414 matches
-
De fapt, nu mai este, dar a fost. Patruzeci și opt ani a condus trenul pe același itinerar: Robend Lugosh Brandul de Sus. Nu era o garnitură de lux, nici vorbă, dar era o cursă extrem de utilă, fiind folosită de navetiștii din toate localitățile de pe traseu. Iar Dodo Buddenbrook oprea trenul în fiecare gară, în fiecare haltă. Era un tren sigur, care, deși mergea încet, ajungea întotdeauna la timp la destinație. Pasagerii, aproape mereu aceiași, se cunoșteau între ei, formând o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
s-au născut și familii mai mici. Majoritatea dintre ele mai rezistă și astăzi. Numai că după ce Regatul Vandana (de tristă amintire) s-a divizat în cele două republici surori, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana, itinerarul cursei de navetiști s-a rupt și el în două și ca să ajungi de la Robend la Brandul de Sus, nu mai treceai prin Lugosh, ci făceai vreo cinci sute de kilometri în plus. Și asta numai dacă aveai norocul de a poseda viza
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai mult. Ca pe vremuri. După care a plecat mai departe, până ce a ajuns la gardul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
De fapt, nu mai este, dar a fost. Patruzeci și opt ani a condus trenul pe același itinerar: Robend Lugosh Brandul de Sus. Nu era o garnitură de lux, nici vorbă, dar era o cursă extrem de utilă, fiind folosită de navetiștii din toate localitățile de pe traseu. Iar Dodo Buddenbrook oprea trenul în fiecare gară, în fiecare haltă. Era un tren sigur, care, deși mergea încet, ajungea întotdeauna la timp la destinație. Pasagerii, aproape mereu aceiași, se cunoșteau între ei, formând o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
s-au născut și familii mai mici. Majoritatea dintre ele mai rezistă și astăzi. Numai că după ce Regatul Vandana (de tristă amintire) s-a divizat în cele două republici surori, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana, itinerarul cursei de navetiști s-a rupt și el în două și ca să ajungi de la Robend la Brandul de Sus, nu mai treceai prin Lugosh, ci făceai vreo cinci sute de kilometri în plus. Și asta numai dacă aveai norocul de a poseda viza
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai mult. Ca pe vremuri. După care a plecat mai departe, până ce a ajuns la gardul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Este vorba, de fapt, de un puternic sentiment de descurajare în a căuta de lucru. Din totalul populației ocupate, circa 69% își desfășoară activitatea în agricultură și servicii anexe. Peste 1/5 din populația ocupată lucra în afara localității de domiciliu (navetiștii), cei mai mulți la oraș (circa 680 de mii). Față de înregistrarea recensământului este de așteptat ca numărul populației care desfășoară activități agricole pe anumite perioade de timp și de o anumită natură să fie mai mare. Astfel, cel puțin o parte din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru viața rurală. Populația rural-neagricolă (PRNA) reprezintă, după cea agricolă, cea de-a doua mare familie socio-economică asupra căreia sunt utile specificări. PRNA cuprinde totalitatea persoanelor care au ca principală sursă de venit activitățile neagricole și lucrează în mediul rural. Navetiștii sat-oraș în întreprinderi industriale, spre exemplu, reprezintă o sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă (ERNA) în România anilor 2000 este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de muncă în comuna de domiciliu; persoanele ocupate în sectoare neagricole, cu loc de muncă în afara comunei de domiciliu, la oraș (cel mai adesea) sau în altă comună UCom. Ca pondere, cele mai importante segmentele ocupate neagricol sunt formate din navetiștii rural-urban și din muncitorii neagricoli de la sate. În termeni absoluți, în perioada de vară a anului 2002, populația ocupată din rural era formată din aproximativ 3,3 milioane de agricultori, 750 mii de persoane care lucrau în sectoare neagricole la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
absoluți, în perioada de vară a anului 2002, populația ocupată din rural era formată din aproximativ 3,3 milioane de agricultori, 750 mii de persoane care lucrau în sectoare neagricole la nivelul comunei de rezidență și aproximativ 680 mii de navetiști sat-oraș . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Principalele categorii de populație neagricolă și agricolă în comunitățile rurale Conținut Loc muncă Tip de efort preponderent Grupuri de ocupații Acronim pentru categorie Populație ocupată martie 20021) iunie 20022) neagricol rural, în comuna de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
20022) neagricol rural, în comuna de domiciliu nemanual profesioniști, manageri și tehnicieni RNp 5,4 3,3 lucrători în servicii și funcționari RNs 6,8 4,3 manual muncitori neagricoli RNm 10,0 7,6 (preponderent) urban manual/ ne-manual navetiști neagricoli UCom5) 22,6 17,83) agricol rural (preponderant în comuna de domiciliu) manual agricultori FARM 55,2 67,04) Total % 100 100,0 N 3.531.363 4.991.588 Sursa: 1) Recensământul populației și locuințelor din 18 martie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de persoane cu ocupații nedeclarate (majoritar, 334, lucrând în străinătate). Totalul persoanelor din rural care lucrau în străinătate la data recensământului era de 62.185. 2) ACOVI 2002 Studiu privind condițiile de viață în gospodării, INS, 3) 77% din totalul navetiștilor din rural ocupați în sectoare neagricole lucrează în urban și 23% în rural. Definirea categoriei UCom în acest fel - total navetiști cu domiciliul în rural, indiferent de destinația rurală sau urbană a navetei - este impusă de faptul că nu am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
era de 62.185. 2) ACOVI 2002 Studiu privind condițiile de viață în gospodării, INS, 3) 77% din totalul navetiștilor din rural ocupați în sectoare neagricole lucrează în urban și 23% în rural. Definirea categoriei UCom în acest fel - total navetiști cu domiciliul în rural, indiferent de destinația rurală sau urbană a navetei - este impusă de faptul că nu am avut datele de recensământ disponibile, necesare pentru a diferenția între naveta rural-rural și cea rural-urban; 4) 98,6% din totalul populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
totalul populației rurale ocupată în agricultură lucrează în mediul rural; 5) Anumite tabele care pleacă de la date ACOVI sau UE-FSD lucrează cu un sens restrâns pentru UCom, respectiv navetiști rural-urban. Dacă nu se face specificarea de rigoare, UCom vizează totalul navetiștilor cu domiciliul în rural, cu destinație urbană sau rurală. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Structura de ocupare a populației rurale: iunie 2002 (%) Sursa: INS - ACOVI 2002 Muncitorii în construcții reprezintă cea mai frecventă subcategorie de muncitori neagricoli ne-navetisti din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3,4 alte ocupații 12,2 Total % N 100 798508 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002. * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88. Deși formularul recensământului din 2002 conține întrebările necesare pentru a determina numărul de navetiști din rural în urban, datele difuzate de INS nu includ, deocamdată, informația respectivă. Știind că la recensământul din 2002 numărul total de navetiști pentru muncă din rural, cu destinație în urban sau rural era de 798.508 (date de recensământ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
standard a ocupațiilor ISCO88. Deși formularul recensământului din 2002 conține întrebările necesare pentru a determina numărul de navetiști din rural în urban, datele difuzate de INS nu includ, deocamdată, informația respectivă. Știind că la recensământul din 2002 numărul total de navetiști pentru muncă din rural, cu destinație în urban sau rural era de 798.508 (date de recensământ ) și că ponderea navetismului în urban din totalul navetismului pentru populația cu domiciliul în rural era în 2002 de 75% (conform ACOVI, 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
urban sau rural era de 798.508 (date de recensământ ) și că ponderea navetismului în urban din totalul navetismului pentru populația cu domiciliul în rural era în 2002 de 75% (conform ACOVI, 2002), rezultă că valoarea estimată a numărului de navetiști la momentul martie 2002 era de 798.508×0,75=598.881 persoane. Conform recensământului comunitar al migrației realizat la nivelul tuturor satelor țării, numărul de navetiști sat-oraș în 1990 a fost de aproximativ 1.200 mii de persoane. Rezultă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2002 de 75% (conform ACOVI, 2002), rezultă că valoarea estimată a numărului de navetiști la momentul martie 2002 era de 798.508×0,75=598.881 persoane. Conform recensământului comunitar al migrației realizat la nivelul tuturor satelor țării, numărul de navetiști sat-oraș în 1990 a fost de aproximativ 1.200 mii de persoane. Rezultă că în perioada 1990-2002 navetismul rural-urban s-a redus în România la jumătate. Pe ansamblu, aproximativ jumătate din populația neagricolă din mediu rural practică ocupații manuale/preponderent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
specie de regiune, pot fi distinse șase tipuri de ocupare (Tabelul 8, Tabelul 9 și Figura 1): preponderent agricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-agricol A1); preponderent în agricultură și cu populația neagricolă minoritară angajată în special extralocal, ca navetiști (tipul agricol și extralocal A2); preponderent neagricolă, cu persoane stabile în cadrul comunei (tipul local-neagricol,C1); preponderent neagricolă, cu locul de muncă în afara comunei de domiciliu ( tipul neagricol-extralocal, C2); local-mixtă, în sectoare agricole și neagricole (tipul B1); în sectoare agricole și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în acest caz, diferențiere poate fi pusă în relație mai ales cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu factori de natură istorică . Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Clasificarea județelor în funcție de tipul de ocupare a populației rurale. Tipul de ocupare Tipul de ocupare neagricolă 1. preponderent locală (navetiști sub 50% din populația neagricolă din județ-rural) 2. preponderent extralocală (navetiști peste 50% din populația neagricolă din județ-rural) A. preponderent agricolă (peste 60% din populația rurală ocupată lucrează în agricultură) A1. Ocupare local-agricolă A2. Ocupare agricolă și extralocală Botoșani Brăila Olt Timiș Vaslui Dolj Teleorman Iași Mehedinți Bacău Galati Vrancea Bistrița-Năsăud
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din plin și în perspectiva modului de ocupare a populației rurale. Transilvania este una dintre cele mai eterogene regiuni din punct de vedere al ocupării rurale. Cu excepția părții de nord, cu Bistrița-Năsăud și Sălaj, regiunea înregistrează un număr ridicat de navetiști sat-oraș. Partea de nord este singura din regiune cu ocupare majoritară în agricultură. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Județele în funcție de tipul de ocupare a populației rurale, martie 2002. (Sursa de date: INS Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu manifestă o superconcentrare în jurul orașelor mari este cea a salariaților din ocupații ne-manuale cu grad de calificare relativ ridicat. Navetismul este, firesc, puternic dependent de distanță. Comunele din apropierea orașelor, mari sau mici, înregistrează o pondere mai mare de navetiști ( REF Ref48645399 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9). Ocuparea predominantă în agricultură este caracteristică pentru satele izolate, situate departe de orașe mici. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 9. Populația rurală ocupată după situare față de orașe (%) Localizarea comunei de domiciliu în raport cu cel mai apropiat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pondere ridicată de populație ocupată în ERNA. Există de asemenea o diferențiere după vârstă și sex a fenomenului: adulții tineri de sex bărbătesc prezintă o probabilitate mai mare de a fi angajați în activități manuale neagricole în sate sau ca navetiști urbani. Tinerele au o probabilitate mai mare de a lucra în servicii neagricolă și ca funcționare. Distanța joacă un rol diferit în condiționare prezenței diverselor tipuri de activități neagricole. După cum am notat mai sus, satele care sunt mai aproape de orașe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]