494 matches
-
susținut mai mult din datoria formală de a-l susținea decât prin opiniile intime ale oratorului. Importantă ni s-a părut pentru lămurirea discuțiunii declararea d-lui ministru că tratând asupra întinderii aplicării a admis întotdeauna punctul de vedere al naturalizării, nu pe acela al emancipării. Căci emanciparea, introdusă ca principiu, ar fio cauză înscrisă în legi a cărei urmare ar fi încetățenirea de drept a tuturor celor cuprinși sub acea dispoziție, precum de ex[emplu] egalitatea drepturilor confesiilor creștine a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Teza aceasta, apărată de d-nul ministru de esterne, face parte din programul opoziției și cititorii [î]și vor aduce bine aminte că partidul roșu e singurul care a susținut cu mare foc emanciparea pe categorii. Dar, odată admis că "naturalizarea individuală" e principiul pe care-l introducem la noi m urma silei internaționale a art. 44, d. ministru de esterne a trebuit însuși să mărturisească {EminescuOpX 324} că listele sânt partea slabă a proiectului, de vreme ce naturalizarea nu se poate face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar, odată admis că "naturalizarea individuală" e principiul pe care-l introducem la noi m urma silei internaționale a art. 44, d. ministru de esterne a trebuit însuși să mărturisească {EminescuOpX 324} că listele sânt partea slabă a proiectului, de vreme ce naturalizarea nu se poate face, în sine vorbind, decât după cererea respectivă a celui ce voiește a fi naturalizat. Această mărturisire, făcută de chiar apărătorul natural al proiectului de lege, ne scutește pe noi de combaterea acestui defect intern. Metehnele celelalte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni introduși prin eroare sau chiar prin fraudă, rezultă oare că acei indivizi devin români numai prin faptul că sânt cuprinși în această listă pe care o votăm? Nicidecum. În proiectul de lege ce discutăm se zice lămurit: Se acordă naturalizarea acelor indivizi cari au servit sub drapel în timpul resbelului pentru independență. Prin urmare, înainte de toate se cere: să esiste faptul servirei sub drapel în timpul rezbelului pentru independență. Așadar, când acel fapt nu ar esista pentru unul din cei scriși în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
listei votate, pentru că votul ar fi în privința lui neconstituțional. Art. 7 din Constituțiune nu permite Camerei legiuitoare de a naturaliza colectiv prin o lege decât numai pe acei izraeliți cari au servit sub drapel în timpul războiului pentru independență. Prin urmare, naturalizarea dată prin această listă nu poate privi decât pe acei cari au servit sub drapel, iar nu și pe acei cari din eroare sau prin fraudă sânt trecuți în listă. Așadar, când acești pretinși cetățeni vor fi înscriși de esemplu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi comis. Mai este încă o cestiune care s-ar părea că poate da loc la îndoieli. Se poate ca în acea listă să fie soldați cari au murit înaintea facerei legei de față; ei bine, ce efect va avea naturalizarea acordată acelora? Va avea oare efect în privința familiei militarului mort? Nicidecum; pentru că, după principiele stabilite de Codul nostru civil, naturalisarea tatălui nu trece decât asupra copiilor născuți în urma naturalizărei. Naturalizarea acestor izrailiți militari nu poate trece la copiii lor născuți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
facerei legei de față; ei bine, ce efect va avea naturalizarea acordată acelora? Va avea oare efect în privința familiei militarului mort? Nicidecum; pentru că, după principiele stabilite de Codul nostru civil, naturalisarea tatălui nu trece decât asupra copiilor născuți în urma naturalizărei. Naturalizarea acestor izrailiți militari nu poate trece la copiii lor născuți înainte de împămîntenire. Dar dacă s-ar interpreta legea de față în sensul că calitatea de român trece și la copiii soldatului izrailit născuți înaintea votărei acestei legi, atunci am călca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
raporturile dintre literatură și lume. O etapă obligatorie în acest demers este demantelarea venerabilelor opoziții natură/convenție, respectiv subiect/obiect. În privința celei dintâi, o soluție de compromis ar putea reprezenta trecerea - deja amintită - de la paradigma hard, la cea soft (de-naturalizarea mimesis-ului), o alunecare, adică, dinspre å?küs către äü?a. Sofismul pe care ea îl implică nu poate trece însă neobservat. De altfel, Antoine Compagnon nu ezită să sublinieze faptul că, în fond, această deplasare de accent nu constituie o
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dreptul a evoluat prea puțin, Însă a dat naștere unor importante mobilizări politice. Astfel, legea din 10 august 1927 nu o modifică aproape deloc pe cea din 1889. Este doar ceva mai liberală, scurtând durata șederii În țară necesară pentru naturalizare și permițând franțuzoaicelor căsătorite cu un străin să-și păstreze cetățenia și să o transmită copiilor lor. Aceste măsuri de deschidere sunt compensate de crearea unei proceduri permanente de pierdere a calității de francez. Această lege era menită să remedieze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
publice va determina autoritățile publice, În 1934 și 1938, să adopte dispoziții restrictive pentru cei recent naturalizați În privința accesului la anumite profesiuni, a dreptului de vot și a căsătoriilor. La toate acestea s-au adăugat un control mai strict al naturalizărilor și sancțiuni pentru contravenienți. Regimul de la Vichy nu a schimbat decât prea puțin legislația În acest sens: i-a adăugat un mecanism de retragere a cetățeniei persoanelor care au părăsit Franța fără autorizația guvernului Între 20 mai și 30 iunie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
un mecanism de retragere a cetățeniei persoanelor care au părăsit Franța fără autorizația guvernului Între 20 mai și 30 iunie 1940, printre care se număra și generalul de Gaulle. De asemenea, Între 1940 și 1944, a anulat peste 15000 de naturalizări efectuate În virtutea legii din 1927, iar 6000 de evrei și-au pierdut astfel calitatea de francezi. Codul cetățeniei a fost promulgat la 19 octombrie 1945. La Eliberare, se exprimaseră revendicări În favoarea luării În considerare a originii etnice În deciziile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
efectuate În virtutea legii din 1927, iar 6000 de evrei și-au pierdut astfel calitatea de francezi. Codul cetățeniei a fost promulgat la 19 octombrie 1945. La Eliberare, se exprimaseră revendicări În favoarea luării În considerare a originii etnice În deciziile de naturalizare. Totuși, noul text Încearcă să stimuleze demografia și se situează, În linii generale, În aceeași perspectivă ca și legea din 1927. Principala sa inovație este crearea unui certificat de cetățenie eliberat de autoritățile locale sub controlul Ministerului Justiției și permițând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
făcut obiectul unei adopții simple, fără ruperea legăturilor cu familia de origine, sau care au fost crescuți de o persoană ori o instituție franceză, precum și celor care au fost considerați francezi În mod eronat vreme de cel puțin zece ani. Naturalizarea este o altă cale. În acest caz, persoana trebuie să aibă cel puțin 18 ani, să locuiască În Franța și să fi trăit aici În ultimii cinci ani, să ducă „o viață În conformitate cu bunele moravuri”, potrivit termenilor Codului civil, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
interesați să fi păstrat legăturile cu Franța. Dacă nu se află Într-o situație care permite redobândirea la cerere, persoanele care doresc să redevină franceze pot solicita guvernului reintegrarea lor. Condițiile acestui demers sunt, În linii generale, aceleași ca pentru naturalizare. X. M.-T. & BRUBAKER Rogers (1997), Citoyenneté et nationalité en France et en Allemagne, trad. fr., Paris, Belin (prima ediție americană: 1992). COLECTIV (1987), Questions de nationalité. Histoire et enjeux d’un code, Paris, L’Harmattan. COSTA-LASCOUX Jacqueline (1989), De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
acestei doctrine, toți oamenii posedă o rațiune și sunt subiecții aceluiași logos divin. Adevăratul Înțelept stoic este așadar un cetățean al lumii, și nu doar al unui singur stat. Dar și condamnabil: pentru mulți, cosmopolitismul se opune oricărei tentative de naturalizare a distincției dintre „Noi” și „Ceilalți”, considerându-se că ultimii sunt, sub mai multe aspecte, inferiori celor dintâi (inclusiv prin aspecte care țin de natura Însăși). Să nu uităm că, În numeroase societăți numite până de curând „primitive”, numele cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ordinea publică și la bunele moravuri”; există de asemenea „atentate la bunele moravuri”, de la ultraj la pudoare până la coruperea de minori, trecând prin viol și proxenetism; pentru un străin, a duce „o viață În conformitate cu bunele moravuri” este o condiție pentru naturalizare. Ruptura Luminilor Asocierea „moravurilor” cu morala a făcut obiectul unei puternice contestări În secolul al XVIII-lea. Montesquieu a contribuit În acest sens disociind În mod clar virtutea individuală de utilitatea colectivă. Studiind cazul particular al Chinei În Spiritul legilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
recompun și reînnoiesc stocul cunoștințelor aflate la dispoziția lor. Primul proces implică, din partea subiectului, o selecție, o categorisire a obiectului, perceperea lui prin intermediul unei rețele de scheme și de elemente de calificare și descriere (norme, precizări, aproximări, poetizări etc.), precum și naturalizarea acestora (sau folosirea obiectivă a noilor cogniții, elaborate În timpul și după perceperea selectivă a obiectului nou sau ciudat). Cât privește ancorarea, aceasta presupune punerea În aplicare ușor modificată sau, dimpotrivă, alterarea completă a reprezentărilor existente În mintea actorului confruntat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
integrare care depășește planul „etnic” de apartenență. Națiunea, În termeni culturali (limba), istorici sau religioși, În măsura În care nu se bazează decât pe filiație, nu angajează, printr-o suveranitate politică, posibilitatea juridică și politică a integrării. Integrarea este aspectul politic interior al naturalizării. Iar această dimensiune trebuie să reziste la sporirea drepturilor sociale și, mai ales, la confundarea acestora cu drepturile politice. „Producătorul și «cel care are dreptul» riscă să Înlocuiască cetățeanul”, se alarmează Schnapper. Într-adevăr, distincția cea mai puternică astăzi nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
neplăceri milioanelor de oameni. Științele sociale și umane, vechi de circa trei secole, au generat nu numai probleme filosofice specifice conștiinței și libertății umane, dar și unele asemănătoare cu cele puse de științe ale naturii (prin tendința botezată de americani "naturalizare"). Exemplele sociobiologiei, geografiei populațiilor, temele foametei și ale sărăciei, ale bolilor generate de viruși, ale influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
felurite nume de împrumut; să cauți să-ți ascunzi mereu originea evreiască și mereu să ți se amintească că ești un evreu apatrid ce nu ai dreptul să te măsori cu cetățenii români; să reușești pînă la urmă să capeți naturalizarea (la vîrsta de 45 de ani) și totuși să ți se reproșeze mereu că, dezărădăcinat fiind și lipsit de studii riguroase, ai o pregătire de autodidact a cărei precaritate nu te recomandă drept un adversar serios în polemicile culturale; să
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
simplu, prin împrejurarea că n-aveam nici o cauză d' a bănui motivele schimbării. Prințul director de bancă ori de drum de fier nu vrea să se facă, pensie reverisbilă n-a cerut, răscumpărare de drum de fier n-a propus, naturalizare pe categorii cu anume birou de împămîntenire n-a voit, c-un cuvânt tendența de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
condițiunile cerute de acele personalități lovind chiar existența acelor majorități. Nu adeseori se vor mai găsi condițiuni așa de favorabile ca aceea care a întrunit majoritatea existentă mai vârtos chemată a rezolva o cestiune atât de arzătoare ca aceea a naturalizării izraeliților, impusă de Congresul de la Berlin. Nu întotdeauna, chiar cu fericita invențiune a influenții electorale, se obține o adunare de oameni a căror ambițiune și ușurință să nu fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ioanițiu în diplomele sale adresate Papei. Aci întîlnim tendințe de revendicațiune și de predominare față cu toate elementele Peninsulei, fie români, fie greci, fie slavi chiar. Astfel s-a propus în Adunarea legiuitoare de la Sofia un proiect de lege de naturalizare, în care se zice: De asemenea vor fi cetățeni bulgari, fără alte condițiuni decât cele de mai sus, locuitorii de naționalitate bulgară cari se află în provinciile anexate de România și Serbia, și nefiind hotărâți a rămânea acolo, vor emigra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că d-nii Mihălescu, Stătescu, Cariagdi, Serurie si alții nu sânt mai tineri sau că reminiscențele lor au devenit, prin mediul în care trăiesc, cam insuficiente pentru o țară care e pe cale de-a le vota o anume lege escepțională de naturalizare. Dar e mai puțin natural de-a vedea pe prințul Dimitrie Ghica, care, deși nu putred de bogat, totuși are avere și tradiții, alături cu această democrație importată din cîteși patru unghiurile lumii, în loc de-a forma în țara sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]