382 matches
-
femei necunoscute, să o transform Într-o prezență familiară, Încercînd să descopăr cu ce semăna din vastul domeniu - niciodată Îndeajuns de vast a ceea ce cunoșteam pînă atunci. „Libidoul dumitale narcisist...“, murmurase psihanalistul, „tot ce reușești să asimilezi Îți Întărește libidoul narcisist“. Îmi dăduse exemplul destinațiilor de vacanță, unde oamenilor le place să se Întoarcă spre a se proteja Împotriva impresiilor noi și adesea penibile pe care le provoacă un loc necunoscut. Îl Întrebasem dacă el considera femeile ca pe niște destinații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
europene drept model pe calea egalizării economice, au dat deopotrivă exemplul libertății sexuale. În mod neașteptat, În sânul acestei clase de mijloc la care se alipeau treptat muncitorii și funcționarii - sau, mai precis, printre copiii acestei clase de mijloc -, competiția narcisistă deschise un nou teren de confruntare. În iulie 1972, la Traunstein, un orășel bavarez de lângă frontiera austriacă, În timpul unui sejur lingvistic, Patrick Castelli, un alt tânăr francez din grupul lui Bruno, reuși să Încalece treizeci și șapte de pipițe În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Într-o societate În care disocierea sex-procreație este perfect realizată; dar Huxley uită să țină seama de individualism. N-a putut Înțelege că sexul, odată disociat de procreație, subzistă nu atât ca principiu de plăcere, cât ca principiu de diferențiere narcisistă; la fel stau lucrurile și cu dorința de Îmbogățire. De ce modelul social-democrației suedeze nu a putut Învinge niciodată modelul liberal? De ce n-a fost nici măcar experimentat În domeniul satisfacerii sexuale? Pentru că mutația metafizică operată de știința modernă aduce cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sunt reacționari. Balzac, Flaubert, Baudelaire, Dostoievski: numai reacționari. Dar trebuie să mai și regulezi, nu? Trebuie să-i tragi niște orgii. E foarte important. Sollers Îl părăsi pe Bruno după cinci minute, lăsându-l Într-o stare de ușoară beție narcisistă. Se mai calmă pe drumul de Întoarcere. Philippe Sollers părea să fie un scriitor cunoscut; totuși, lectura din Femmes o arăta clar, nu reușea să frigă decât târfe bătrâne din mediile culturale; puștoaicele, evident, preferau cântăreți. În aceste condiții, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
credințe În nemurire pentru bătrâni.” (Lautréamont - Poésies II) Indivizii pe care Bruno Îi cunoscuse de-a lungul vieții sale erau, În cea mai mare parte, mânați exclusiv de căutarea plăcerii - desigur, dacă În noțiunea de plăcere includem recompensele de ordin narcisist, strâns legate de prețuirea sau admirația celorlalți. Apăreau astfel diferite strategii, numite vieți umane. De la această regulă, trebuia totuși să facă o excepție - cazul fratelui său vitreg; Însuși termenul de plăcere părea greu să-i poată fi asociat; dar, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dau chiar acestei contemplări un caracter mai intim printr-o epilație ce Înlesnește examinarea clitorisului și a buzelor mari. Chiar dacă nu participi la activitățile specifice ale centrului, toate acestea creează un climat foarte special, la fel de Îndepărtat de ambianța erotică și narcisistă a discotecilor italiene ca și de climatul «dubios» al cartierelor rău famate din marile orașe. În concluzie, e o stațiune balneară clasică, mai curând cuminte, cu diferența că plăcerile sexuale ocupă aici un loc important și acceptat. Ești tentat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
toate, le preocupa reușita școlară, Înainte de toate Încercau să-și asigure un viitor profesional decent. Ieșeau cu băieții doar ca să-și umple timpul liber, ca să-și ofere o distracție În care intrau În părți aproximativ egale plăcerea sexuală și satisfacția narcisistă. Apoi Încercau să Încheie o căsătorie bazată pe rațiune, pe o minimă potrivire a situațiilor socio-profesionale și pe o anumită comunitate de gusturi. Sigur, renunțau astfel la orice șansă de fericire - aceasta fiind inseparabilă de stări fuzionale și regresive incompatibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
plasa În categorii sexuale, cum i se părea lui mai potrivit. Unii urmau să ajungă soți și tați, alții vor fi homosexuali - cei normali, cei anormali, profunzii, amuzanții, jucătorii, speculanții; erudiții Înnăscuți, cei cu chemare pentru filozofie; amanții, truditorii, birocrații, narcisiștii, băutorii. Era foarte preocupat de aceste categorii. El Însuși Își detesta familia și se descotorosise de ea. Le declara studenților că veniseră la universitate ca să Învețe ceva și pentru asta trebuiau să se debaraseze de opiniile părinților lor. El avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a face pe plac nevestei În exercițiu). „Minna”, soție la timpul prezent, este un spirit științific (astrofiziciană de profesie), dar e „magică” În toate celelalte privințe. „Vela”, soție la timpul trecut, e la fel de sexy și de disponibilă (poate fiindcă naratorul narcisist are acest efect galvanic asupra oricărei femei), dar sideralitatea ei (sugerată marginal de profesiunea „Minnei”) este doar răceală manipulatoare și șantajistă, calcul carierist și factor distructiv (profesional, e specialistă În teoria haosului). 14 Nu e locul să redeschid aici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de a conviețui între bărbat și femeie. Ruptura dintre unitatea afectivă și fecunditate este un alt factor care determină familia să fie fragilă, mai ales din cauza cultului față de corp. Acesta este considerat doar în raport cu propria persoană, în mod individualist și narcisist, nu în serviciul și spre binele celuilalt și, cu atât mai puțin, în raport cu societatea. 2. Iubirea și valoarea persoanei Există o distincție clară între persoană ca spirit întrupat și valorile persoanei care se găsesc în ea, înnăscute sau dobândite. Acestea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și la Charles de Gaulle, dacă e să dăm crezare unuia dintre cei mai documentați dintre observatorii săi. Nici un profet, scrie Jean Daniel, nu a fost mai convins că a fost predestinat. Nici o pasiune nu s-a confirmat într-atît de narcisistă. Nici un amant nu s-a iubit mai mult, incluzîndu-se pe sine în obiectul iubirii sale"196. Care era, după cum se știe, Franța. Ambiția, care niciodată nu îi lipsește conducătorului, nevoia sa irezistibilă de a se așeza în frunte, sînt relevante
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se situeze la nivelul lor, cum să îi iubească? Pentru că nu era în stare să se iubească decît pe sine. Bariera aceasta nu are nimic extraordinar. Ne lovim de ea ori de cîte ori avem de-a face cu indivizi narcisiști sau, cum îi numește limbajul comun, egoiști, egocentrici. Ne întoarcem la o idee curentă, ale cărei consecințe însă nu sînt bine cunoscute. Căci, dacă ideea noastră e plauzibilă, ne trezim în plin paradox. În principiu, mulțimile sînt alcătuite din indivizi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
EEA și/sau din cauza afectării respectivelor structuri cognitive (de exemplu, supraactivare). Tabelul 3.2. Strategiile primare de relaționare și tulburările de personalitate corespunzătoare (adaptat după Pretzer și Beck, 1996). Strategia Tulburarea de personalitate Prădare Antisocială Solicitare (de ajutor) Dependentă Competitivitate Narcisistă Exhibiționism Histrionică Autonomie Schizoidă Defensivitate Paranoidă Retragere Evitantă Ritualizare Compulsivă BIBLIOGRAFIE APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised). American Psychiatric Association: Washington. Archer, J. (1996). Sex differences in social behavior. Are the social role and
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
interacționează cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy&Egeland, 1999). Astfel, copiii cu atașament anxios vor fi mai dependenți, cei cu atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști și incompetenți sau dificil de înțeles din punct de vedere social. 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea personalității În abordarea etiopatogenetică a tulburărilor de personalitate astăzi se discută de implicarea mai multor factori. În mod deosebit, mai mulți
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
investigații care se desfășoară ca niște cronici etnografice, admirate de public, însă oferind puțin material pentru o reflecție generală 94. Influența oarecum limitată în sânul antropologiei franceze a postmodernismului american se manifestă aici în lumina cea mai desuetă a exaltării narcisiste a cercetătorului și a eleganței estetice a operei lui. Înmulțirea publicațiilor despre scriere în care sunt expuse temerile etnologului oferă un indiciu privind ascendentul exercitat de această orientare. Cea de-a doua opțiune, care nu o exclude pe cea dintâi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei sau îi privește în mod direct. Ei acționează într-o manieră foarte individualistă și nu țin cont decât de propriile interese. Egoiștii n-au depășit perioada copilăriei și cred că li se cuvine totul. Pentru ei, ca și pentru narcisiști cu care seamănă foarte mult -, ceilalți nu sunt decât niște pioni care îi ajută sau le fac rău. Sunt foarte dificili. Egoiștii sunt ușor de recunoscut datorită lipsei lor crase de generozitate. Adună totul numai pentru ei, nu se gândesc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de cazuri, persoana resimte o emoție de jenă sau de umilință; b. rușinea agresivă. Aceasta este tipul de rușine care se exprimă printr-un comportament de furie, prin blamarea sau calomnierea celor care au așteptări exagerate față de sine; c. rușinea narcisistă. Este acea formă a rușinii care apare atunci când obligațiile excedentare legate de status sunt impuse din interior (autoasumate) și factorul de influență este propriul sine. Ea este specifică nu "oamenilor buni care se întâmplă să facă fapte rele", ca în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mijloc de a ne iubi pe noi înșine. Dacă aceste produse nu sunt demne de iubit, suntem introduși într-un loc narcisistic unde pierdem din vedere munca însăși și ne concentrăm numai asupra nevoilor personale. Munca noastră preia din calitățile narcisiste atunci când nu reflectă sinele în suficientă măsură. Căutăm să reparăm narcisismul încercând să dăm strălucire realizării, să găsim satisfacții în recompense cum ar fi banii, prestigiul și celelalte podoabe ale succesului. Banii și munca sunt două elemente strâns legate. Desprinzând
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică (Fukuyama și "sfîrșitul istoriei") sau postsocială (în care actorii încetează de a mai fi ființe sociale, închizîndu-se în căutarea narcisistă a propriei identități), noi credem alături de Anthony Giddens că individul nu își urmărește doar rațional interesele pe piață, ci se construiește ca ființă rațional-relațională preocupată în egală măsură de autorealizare (self fulfillment la Giddens), de ecologie informațională și socială, de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de apartenență națională și ocultarea minorităților au jucat un rol esențial în colapsul regimurilor comuniste prin așa-numitul Retour
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Rezsohazy, 1970) subliniază contribuția majoră a valorilor la demararea creșterii. Schimbările culturale profunde pe care le-a cunoscut Occidentul în anii 1960 și 1970 încurajează cercetarea. Noua eră care a început este numită, după unii autori, postmodernă, postindustrială (Bell, 1973), narcisistă (Lasch, 1978), hedonistă, individualistă (Lipovetsky, 1983), secularizată (Rémond, 1998), postmaterialistă... Ipoteza postmaterialistă a lui Roland Inglehart (începând cu 1971) deschide o gamă largă de investigații empirice. O altă serie de inițiative i se datorează lui Milton Rokeach (1973). În 1981
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
spun experții, patologiile dominante nu mai sunt isteriile, ci narcisismele. -6. Căutarea sinelui poate să ducă în realitate la narcisism: A mă iubi pe mine suficient ca să nu am nevoie de altcineva care să mă facă fericit" (Lipovetsky). Această tensiune narcisistă, descrisă de Christopher Lasch, se manifestă în diverse domenii. Ea devine tragică prin frica de a îmbătrâni și de a muri. -7. Tehnicile care favorizează expresia sinelui sunt în vogă, analiza stărilor de spirit, a sănătății mentale: yoga, zen, mișcările
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
obiectivare. „În secolul nostru - afirmă unul dintre teoreticienii postmodernismului românesc, Gheorghe Crăciun - o bună parte a poeziei începe să și piardă aproape toate caracteristicile cunoscute din romantism, simbolism și modernism. Ea nu mai este magică, idealistă, cantabilă, ermetică, imperso nală, narcisistă, ci devine directă, prozaică, tranzitivă, biografică, concretă. Se deliricizează, cu alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Distanțarea de lucruri, chiar și de natură, instalarea în enigmă și iluzoriu, imersiunea în infernal și apropierea de mitic, ascensiunea spre astral și prăbușirea în eul ulcerat iată atitudini și dimensiuni contrapunctice. Balans perpetuu! Privindu-se ritmic în oglinzi interioare, narcisistul se melancolizează; revenindu-și, tinde să reziste stărilor alienante, compătimind bunăoară "tristele orgolii" ale damnatului Laforgue. "Eu-l" și "Tu-ul" se vor afla pe aceeași baricadă; un Romanescu tandru, spășit, elegiac aspiră să se întregească prin Celălalt: "Eu, tu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
noastre și de dispariție a ideologiilor al căror discurs separa clar altădată "binele" de "rău", răspunde nevoii noastre de o piatră de încercare morală 31. Însă numai istoria este în măsură să-i universalizeze mesajul. Nu o memorie cu funcționare "narcisistă". Sanctificarea și narcisizarea au disociat acest genocid de celelalte catastrofe cunoscute de umanitate de-a lungul parcursului ei. Această izolare, dorită de cei care elaborau instituționalizarea și politizarea Holocaustului, implică și pericole. Unul dintre cele mai notabile, frecvent astăzi, inclusiv
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]