413 matches
-
ca prin puterea Fiului și prin lucrarea Duhului Sfânt, să devină cu adevărat fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu și lumea nu stau în opoziție. Dumnezeu este permanent prezent în lume și omul îl caută permanent pe Dumnezeu. Căci fără El, omul nare nici un scop și nici un sens, nici pe pământ și nici în viața veșnică. Iubirea îl unește pe om cu Dumnezeu și cu aproapele, iar păcatul dezbină această iubire. Iluminarea și dobândirea darurilor Duhului Sfânt sunt obținute treptat, cu multă răbdare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește cu acuratețe geometria inelului valvular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
de 60 de ani. La o populație cu speranță de viață crescută, de multe ori activă, această limită și în consecință termenul rămân în discuție (29). Euro Heart Survey susține acest aspect, deoarece raportează o prevalență de 3% după elimi narea influenței vârstei (33). Un alt studiu clinic prospectiv, cu perioadă de urmărire de 3 ani a unei cohorte de 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani, subliniază rolul altor factori de predicție ca sexul feminin (pentru intervalul 65-84
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
încercată a Occidentului, Spania este o altă țintă a cruciadelor. După victoria de la Las Navas de Tolosa (1212), Spania este recucerită încetul cu încetul. Granada rămîne ultimul regat musulman al peninsulei, pînă la sfîrșitul secolului al XV-lea. Această amî nare se datorează încetării acțiunilor de cucerire. Problemele interne trec înaintea luptei împotriva musulmanilor. La începutul secolului al XIV-lea, peninsula nu mai este împărțită decît în patru regate: regatul Castiliei, format de Alfonso al X-lea cel înțelept prin unirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n contrast cu finitudinea condi?iei sale � sau de incapacitatea de a surmonta mi?carea contradictorie ce face din el o fiin?? unic? ?i �n acela?i timp separat?, divizat?, o fiin?? asem?n?toare sau diferit? [Freund, 1991]. �Asem?narea cu al?îi nu este, f?r? �ndoial?, de mai pu?în? importan??, ca fapt ?i că tendin??, dec�ț diferen?a dintre oameni; ?i una ?i cealalt? s�nt, �n formele cele mai diverse, marile principii ale oric?rei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
spital și, reîntorcându-vă, ați văzut o lozincă împotriva lui Ceaușescu scrisă pe un gard. A doua zi, dimineață, niște bătrânei încercau să șteargă urmele. A.M.P. : Erau proprietarii, săracii. Se petrecea cu vreo săptămână înainte de căderea regimului. Niște revoluțio‑ nari făcuseră în noaptea aceea o figură îngrozitoare perechii de pensionari și scriseseră pe gardul lor : „Jos Ceaușescu !“. A doua zi dimineață n-a trebuit să vină nici Miliției, nici Securitate, nimeni, că ei, singuri, ștergeau conștiincioși gardul. MĂ rog, Ăsta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aveau întreprinderile la care fuseseră angajați. Mulți dintre ei, securiști sub acoperire. A.M.P. : Cazul Dan Voiculescu. Sau toți gestionarii, toți acești mici oameni cu capital creat de penuria din regi‑ mul comunist, care aveau în mână rețelele de aprovizio‑ nare ; economia neagră le crease capital în socialism. Economia asta de privațiuni din comunism a născut o pătură privilegiată din faptul că toată lumea dădea bacșiș ca să aibă acces la bunuri. Toți beneficiarii căpĂtuiți în urma penuriei din comerțul socialist au fost, din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noastră de azi ? BĂsescu și un partid facțiune din fostul FSN. V.A. : Totuși, este singurul președinte care a făcut o declarație de condamnare a comunismului și asta nu trebuie uitat. A.M.P. : Emil Constantinescu n-avea nevoie de condam‑ narea comunismului, că știa toată lumea că e anticomunist. Revenind, acesta a fost primul efect pozitiv : influența Occidentului. V.A. : Dar ce a pierdut ? CĂ totuși România a pierdut nu numai din simpatie, ci cred că și relațiile economice au fost blocate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țin minte că slovacii, când au câștigat, au spus că o să urmeze modelul românesc, adică pe Emil Constantinescu. Deci, în această primă etapă, eram foarte bine văzuți. Deja însă în toamna lui ’97, nici nu se împlinise anul de guver nare, am citit cu stupoare în Financial Times un interviu cu Petre Roman sau un citat al lui Petre Roman, care spu‑ nea că guvernul va cădea prin martie. V.A. : El era președintele Senatului atunci. A.M.P. : Partidul Democrat era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avuseseră niște burse între timp prin stră‑ inătate. A.M.P. : Exact ! La noi s-a strâns o trupă de elită, care voia schimbarea, dar care, foarte repede, a devenit izo‑ lată de toată lumea, inclusiv de alianța ce era la guver‑ nare. Pentru că alianța care era la guvernare, foarte repede, a dezvoltat interesele proprii ale cui este la guvernare, adică să se conserve, să se stabilizeze, să se așeze pe o bază financiară. V.A. : SĂ se căpĂtuiască. A.M.P. : Acestea nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la noi, totdeauna, opinia publică a fost covârșitor în favoarea integrării în UE. Iar ideea că Ungaria a intrat în UE și noi am fi rămas afară ar fi fost un cost electoral imens pentru cine ar fi fost la guver‑ nare. Deci, practic, oricine era la guvernare ar fi fost obligat să ducă țara spre UE. Dar fapt este că această circumstanță favorabilă a modului în care ne-am purtat cu minoritățile și povestea cu Iugoslavia au făcut ca în 1999
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în carieră, de pildă. Eu am gândit în alți termeni, de interes al unui buget consolidat al Televiziunii, ca și când ar fi fost al meu. Dar la noi acest gen de gândire nu l-au avut decât foarte puțini la guver‑ nare. V.A. : Dacă s-ar fi asigurat o astfel de gândire responsa‑ bilă și în următoarele consilii de administrație, n-ar fi ajuns această instituție publică în stare de faliment, cer‑ șind ajutoare de la guvern. Și se știe : cine plătește
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lucrează și pe gratis, numai să fie luați de procurori celebri. V.A. : Care e diferența dintre o universitate făcută aici, în România, și Harvard, de exemplu ? Acolo există o cul‑ tură a dialogului între profesori și studenți ? Sunt semi‑ nare de dezbatere ? Câți participă la un seminar ? A.M.P. : Seminarele sunt numai de dezbatere. Aproape că nu mai există cursuri. Acolo totul este organizat pe bază de dezbatere. PĂrerea fiecăruia e valorificată. Cursurile le primește studentul înainte, le citește și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și spre piața liberă. Și astăzi sunt un partid de centru-stânga, iar celelalte partide s-au aliniat, s-a trecut la alt stadiu al politicii. Stânga totdeauna are o bază foarte largă. E destul să dai ceva la toți pensio‑ narii, să dai ceva la toți țăranii, să dai ajutoare sociale la toată populația romă și ai dintr-odată o bază foarte largă de votanți. Nu mai ai nevoie de clientelism. V.A. : Întrebarea e de unde să tot dai... A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
erau decât niște atacuri la adresa opoziției politice. „Cine nu și-a îndreptat un gând de bună nădejde către dnii Tr. Brăileanu, docent, și Ioan Brăteanu, profesor, care, acum, editează împreună Poporul, asigurândune că nu face parte din nici un partid, că nare nici o legătură, dar că, sigur, nu ar putea sta izolat”, scrie despre gazetă și oamenii săi Alecu Procopovici în Glasul Bucovinei nr.522 din 31 octombrie 1920, pronunțânduse deschis și cui aparținea foaia: partidului aflat la putere. * Poporul a reapărut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
particularitățile chipiului și ale numerelor matricole făcând deosebirea dintre noi. Îndeplineam astfel ultima dorință a Bunicii Raveca: să-și vadă, Înainte de a muri, nepotul În uniformă de licean. După câteva luni ne-a părăsit, dar sfatul ei de aur " Cine nare carte, n-are parte" l-am dus cu mine prin toate meandrele vieții. Am crezut În puterea cărții și m-am Înfruptat din această putere cât mi-a stat În putință. Primii ani de liceu Liceul "Gh.Lazăr" din Sibiu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pului. În însemnările zilnice răzlețe din anii 1920‒1941 apar nu me noi în raport cu restul memoriilor, ca principii Carol și Nicolae, Gheorghe I. Brătianu și familia sa, Eliza Brătianu, prințul Barbu Știrbey și familia sa, precum și evenimente ca marea guver nare liberală (ianuarie 1922‒martie 1926), moartea regelui Ferdi nand (iulie 1927) și a lui Ionel Brătianu (noiembrie 1927), activitatea lui Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, devenit președinte al PNL în 1934, fapte din perioada dictaturii regale și a partidului unic (1938
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scrisoare spirituală, bătându-și joc de toate prostiile germanilor. Acel prieten lucra cu Ludendorff, care, apucând scrisoarea, a trimis-o la Bucu rești. Furie a personagiilor acuzate, percheziție, confiscarea scri sorilor de la Bussche și internare. Că va vorbi pentru aprovizio narea noastră. Moos sosi și el, mă vesti că, deoarece Lia nu poate pleca, voi porni eu singură, dar îmi refuză orice mijloace de trai și luminat, găsind că zilele fiind destul de lungi mă puteam culca până nu se întuneca și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
putea îndoi că n-am fi făcut tot ce ne-ar fi fost omenește în puteri pentru a regula o situațiune așa de penibilă și pentru a înlătura chiar ideea unei aventuri scabroase? Mama bănuia să nu fie vreo însce nare pentru a acoperi un alt roman ascuns și aprobă pe Ionel să nu cedeze, fie chiar cu riscul de a se bate cu un spadasin. Chemă deci pe d. Sturdza și îi vorbi în acest sens. Spre marea ei mirare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Paris, spre superfluitățile prea plăcute ale vieții, după care toți tânjim - dar ajunși, mai Înspre bătrânețe, fără nici un rost pe lume, nici măcar politic, lucru atât de ușor pe atunci; burlaci impenitenți, „mizoghini“ și mizantropi cu vremea, triști pen sio nari ai hotelurilor-garnis și consumatori amarnici de șvarțuri și țigări sau trabuce mestecate cu nervozitate Între buzele lor totdeauna veștede; altfel, băieți buni, amabili și simpatici, inteli genți și cultivați, interesanți și originali, Înaintea cărora, adesea, noi, oamenii obișnuiți, cu neveste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
caracuda și somoteiul aurii, șalăul și știuca mare, marmorată, pentru stomacurile debile; plătica și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei ce știau legislatorii cultului creștin și ai celui iudaic care le izgoneau din preajma altarelor, sau [cei] ai Coranului, care poruncește să nu ieși din casă și să nu atingi vreun lucru oarecare Înainte de a te fi Îmbăiat după Împreu narea cu femeia ta; iar femeile indiene și chineze, când nasc sau lăuzesc, sunt socotite după ritual necurate și că ar molipsi tot ce ar atinge cu mâna; sau, când nasc o fată, au o mulțime de rețete simple și milenare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sute de ani, rămăsese și ea nezdruncinată, Încremenită În prospețimea, nevătămată și ea, a cerului și a aerului, a apelor și a pădurilor și a Întreg peisajului de primpre jur, de un farmec necunoscut nouă, celor câțiva, a căror peregri nare pe aceste locuri, fără să ne Întrebe cine, cum și pentru ce, era privită cu rezervă și discreție, uneori cu deferență de către negustori, În considerarea celor câțiva gologani distribuiți zilnic cu ușurința cunos cută a papugiului de bucureștean, reputat prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Testament al lui Maître François Villon (J’ordonne qu’aprșs mon trépas...): Să mor de-o fi să fie În pat la Filantropie șapte doftori să mă ție Să-mi facă autopsie... NOTĂ A TIMPULUI, SPRE REFLECȚIA MORALIȘTILOR șI conster narea moralizatorilor: Nici un „părinte“ edil, primar sau prefect al orașului, cum nici un „delegat al mahalalei“, ales printre negustorii de seamă ca să elibereze dovezile de moralitate și pauperitate, toți oameni cu neveste și cu copii la casele lor, nu s-au alarmat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Începeau dis pute de idei cu juristul Dumitru M. Negulescu și cu avocatul G. Vișoescu. Această romanță de dragoste a durat 24 de ani și detaliile ei Încep să se piardă. Noi le-am mai putut auzi din gura octoge narelor Elisabeta C. Trufășilă și Ecaterina Tru fășilă, rude de-ale Lucreției. Marea lor poveste de dragoste nu a rămas fără ecou. Într-un Dialog filozofic despre iubire Între Don Juan și un psicolog, publicat la 15 noiembrie 1910, Mircea Florian
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]