801 matches
-
Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia lui Asachi, proza lui Kogălniceanu, memorialistica lui Codru-Drăgușanu, opera lui Bolintineanu, opera literară a lui Hasdeu. Tot aici, străpungeri spre alte epoci și alte metode: studii de naratologie modernă, despre Filimon, Creangă și Duiliu Zamfirescu. Promotor al modernizării istoriei literare, C. a militat concomitent pentru realizarea instrumentelor de lucru, el însuși coordonând, prefațând și adnotând seria Documente și manuscrise literare (I-V, 1967-1986), precum și lucrările Gândirea românească în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
în partea destinată operei lui Marin Preda, prelungiri din Marin Preda. Timpul dialogului (1983), cartea care l-a consacrat în câmpul criticii literare. Demersul se află la intersecția dintre tematismul noii critici franceze (J-P Richard; G. Poulet; J. Starobinski) cu naratologia contemporană (G. Genette; G. Prince; T. Todorov). Noutatea criticii sale e dată însă de rafinamentul comentariilor lui, dar și de savoarea discursului critic. Vasile Popovici nu e primul care luminează subterana psihologică a textului slavician. El o face însă îndoindu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici îi revine marele merit de a fi cel care "introduce primul la noi cel de-al treilea personaj, echivalentul romanesc al corului, și totodată cu el, personajul trialogic"47. Reușind să schițeze un sistem de antropologie literară și de naratologie, Vasile Popovici descoperă prin intermediul acestuia că "pe acest temei, Slavici nu poate fi, cu nici un chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă [...] Slavici nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
urmează exemplul, totuși; Gerald Prince, pe de altă parte, simte nevoia suplimentării modelului binar original cu încă două categorii: narrating (relatarea unui eveniment sau a mai multor evenimente) și narration (producerea narațiunii) - se vede bine tendința de a include în naratologie nu numai textul literar ca atare, ci și textul cultural, ba chiar și textul științific dacă prezintă el, precum discursul psihiatric, atribute naratoriale pronunțate. Delimitarea - și mă gîndesc în primul rînd la aceea esențială: fabula vs. sjuzhet, histoire vs. récit
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu adevărat naratorul se reduce la o „fabulă”/„istorie” cronologică, una pe care cititorul încearcă să o reconstituie în ordinea ei temporală - și că secvențele „subiectului”/„povestirii” nu sînt decît devieri de la o poveste preexistentă; ea, o premisă indispensabilă a naratologiei, ne permite să despărțim în final non-narațiunile de narațiunile care reproduc secvențe ale unor evenimente ce pot fi identificate ca un dat nontextual, anterior reprezentării narative și indiferent de această prezentare. Nu înseamnă că întîmplările din Mara lui Slavici se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de țigară și, iarăși, un cerculeț de cafea pe ea! Uitîndu-te la toate acestea crezi că ai în față o narațiune - deși desenatorul o neagă cu vehemență. Acest exemplu, deși straniu, încearcă să atingă un punct fundamental, dar problematic, al naratologiei. Perceperea conexiunilor neîntîmplătoare într-o secvență evenimențială este prerogativa destinatarului: este inutil pentru oricine (de exemplu, pentru povestitor) să insiste că are în față o narațiune dacă destinatarul nu o percepe ca atare (vezi 7.3). În acest caz, cel
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
simplă, este descrierea verbală a unuia sau mai multor evenimente generatoare de curiozitate, ca și a modului în care curiozitatea este diminuată sau satisfăcută. (Colby, 1970: 177) După cum vom observa în următorul capitol, definiția este similară cu aceea a precursorului naratologiei, Vladimir Propp. Propp a studiat structura cuprinzătoare a basmului rusesc, una în care starea inițială de echilibru este tulburată de diverse forțe destabilizatoare. Această destabilizare produce un dezechilibru încă înaintea oricărei acțiuni, ducînd la reinstaurarea unei versiuni schimbate a echilibrului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
natura narațiunii și trăsăturile ei tipice, din perspectivă literară și lingvistică, în: Bal (1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura de bază a istoriei 2.1. Istorie / fabula / histoire Naratologii au stăruit îndelung asupra unei diviziuni teoretice a materiei în domeniile istoriei (fabula sau histoire) și discursului (sjuzhet sau discours). Istoria reprezintă materia de bază, neprelucrată a povestirii și (cu anumite trăsături deosebitoare) cuprinde evenimente, personaje și cadru. Relațiile dintre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
doilea de narație, iar acesta din urmă va fi subiectul la care mă întorc acum. Problema de a specifica exact cîte instanțe narative opționale sau obligatorii sînt implicate în procesul de narare poate deveni foarte complicată. Schema general acceptată de naratologi este următoarea (vezi Chatman, 1978: 151). În cercetarea lui Chatman, autorul real și cititorul real sînt lăsați la o parte, sub pretextul că contrapunerile lor „implicate” funcționează ca substitute în procesul de transmisie narativă. Mai mult decît atît, Chatman susține
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
argumenta că, în pofida unei relevanțe potențiale a constructelor „autor implicat”, „naratar”, „cititor implicat”, cele trei roluri narative principale în procesul de transmisie narativă sînt: autorul, naratorul și cititorul. Nu este întîmplător că din cele șase roluri dezbătute în studiile de naratologie, acestea trei sînt cele mai des întîlnite la suprafața textelor narrative, și sînt primele care ne vin în minte cînd ne gîndim la narațiuni. Noi, cititorii, deschidem romanul Marile speranțe și cineva ne spune cum și-a descoperit propriu-i
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aplicații interesante semnate de un critic și romancier preocupat de teoretizarea narațiunii, dar nu lipsit de spirit critic. De asemenea, mai sînt recomandați în mod special Fludernik (1993) și (1996), cu sinteze magistrale și sugestii privind numeroase probleme fundamentale în naratologie; Berendson (1981;1984); Ryan (1981); Fowler (1981); Uspensky (1973); Rifelj (1979); Nelles (1984); Warhol (1986); și Herman (1997). Teoria lui Simpson cu cele nouă fațete ale naratorilor este amănunțit expusă de Simpson (1993). Acest capitol a lăsat complet deoparte problema
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
probabil cea mai puternică atracție pentru cititorii de romane și proză scurtă. Iar aceasta, dintre toate elementele narațiunii, pare a fi cel mai ostil unei analize sistematice - drept care subiectul ca atare este oarecum neglijat în studiile naratologice. Pentru început, mulți naratologi nu percepeau aici un subiect care să se susțină: se punea sub semnul întrebării ceea ce se numește statutul ontologic al personajului, persoana și sinele (statutul ontologic al unui lucru se referă la situația sa ca parte a existenței: în ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
umane în sensul literal al cuvîntului, ele sînt în parte modelate pe concepția cititorului despre oameni și, prin aceasta, capătă forma de persoană. (Rimmon-Kenan, 1983:33) Ultima parte a acestui citat face trimitere la "concepția cititorului” (o referință rară în naratologia anterioară) și recunoaște că personajele sînt "în parte modelate” după oameni reali. Indiferent de ce spun unele teorii, cititorii încă interpretează personajele din roman ca indivizi (fie aceștia plasați într-o lumină difuză sau clară, fie ei recognoscibili, imprevizibili sau impenetrabili
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
schimbarea fundamentală de viziune culturală care, concretizată inițial în teoria lingvistică saussuriană și în cercetările Școlii formale ruse, a dus la apariția paradigmei structuraliste și a teoriilor semiotice întemeiate pe interdependența câmpurilor semantice (A.-J. Greimas, Michel Riffaterre) și a naratologiei (Tzvetan Todorov, Gérard Genette), ca sistematică a înlănțuirii și distribuției unor coduri și funcții universale. Aplicarea acestei metodologii acoperă toate studiile lui Z., de la Proza poetică românească în secolul al XIX-lea până la analizele comparatiste din Imaginea ascunsă. Structura narativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
mai temeinice monografii despre Marcel Proust apărute la noi. Centrul ei de interes, dincolo de utila și riguroasa expunere a procesului de pătrundere a proustianismului în cultura europeană și românească, rezidă în identificarea, pe urmele celor mai recente eforturi din domeniul naratologiei, a principiului compozițional - genetic-arborescent - care a dat naștere „aventurii” textuale din À la recherche du temps perdu, roman care „reprezintă un caz-limită de homologie perfectă între structura frazei, a paragrafului și a întregului volum: «structura de adâncime» a unui întreg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatura și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de istorie și politică europeană (1945-1995), Derek Urwin • Dicționar de naratologie, Gerald A. Prince • Dicționar de postmodernism, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar englez-român, Petru Iamandi • Dicționar englez-român al Bibliei autorizate. Geneza (facerea) sau întâia carte a lui Moise, Mihai Stroe • Dicționar englez-român de termeni economici și juridici, Areta Voroniuc • Dicționar englez-român de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Introducere Observațiile narativiste despre preferința pentru intervenție, construcție, imaginare istorică sau artistică în locul descoperirii în istorie sau artă, favorizează conținutul lucrării care ar dori să se înscrie în aria contribuțiilor care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecăților despre narațiunile înțelese numai ca artefacte verbale. Ea se plasează, în acest fel, așa cum am subliniat deja, pe un teritoriu în care orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii. Cercetarea accentuează faptul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este în mod inevitabil disparat. Sunt formulate întrebări despre limita dintre narațiune, non narațiune și antinarațiune sau despre limita dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia sau despre categoriile deschise ale naratologiei. Apar întrebări despre măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narațiune, non narațiune și antinarațiune sau despre limita dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia sau despre categoriile deschise ale naratologiei. Apar întrebări despre măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul științelor sociale sau exacte, în spectacolul dramatic, de operă, cinematografic sau
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]