10,006 matches
-
neamuri mai... ortodoxe! De bronzat la ocean nu prea se înghesuie localnicii noștri. Cred că de frică și de groază cancerului de piele. Totuși plajă e plină de... turiști fraieri care vor să epateze atunci când se vor întoarce pe meleagurile natale din emisfera nordică. Ei, de gustibus et „urmări”-bus non disputandum! În fiecare an mor în Australia peste 1000 de persoane de cancerul pielii arse la soare - melanoma! Credeți că bronzații de la „marea neagră e albastră”, sau cei de la alte
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
Drept, pe care o absolviseră părinții lui și care, laolaltă cu talentele ținute tăinuite până la pensionare, i-au ajutat să parvină, urcând cu sprinteneală treaptă cu treaptă pe scara socială. Cu chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris la Drept la o universitate privată din capitala Ardealului. Nu-i convenea să devină coleg cu „toții tâmpiții“ și cu „pârliții“ și restul de coate-goale, progenituri proletare
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
spusa autorului în predoslovia cărții. Dar toate portretele, în dăltuirea lor marmoreană, de la cel al Părintelui Patriarh Daniel, deschizător al cărții de față, până la cel ce închide volumul, al Părintelui Ioan Iordăchescu, „Sacerdotul de vocație întru îndelungă slujire“ din ținutul natal al Fălticenilor, au ceva din substanța miezoasă de sens a unei cuvântări omiletice. Din lectură se întrupează în simțire și iau chip viu oameni care au fost și mai sunt încă. Prind contur asemenea unor pilde vii. În același timp
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
o adevarată avere. Mi-am cumpărat costum, pantofi și alte mărunțișuri strict necesare. Restul sumei l-am pus la CEC pentru zile mai grele. La începutul lui septembrie am plecat și eu în vacanță să-mi văd familia din satul natal. Minica m-a rugat să nu plec, insă aveam biletele de tren CFR și în caz că nu le consumăm se zicea că le plătim! Am convenit să revin în cel mai scurt timp, pentru a putea să ne bucurăm câteva zile
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Final_de_an_scolar_mihai_leonte_1347006355.html [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
de mai sus de la școala de centru, cum era socotită școala de la Rucăr. Tot revizorul școlar C. Rădulescu-Codin evaluează și consemnează, cu câțiva ani mai înainte, opinia sătenilor ce doreau să-și vadă copiii luând învățătură de carte în satul natal și să le trimită un învățător aici : "locuitorii oferă local și mobilier și mai oferă, ca să tragă inima pe un învățător să vie aici, ajutor bănesc și hrană"(proces verbal din 16-18 august 1920). În anul 1922-1923 ia ființă școala
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Petrinia Mâzgaciu și Rodica Șandru (prof. de sport). Din Sătic, nu se va ridica decât un singur învățător, Constantin Comăneci, absolvent al Școlii normale din Câmpulung, promoția 1952, care însă, nu va primi să vină ca dascăl în satul lui natal. Desigur că între timp, școala săticeancă suportase radicale schimbări spațiale în toamna lui 1953 : prin fonduri locale și contribuție voluntar-bănească a cetățenilor, în valoare de peste 70 mii lei, s-a ridicat un local nou, cu o suprafață de peste 150 m.p.
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Felicia s-a dovedit a fi un real succes, blondele au câștigat, modelele au defilat în lenjerie intimă pentru brandurile Jolidon, Ani’s, Insense și Tex, iar “răutăciosul” Daniel Buzdugan cu siguranta s-a simțit bine revenind acasă, la locul natal, seara fiind văzut și la unul din cele mai bine cotate cluburi din oraș, cunoscut ca fiind frecventat de personalitățile mondene ale orașului Iași, Club Skin Music Lounge din strada Ion C. Brătianu nr. 20 - 21 - în rondul de la Filarmonica
6 Februarie 2010 by http://www.iasi4u.ro/stire/6-februarie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/94830_a_96122]
-
artist nu vine în umbra pământului cândva și nu iese din conul ei decât fizic, spiritul pe care îl întrupează venind din mister și contopindu-se în veșnicia vieții sufletești, translat nesfârșit în generații după generații, prin puterea memoriei. Așezământul natal e Reșița, în județul Caraș Severin. Sunt locuri în care înțelegerea profundă a sensului vieții are drept paradigmă înțelegerea și trăirea prin muzică. Sub fruntea Reșiței a răsunat, răsună și va răsuna glasul Stelei Enache! Stela Enache, acestă iubită interpretă
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
ei, despre botezul acesteia, dar și marea ei amărăciune, având în vedere că povestea tristă a fetiței o obsedase continuu, toată seara și a două zi până a ajuns acasă... Când Emanuela intră în satul părinților ei, în satul ei natal, parcă i se luă un văl de pe frunte, o greutate de pe umeri, sufletul tresăltându-i plin de o bucurie imensă... Avu senzația că dintr-o dată grijile îi dispăruseră. Era ușoară, fericită și nerăbdătoare. Nici nu mai auzea zgomotul motorului și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
mai des în ultima vreme și credea că nu se va liniști decât găsindu-și răgaz să mai meargă pe acasă...Și mai observa Anica uimită că lucrurile astea se reactualizau tot mai intens cu cât se apropia de locurile natale. Ceva subconștient era pus în mișcare de acea geografie percepută personal, după determinări emoționale, după slăbiciunile ori după crizele personalității. Altfel, la Paris nu și-a reamintit niciodată de lucrurile astea, pentru că nimic de acolo nu i-a dat un
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK Se făcea că mă aflam în orașul meu natal și priveam către fărbăria bunicilor mei care abia se întrezărea albă prin ceață dincolo de Timiș. Știam că bunicii sunt morți și că acolo nu mai trăia decât uica Ionel, singur, bolnav, pe care toată lumea îl cunoștea după porecla sa, Voghez
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
a optzecea aniversare a zilei de naștere. (n.22 februarie, 1934; m. 9 noiembrie, 2013). Ca OM de cultură și artă, scriitor, formator de opinii și oa - meni, metodist pe linie de biblioteci, bibliotecar fiind toată viața; 1957-58 ; Titești, comuna natală; din 1959 a lucrat la Biblioteca Județeană “Antim Ivireanul”din Rm.Vâlcea până la împlinirea so- rocului de a ieși la pensie, trebuie cunoscut de mai tinerii iubitori de artă, cultură, literatură, întrucât puțini știu că D-l Petre Petria în
PETRE PETRIA- O VIAŢĂ PRINTRE CĂRŢI, O CARTE A VIEŢII, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Petre_petria_o_viata_printr_al_florin_tene_1388408047.html [Corola-blog/BlogPost/347686_a_349015]
-
minute Premieră în România: 01 iulie Comedie cu Dwayne Johnson și Kevin Harț Filmul spune povestea unui tocilar de care toți râdeau pe vremuri, dar care acum e un agent CIA letal (Dwayne Johnson), si care se întoarce în orașul natal pentru reuniunea de liceu. Pentru că e pe urmele unui caz top secret, îl ia cu forța partener pe cel care a fost cel mai tare tip din campus (Kevin Harț), acum un contabil cuminte căruia îi e dor de zilele
Filmul Agenți aproape secreți în cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/12972/agenti-aproape-secreti [Corola-blog/BlogPost/100169_a_101461]
-
de Nicolae Dabija, datorită legăturii sfinte cu țara pe care o exprimă și datorită definiției complexe și originale pe care o dă noțiunii de patrie: „1. Cât trăim pe-acest pământ/ Mai avem un lucru sfânt/ O câmpie, un sat natal,/O clopotniță pe deal.// Refren: Cât dura-ne-vor izvoare/ Și un lucru ce dispare/ Cât trăim pe-acest pământ/ Mai există ceva sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât părinții vii mai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
lipsesc visele și iluziile, cuprinzând acele dorințe magice pe care numai poezia ți le poate aduce. Poate aceste rânduri nu aveau să fie scrise, dacă nu eram fermecat de scrierile Ioanei, în care am găsit unele asocieri cu satul meu natal din ținutul Moldovei lui Ștefan, situat în apropierea municipiu Fălticeni. Distinsă Ioana mergi înainte, scriind mereu tot ce sufletul tău sensibil îți va dicta. Sunt sigur că cititorii tăi te vor aprecia așa cum meriți, pentru creațiile tale minunate. Eseu scris
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vii.html [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
Întâlnire întâmplătoare cu Gib, Povestire onirică de Al.Florin ȚENE Sunt la vârsta când, din când în când, amintirile năvălesc peste mine precum cârdul de vrăbiuțe asupra unui codru de pâine aruncat în grădina din fața casei. Mă întorsesem în orașul natal, Drăgășani, atras de un dor inefabil. Luasem o cameră la etajul întâi la Hotelul Rusidava și priveam pe fereastră la concetățenii mei ce se plimbau pe bulevardul Gib Mihăescu.Treceau alene discutând. Ași fi dorit să știu ce-i frământă
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_intamplatoare_cu_gib.html [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
succes. Am citito și în volum, apărut la Scrisul românesc din Craiova. Am tăcut. Tăcea și el. Sorbeam în liniște din vinul rubiniu de Drăgășani. Se lăsase înserarea și eu, încă, priveam gânditor de la fereastra hotelului la trecătorii orașului meu natal de pe bulevardul Gib Mihăescu. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Întâlnire întâmplătoare cu Gib / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_intamplatoare_cu_gib.html [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
zile cu trei sori” din perioada copilăriei, tinerții și matureității, amintiri care m-au ajutat să le imortalizez în vers și cânt, să le dau viață spre a ști tot omul iubitor că muzică populară și dragostea nețărmurită de plai natal, de fata cu care am străbătut cărările umbroase din pădurea veșnic tânără și m-am oprit la izvorul cristalin ca să-mi răcoresc fața, apoi am băut stropi fermecați din „apa vie” - dătători de viață; dar după cum observați am trimis un
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1454121663.html [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
de Mihail Sadoveanu, vin, la „hanul” de suflet al lui Octavian Curpaș, să-și istorisească propriile vieți din existența lor în lumea exilului pe meleagurile exotice ale făgăduinței promise, ale aspirațiilor împlinite, să-și mărturisească dorul de patria-cuib, de țara natală păstrată cu sacralitate în „casa” sufletului. Cartea „Exilul românesc la mijloc de secol XX” se constituie, metaforic vorbind, ca un „HAN”, ca o narațiune - cadru, ca o povestire în ramă, deoarece narațiunile de sine stătătoare, subcapitolele, sunt încadrate înt-o altă
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
anului 1972 până în aceea a lui 1990) - se pot scrie tomuri voluminoase. Voi spune doar că, în tot ceea ce a făcut, Ilarie Hinoveanu s-a dovedit un om onest, corect și cinstit, ducând în lume Cumințenia pământului din Vânjulețul mehedințean natal, onestitatea pe care Constantin BRÂNCUȘI o prețuia ca pe nimic altceva, dându-i chip în capodopera sa din piatră cu contururi și sonuri arhaice: Cumințenia pământului. Ilarie Hinoveanu a fost totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca făurar
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
a Doinei Mărghitaș. Fostul director de școală Călătău Iosif, a readus în prezent momente din perioada când doamna Mărghitaș a funcționat ca profesoară în comuna Poeni. Titina Nica Țene a recitat o poezie în care redă sentimentul întoarcerii în satul natal, impresionând asistența. Întreaga manifestare cultural-artistică s-a constituit într-un veritabil medalion evocator al Dascălului, cu D mare, Doina Mărghitaș. Manifestarea s-a încheiat cu fotografii de grup, și conform dictonului popular “călătorului îi stă bine cu drumul “, am urcat
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
micii Românii” virtuale din Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, decorate și însuflețite cu spirit românesc, Sărbătoarea Recoltei. Chiar și bogăția unui împărat va fi neînsemnată pe lângă averea sufletească ce va fi dăruită românilor aflați departe de țara lor natală, de evenimentul Sărbătorii Recoltei ce se datorează în primul rând organizatorului Adrian Nichifor, tot în primul rând lui Benone Sinulescu și tuturor artiștilor din concert, tot în primul rând produselor românești ale Supermarketului „Aida” și tot în primul rând spectatorilor
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
locuiește în Australia de mulți ani, dar a rămas cu inima și cu mintea ancorate în spațiul cultural al locului din care își trage rădăcinile, România. După cum domnia sa mărturisea, a adunat și a tradus din poeții moderni din țara-i natală, inițial, pentru a-și ajuta copiii săi să cunoască și să iubească poezia țării din care a plecat tatăl lor. Proiectul a luat avânt, cercetarea s-a extins și cu mare grija de selecție a adăugat numele altor și altor
TESTAMENTUL LUI DANIEL IONIŢĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438838276.html [Corola-blog/BlogPost/374942_a_376271]
-
glaxie în care sintagmele sunt ceea ce sunt stelele pe cerul care ne cuprinde egal pe toti pământenii. „TESTAMENT- Antologie română de poezie modernă (Antology of modern romanian vers)” ne relevă și frumusețea interioară a unui intelectual care, departe de locurile natale fiind, a știut cum să-și exprime dragostea pentru tot ceea ce Țara sa, România, i-a așezat în ranița cu vise ce au devenit posibile. Mulțumim, Daniel Ioniță! Mulțumim, Editura Minerva! ---------------------- Melania CUC Archiud - București 1 august 2015 Referință Bibliografică
TESTAMENTUL LUI DANIEL IONIŢĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438838276.html [Corola-blog/BlogPost/374942_a_376271]