825 matches
-
contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al XVIII-lea, Însă cu o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și specifice a fenomenului uman. Or, Între timp, filosofia carteziană rupsese legăturile cu scolastica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra sa lucrare despre Originea speciilor (1859), Darwin ridică problema hibridității (capitolul VIII), el menționează opinia comună a naturaliștilor și moraliștilor, conform căreia „Încrucișările Între specii diferite au fost anume afectate de sterilitate pentru a Împiedica Încurcarea tuturor formelor de viață”. El pare să adopte astfel o argumentație foarte veche, ce conferă conținut moral și filosofic unei constatări care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de natura grupurilor despre care se presupune că ar ridica probleme sau dacă dificultățile de integrare eventual observate se pot explica printr-o logică a situației. Dacă trebuie să ținem seama de rasism Înainte de „rasă”, așadar Înainte de primele clasificări ale naturaliștilor, trebuie totodată să luăm În considerare și formele pe care le-a căpătat după „rasă”, după anularea legitimității științifice a acestei categorii a cunoașterii antropologice (Barkan, 1992). Am arătat, În lucrările mele din anii 1980-1990 (Taguieff, 1985, 1988, 1991 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
valori și norme, care se traduc prin discriminări sau segregări, expulzări sau persecuții și chiar exterminări. Cele trei tipuri de protorasism. În această ipoteză, cariera istorică a rasismului a Început Înainte de cea a ideii de „rasă”, așa cum au reconstruit-o naturaliștii (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) Începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca un concept clasificator, cu sensul de varietate a unei specii sau subspecie. Mai precis, observăm că anumite aspecte ale rasismului ca fenomen modern au apărut independent de clasificările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii antropologi care au recurs la craniologie (Blumenbach, Camper), ca și pionierii antropometriei (White) au contribuit la stabilirea unui număr de prejudecăți și stereotipuri privind rasele „superioare” și „inferioare”. I se Întâmplă chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) În secolul al XVIII-lea au fost astfel socializate și instrumenta lizate pentru justificarea și raționalizarea sclaviei „negrilor” din Africa, apoi a discriminărilor și segregărilor cărora le-au căzut victime urmașii acestora, În special În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doar o știință obiectivă a spiritului, ci și o atitudine, o opinie împărtășită de unii cercetători. Din toate aceste motive, se impune cu tărie teza autonomiei spiritului. Faptul că spiritul este cel care produce și știința naturii, dar pe care naturaliștii îl ignoră constant. Și Husserl nota că " Tocmai acest neajuns, al unei raționalități autentice sub toate aspectele, constituie izvorul neclarității, devenită insuportabilă, a omului cu privire la existența sa proprie și la temele sale infinite. Pentru a putea face inteligibil caracterul inesențial
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nici nu mai treceau pe la Departamente, deoarece "nu simțeau că ar fi lupta lor. Plângerile studenților negri nu-i priveau; și oricare ar fi fost schimbările de concepție ce urmau să aibă loc, ei nu aveau să fie afectați". (Ibid.) Naturaliștii li se alăturau din aceleași motive. Nu-i mai puțin adevărat că cei menționați nu erau înțeleși cu huliganii, așa cum se putea vedea la unii sociologi și umaniști deveniți "suporteri isterici ai revoluției". (Id. p. 420) Numai că aceștia din
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
elucidării în bună parte a sinonimiei și omonimiei soiurilor de viță de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei discipline, se poate constata că încă din antichitate, diferiți autori, medici, naturaliști sau agronomi, au avut preocupări în domeniul viticulturii și culturii viței de vie. De pe vremea acestora au rămas scrieri puține, însă trebuie menționați autorii greci: Democrit (460 - 375 î.e.n.), citat de Ch. Tallavignes (1910) cum că acesta cunoștea toate soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de secetă. Au apărut în legendele și picturile rupestre ale aborigenilor de mii de ani. Prima întâlnire cunoscută dintre un european și o koala a avut loc în 1798, și o imagine a animalului a fost publicată în 1810 de către naturalistul . Botanistul a scris în 1814 prima descriere științifică detaliată a animalului, descriere care a rămas nepublicată pentru 180 de ani. Artistul popular a ilustrat și a descris koala, introducând specia publicului englez. Mai multe detalii despre biologia koalei au fost
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
numele specific (a doua parte a numelui) până la cercetări ulterioare. În 1819, zoologul german Georg August Goldfuss i-a dat numele binomial "Lipurus cinereus". Pentru că "Phascolarctos" a fost publicat primul, și conform regulilor, are prioritate ca nume oficial al genului. Naturalistul francez Anselme Gaëtan Desmarest a propus numele "Phascolartos fuscus" în 1820, sugerând că versiunea maro era o specie diferită de cea gri. Alte nume sugerate de zoologi europeni sunt "Marodactylus cinereus" , "P. flindersii" și "P. koala" . Koala este clasificată laolaltă
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
o considerau ciudată și primitivă: „... ochiul este plasat ca la leneș, foarte aproape de gură și nas, ceea ce îi dă o fizionomie greoaie și nepotrivită, și lipsită de eleganță în această combinație ... în caracterul lor nu au multe care să intereseze naturalistul sau filozoful. Totuși, cum Natura nu face nimic degeaba, putem considera că chiar și aceste creaturi somnoroase și fără simț au fost create cu înțelepciune pentru a întregi una din marile zale ale lanțului naturii animate ...". Naturalistul și artistul a
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
care să intereseze naturalistul sau filozoful. Totuși, cum Natura nu face nimic degeaba, putem considera că chiar și aceste creaturi somnoroase și fără simț au fost create cu înțelepciune pentru a întregi una din marile zale ale lanțului naturii animate ...". Naturalistul și artistul a ilustrat și a descris koala în lucrarea sa în trei volume "The Mammals of Australia" ("Mamiferele Australiei")(1845-63), și a adus fauna mai puțin cunoscută a Australiei, inclusiv koala, în atenția publicului general britanic. Într-o serie
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mamiferelor australiene, Richard Owen a prezentat Societății Zoologice din Londra o lucrare despre anatomia Koalei. În această publicație citată pe scară largă, el a făcut prima descriere minuțioasă a anatomiei sale interne și a observat similaritatea structurală generală cu vombatul. Naturalistul englez , custode al Societății Zoologice din Londra, a fost primul care a clasificat koala corect, ca marsupial, prin 1840. A identificat similarități între el și rudele sale fosile "Diprotodon" și "Nototherium", descoperite doar cu câțiva ani în urmă. La fel
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
viața subacvatică. Prezintă teza de doctorat în 1896 cu subiectul "Le lobe céphalique et l'encéphale des annélides polychètes." La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al "Societății zoologice " din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediție, care pornește din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
Iași (casele Dan din str. Buna Vestire, astăzi transformată; casele Zmeu din Beilic; Conservatorul de muzică, din str. Banu, foste Ghica; etc.). Clădirea a aparținut familiei Sturza, de la care a trecut pe la 1840, prin vânzare, către Societatea de Medici și naturaliști, cea mai veche societate română științifică din țară. În una din sălile acestei clădiri, grupul unioniștilor au hotărât alegerea ca domn a colonelului Cuza. (Foto-Regal) Pag. 206. Prăvălii vechi pe str. Ștefan cel Mare: fosta Farmacie Lohman. (Foto-Regal) Pag. 207
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la 1894. Apoi grupul Viața Românească, succesorul celuilalt, continuatorul acțiunei lui; cel mai numeros, mai strălucit și mai cu autoritate din întreaga serie. Deși cu alt caracter și cu altă structură, nu pot trece cu vederea nici Societatea Medicilor și Naturaliștilor, cea mai veche asociațiune culturală din principatele unite, și care nu demult și-a serbat o sută de ani de existență activă. Toate aceste formațiuni (afară de Societatea medicilor...) nu contează însă numai prin activitatea lor literară și culturală, ci mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sunt cranii cari merită a fi în fruntea civilizației. Desigur că Hoffman n-a avut nefericirea de-a vedea căpățînele de mac de pe umerii d-nilor C. A. Rosetti și Giani sau buturuga bulgărească de pe umerii cuviosului Simion. În sfârșit Virchow, naturalist celebru, dă craniului albanez rangul întîi între toate craniile de rasă din vechiul Imperiu al Răsăritului, și cel albanez e identic cu al rasei române, cu al mocanilor noștri de azi. E poate indiferent pentru politicianii noștri ce anume rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chiar când zugrăvesc același portret, când emulează și cred a semăna unul cu altul, am recunoscut din trăsătura de condei că nu avem a face cu ceea ce, în Țara Românească, corespunde cu epitetul de "roșu". Ex ungue leonem zice latinul. Naturaliștii moderni reconstruiesc după o măsea fosilă forma animalului antediluvian. Daca naturaliștii fac aceste reconstrucțiuni pentru secole îndărăt, cu cât mai mult e justificat pentru contimporan de a recunoaște neidentitatea naturelor, chiar când eticheta "naționale-liberale" e identică Admitem că grupuri deosebite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unul cu altul, am recunoscut din trăsătura de condei că nu avem a face cu ceea ce, în Țara Românească, corespunde cu epitetul de "roșu". Ex ungue leonem zice latinul. Naturaliștii moderni reconstruiesc după o măsea fosilă forma animalului antediluvian. Daca naturaliștii fac aceste reconstrucțiuni pentru secole îndărăt, cu cât mai mult e justificat pentru contimporan de a recunoaște neidentitatea naturelor, chiar când eticheta "naționale-liberale" e identică Admitem că grupuri deosebite prin natura oamenilor pot merge împreună pentru un scop comun, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale posibile, a fost Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau lemn de foc. Concepția monarhilor asupra pădurii era una utilitaristă, dar mărginită strict la nevoile directe ale statului. Din punctul de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic din floră: nici ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ca având un echivalent În bani. Este vorba aici, În mare măsură, de ceea ce Weber numea raționalizare, dar și de un grad destul de ridicat de centralizare”. Theodore M. Porter, Objectivity as Standardization Pădurea administratorilor nu poate fi și una a naturaliștilor. Chiar dacă interacțiunile naturale ce au loc În ea sunt cunoscute, realitatea pe care o constituie ele este prea complexă și prea diversă pentru a se preta la o descriere simplistă. Interesul comercial al statului pentru cherestea a reprezentat filtrul intelectual
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu foarte multe despre pădure și despre cultivarea pământului. Deși primii au o arie de cunoștințe mult mai Îngustă, nu trebuie să neglijăm faptul că aceste informații sunt totuși sistematice și sinoptice
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
mod uniform decât pe baza unor unități de măsură și metode de calcul stabile. În plus, el nu poate reflecta complexitatea reală a experienței pe care o are agricultorul mai mult decât puteau proiectele silviculturii științifice să reflecte complexitatea pădurii naturalistului. Dirijată de un obiectiv practic și concret, perspectiva cadastrală neglija absolut tot ce nu ținea strict de domeniul său. Consecința acestui fapt a fost omiterea unor detalii la efectuarea măsurătorilor. După cum arăta recent un studiu efectuat În Suedia, tehnicienii cadastrali
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive sucevene s-au concretizat și în 3 volume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]