprimă acțiunilor un caracter dinamic, dramatic, surprinzător. 8. Genul epic apelează la narațiune ca mod principal de expunere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese din du rată, devine supratemporală, aparținând unui prezent etern (Niciodată nam trăit mai total și mai nemijlocit ca în acele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Holban, O moarte care nu dovedește nimic) 1. sinonime neologice: teorie - concepție, ipoteză; hotărâsem - decisesem, optasem 2. Parantezele utilizate în secvența dată au rolul de a izola de restul enunțului o construcție explicativă/incidentală; au rolul de a diferenția planul narării evenimentelor de planul reflecțiilor personajului narator/rolul de a marca inserarea unei reflecții în flu xul discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
189, arătând că nu atât războiul în sine întemeiează cunoașterea istorică, cât puterea de transformare a unor idei și concepții originale. Foucault pune semnul echivalenței între istoricismul politic modern și întemeierea istoriei scrise, ceea ce nu este tocmai veridic. Nu numai nararea (incompletă) a războiului creează istoria și/sau istoricismul. Cunoașterea, și cu atât mai puțin cunoașterea istorică, nu are, în mod explicit și de la natură, o vocație războinică. În schimb, ea are, în obiectivul ei, acea vocație de a prezenta disputele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la anexarea altor domenii ale cunoașterii la discursul literar, printre care filosofia, psihologia, sociologia, matamatica, fizica, medicina. Dar sincronizarea a presupus mutații în sfera problematicii (problematica intelectualului), a tematicii (existența citadină și psihică), a formulelor estetice (abandonarea formulelor tradiționale de narare). Teoriile lui E. Lovinescu aveau la bază trei elemente: ideea de saeculum, a lui Tacitus, conceptul de interdependență și teoria imitației a sociologului francez Gabriel Tarde (Valentina Marin Curticeanu). Analizând și redimensionând unele judecăți critice consacrate, referitoare la Vlahuță, Brătescu-Voinești
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
câteva secvențe confesive. Mai întâi, în mărturia despre imposibilitatea de a mai visa, premisa, după cum știm, a nebuniei sau a prăbușirii inerente 8: "Nu mai am nici o fantezie de cheltuit în visuri. Am rămas cu cele de copil". Ulterior, episodul narării viselor infantile, făcută unui posibil alter ego, identificat deocamdată în persoana lui Alexandru, prietenul care îi înțelege dramă și îi sugerează o șansă de evadare, invocă aceleași premise ale viitoarei decăderi. Astfel, atât visele din copilărie, construite pe schemă tentativei
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
un model prestabilit, ci se îndepărtează de tipare, de rigid, folosește mai degrabă tehnică sfidării, eterogenitatea tendințelor sau, așa cum spune Cortázar, "persistentă noțiune realistă a românului". Exemplu al acestei maturități a tehnicii românului nou este înlocuirea relației cauză-efect printr-o narare fragmentată, grație folosirii multiplelor perspective, cum sunt tehnicile cinematografice, intrigile amestecate și lipsa de cronologie, coexistența între real și supranatural, așa-numitul realism magic, cu ilustrul sau reprezentant García Márquez și opera să măiastra O sută de ani de singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu se servește de instrumentul narativ respectiv pentru a crea o "duplicitate enunțiativă", o difracție a enunțării în tot atâtea locuri câte personaje au fost implicate în actul narării. Din punctul de vedere al crezului estetic, acesta este mai mult decât respectat: maximă sinceritate/ autenticitate și o pluralitate enunțiativă într-o formă expresivă atât de pronunțată, încât se poate constata nu numai o multiplicare prin adaus, dar chiar o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel al naratorului. Ciru Oeconomu, cu cele două romane istorice ale sale, Răzbunarea lui Anastase și Fiica lui Sejan, este reprezentativ pentru ultima categorie de scriitori și publiciști preocupați de narațiunea artistică istorică. Putem vorbi acum despre aspirația spre o narare obiectivă, însoțită de un evident respect pentru documentul istoric. La Ciru Oecomomu caracteristicile stilistice de tip romantic apar foarte rar, nota dominantă fiind dată de realism. Se observă influența istoriei ca obiect de studiu (dialog redus, conflictul major, social, analizat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evident respect pentru documentul istoric. La Ciru Oecomomu caracteristicile stilistice de tip romantic apar foarte rar, nota dominantă fiind dată de realism. Se observă influența istoriei ca obiect de studiu (dialog redus, conflictul major, social, analizat pe baza argumentației socio-științifice, narare concentrată, fără a fi expeditivă, detașare rece de epoca evocată). Prozatorul dovedește pricepere în dezvoltarea firului narativ. Nivelul expresiei conține cele mai multe elemente deficitare 56. Acest nivel se caracterizează lexical, în primul rând, prin evitarea elementului popular. Neologismul este des utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]