963 matches
-
în exil nu numai a timbrului lingvistic, ci și a universului de acasă. SCRIERI: Îți mai aduci aminte, Doamnă? pref. Mircea Eliade, Buenos Aires, 1951; Frumoasa cu ochi verzi, cu ilustrații de Emilio De Silva, Madrid, 1957. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Navigare necesse est..., „România” (New York), 1951, iulie; Doru Cordun, „Nostalgie”, „America” (Cleveland), 1952, 24; G. Călinescu, Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Nello Manzatti câștigă premiul I la Festivalul Cântecului Italian, „America”, 1959, 26; N.S.G. [N.S. Govora], „Frumoasa cu ochi verzi”, „Carpații
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
lungă ucenicie. Fără Îndoială că unii indivizi par să capete o anumită Îndemânare și să o și stăpânească mult mai repede decât alții. Însă dincolo de această diferență inefabilă (care adesea este tocmai cea dintre competență și geniu), mersul pe bicicletă, navigarea, pescuitul sau păzitul oilor sunt lucruri ce se pot Învăța prin practică. Cum fiecare drum, vânt, curent și animal e diferit și În continuă schimbare, cel mai bun practician va fi căpătat experiență, asemenea lui Odiseu, din numeroase situații diferite
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vasului pe care te afli printr-o furtună, atunci cu siguranță că ai prefera ca acesta să fie pe mâna unui căpitan experimentat decât, de pildă, pe a unui fizician strălucit, care a analizat legile naturale implicate În activitatea de navigare, dar care nu s-a aflat la cârmă niciodată În viața lui. Specialiștii În situații de urgență și dezastre sunt și ei relevanți În acest sens. Pompierii, echipele de salvare, lucrătorii de pe ambulanță, echipele de intervenție În caz de dezastre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
controlul navei unui pilot local, care Îl duce În port și la dană. Aceeași procedură este urmată și la plecare, până când vasul este În siguranță În largul mării. Această metodă ingenioasă, concepută pentru a se evita accidentele, reflectă faptul că navigarea În larg (un spațiu mai „abstract”) este o competență mai generală, În vreme ce pilotarea unei nave Într-un port, printre alte nave, este o competență strict contextuală. Am putea numi „arta pilotării” o „cunoaștere locală și adaptată”. Pilotul știe care sunt
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de țesut În general nu asigură neapărat reușita lucrului cu un război anume, cu anumite particularități de design și de material, destinat anumitor operațiuni și care a suferit anumite reparații. A vorbi despre arta unui război de țesut, despre arta navigării pe un fluviu, despre arta conducerii unui tractor sau a unui automobil nu este absurd, ci Înseamnă a scoate În evidență mărimea și importanța diferenței dintre cunoașterea generală și cea localizată. Putem considera că aceasta din urmă este o formă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din partea căpitanului de navă a faptului că regulile pe care le știe el sunt inferioare celor locale ale unui pilot, ci o admitere a faptului că regulile empirice sunt ele Însele, În mare măsură, o codificare a practicilor concrete de navigare și pilotare. O ultimă analogie ne va ajuta să clarificăm și mai bine relația dintre regulile empirice și mētis. Acesta din urmă nu este doar o particularizare a valorilor locale (cum ar fi temperatura sau precipitațiile medii Înregistrate În acel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Platon ilustrează primul caz, iar Aristotel pe al doilea. Pentru această distincție sunt profund Îndatorat excelentei teze a lui Gene Ammarell, „Bugis Navigation” (teză de doctorat, Departamentul de Antropologie, Yale University, 1994). Analiza pe care o face Ammarell tehnicilor de navigare tradiționale ale populației Bugi este cel mai convingător mod de a Înțelege cunoașterea tehnică indigenă pe care l-am Întâlnit. Comparați cunoștințele pilotului cu următoarea observație făcută de Bruce Chatwin În Songlines, Jonathan Cape, Londra, 1987: „Inima uscată a Australiei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea "pe rețea". Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă fără aroganță bășcălioasă și exhibiționism, datorită bunului simț publicistic și solidei încărcături culturale. Iată, de exemplu, cum vede Romulus Bucur (el însuși practicant, cu admirabile rezultate, al experimentelor poetice de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
se poate utiliza și unealta Insert Table, reprezentată grafic prin , care deschide pe loc o grilă în care se trage cu mouse-ul numărul dorit de linii și de coloane. Lăsarea butonului mouse-ului produce inserarea unui tabel de dimensiune specificată. 2. Navigarea într-un tabel Deplasarea punctului de inserție într-un tabel se realizează prin: click în celula țintă; TAB pentru a trece din celulă în celulă de la stânga la dreapta și de sus în jos ; Acționarea săgeților de direcționale. 3. Numerotarea
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
sine, București, 1986; ed. pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Glorie, București, 1987; ed. pref. Ion Simuț, Pitești, 2002; „La anii treizeci...”, București, 1989; ed. (Pentimento), București, 2000; Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș, București, 1990; ed. București, 2003; Navigare, București, 2001. Traduceri: Ettore Capuano, Poema d’amore. Opt sigilii de dragoste, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare cu Mariana Costescu); Enrico Calamai, Himere și bani, București, 1996; Aleksandr Soljenițân, Pavilionul canceroșilor, București, 1997 (în colaborare cu Maria Dinescu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
relații cu un producător de ceasuri de mână pentru producerea și comercializarea produsului; e) VISTEL (Visual Impaired Screen‑based Telephony) a dezvoltat interfețe nonvizuale (bazate pe mesaje auditive și tactile) pentru serviciile de telefonie bazate pe vizibilitate, furnizând instrumente de navigare și explorare pentru interfețele utilizator tip ecran (în particular pentru meniuri, dialoguri și chei soft); consorțiul a publicat rapoarte și instrucțiuni pentru proiectarea de ecrane și telefoane web pentru a fi accesibile persoanelor cu disfuncționalități de vedere. 13.2. Învățarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să luăm o pauză, sau altele consacrate studiului hărților, reparării avariilor și evaluării drumului parcurs (restructurare cognitivă). Persoanele care încep o terapie de tip TCC doresc adesea să realizeze, într-o manieră cronologică, un demers dublu, alternând unele manevre cu navigarea după hartă. Impactul evenimentelor de viață asupra structurării persoanei nu trebuie neglijat în cadrul terapiei. In timpul anchetei efectuate în 2003 de către MȘdiagora-Paris asupra unui număr de 80 dintre membrii săi, o întrebare privind evenimentele de viață a obținut răspunsurile următoare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gruparea moderată (împreună cu Virgil Teodorescu și Paul Păun), grupare ce se revolta prin 1944 împotriva anarhismului suprarealist reprezentat de Gherasim Luca și D. Trost. Echilibrând dialectica suprarealistă, teoriile lui Gellu Naum se înscriu într-o acțiune de evaziune totală, de navigare în vis, dar în același timp de eliberare a omului. Face, cu alte cuvinte, o conciliere între avangardismul estetic și cel social-politic [...]. Teribilismul său pornește din Rimbaud și Lautréamont, dar trece peste limitele estetice ale maeștrilor, cerând în mod total
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
grafice, sunete, imagini statice, animate sau video, folosind instrumente care permit utilizatorului să navigheze, să interacționeze, să creeze și să comunice. Această definiție cuprinde cele patru componente importante ale multimediei: calculatorul electronic, legăturile între documente, numite link-uri, instrumente de navigare și metode de colectare, prelucrare și comunicare a datelor și ideilor. Cele două aspecte, fundamentale și concomitente, ale multimediei sunt integrarea diverselor documente și interactivitatea. În literatura de specialitate, multimedia este considerat un concept aflat la intersecția mai multor domenii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se pot baza fie pe o întâlnire fizică a membrilor organizației, fie, așa cum se întâmplă din ce în ce mai des, prin participarea la comunități virtuale, utilizând tehnologia informațională, care va trebui să fie disponibilă. Organizația trebuie să ofere structuri care să permită o navigare relativ ușoară a celei mai mari părți a salariaților prin tezaurul de cunoștințe pe care aceasta îl posedă. Este inutil să avem baze de date sofisticate, dacă nu avem și utilizatorii acestora sau nu există modalități ușoare de a le
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este și o lecție jurnalistică: nu există trăire sau noțiune abstractă care să nu aibă un echivalent concret, o oglindire într-o situație familiară. Nu aceeași regulă se aplică într-un text de opinie sau într-un text despre bucuriile navigării pe internet, a accesării chat-ului, sitului etc. Oricum, dragostea nu are imput și nici nu oferim feead-beack unei scrisori. Doar ironic pot spune că: „mă implementez cu o fată pe bancă și îmi aranjez bogata podoabă capilară”. Evitați structurile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pagini din anumite domenii. Pe lângă această uzanță, internetul poate fi utilizat în chip programat, deliberat, lucrul pe internet fiind explicitat în chiar proiectarea curriculară ce secondează orice proces instructiv-educativ. Mai mult, profesorul poate găsi pe piața educațională suporturi electronice de navigare într-un spațiu problematic, fiind asistat și ghidat de supraprograme construite special pentru așa ceva (așa cum este cazul, de pildă, al producțiilor pe CD ale Asociației Române de Resurse Educaționale; vezi HYPERLINK "http://www.arre.ro" www.arre.ro). Conținuturile se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ordin etic vizează stabilirea influențelor de ordin socio-politic, privind diversitatea culturală, particularitățile educaților, inegalitățile digitale etc. Profilul interfeței Interfața facilitează relația dintre emitentul cunoașterii și beneficiarul aflat în fața calculatorului; structura unei pagini Web, designul și conținutul acesteia, dispozitivele de navigare, accesibilitatea, incitările prevăzute sunt tot atâtea elemente ce generează un bun contact. Suport-resursă Resursa poate fi directă, dar și implicită, prin promovarea unor circuite suplimentare de informare (trimiteri către alte pagini Web). Evaluare Evaluarea și controlul sunt consubstanțiale acestei formule
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pp. 186-187): conținutul propriu-zis: arhitectura conținutului, modalitățile de evaluare, harta grafică, legături de tip hipertext; structura conținutului: descrierea conținutului și adecvarea la nevoile actorilor vizați, decuparea conținutului în module, individualizarea parcursurilor pedagogice, testele și evaluarea, aspectul grafic, dimensiunea intuitivă a navigării, posibilitatea de a apela la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor, a sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Sunet Video Text Hipertext Încărcare Analiza interfeței Conținut Elemente de conținut Suficient Bine Excelent Pagină de întâmpinare explicită Obiectiv pedagogic clar definit Logica organizării activității Pertinența resurselor Calitatea limbii Consemne clar definite Ilustrație pertinentă Lizibilitatea textelor Calitatea imaginilor Legături relevante Navigare Elemente definitorii Suficient Bine Excelent Ușurința navigării Comprehensiunea butoanelor Facilitatea găsirii informației indicate pe pagină Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor Suficient Bine Excelent Modul de rezolvare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Conținut Elemente de conținut Suficient Bine Excelent Pagină de întâmpinare explicită Obiectiv pedagogic clar definit Logica organizării activității Pertinența resurselor Calitatea limbii Consemne clar definite Ilustrație pertinentă Lizibilitatea textelor Calitatea imaginilor Legături relevante Navigare Elemente definitorii Suficient Bine Excelent Ușurința navigării Comprehensiunea butoanelor Facilitatea găsirii informației indicate pe pagină Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor Suficient Bine Excelent Modul de rezolvare a erorilor Diversitatea exercițiilor Pertinența exercițiilor Ușurința
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
că acestea pot avea caracteristici tehnice diferite; dacă echipamentul și softurile disponibile cursantului sunt mai rudimentare, este preferabil să se recurgă la un design mai simplu. Indicatori: aranjamentul materialului este potrivit conținutului; se utilizează în mod sistematic (constant) icoane de navigare sau indici stabili; caracterele (literele) să fie potrivite pentru conținut și recunoscute de toate programele (de exemplu, Times New Roman); caracterele îngroșate (bold) să fie folosite sporadic pentru a evidenția termenii sau ideile importante; caracterele mari și sublinierile nu se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fie pomenit într o discuție care lasă a se vedea jocul dublu al celor „absurde“. Față de cei care și-au fixat atenția asupra unui concept, el a știut să navigheze dincolo de acesta și, deopotrivă, dincolo de sine. Imaginea din urmă, a navigării dincolo de sine, revine prin vocea unui personaj ce consemnează întreaga discuție, Constan tin Constantius. Acesta ar fi dorit să experimenteze el înuși repetarea, însă nu reușește. „Repetarea este transcendentă și pentru mine. Pot naviga și eu, în jurul meu, dincolo de mine
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să fie pomenit într o discuție care lasă a se vedea jocul dublu al celor „absurde“. Față de cei care șiau fixat atenția asupra unui concept, el a știut să navigheze dincolo de acesta și, deopotrivă, dincolo de sine. Imaginea din urmă, a navigării dincolo de sine, revine prin vocea unui personaj ce consemnează întreaga discuție, Constan tin Constantius. Acesta ar fi dorit să experimenteze el înuși repetarea, însă nu reușește. „Repetarea este transcendentă și pentru mine. Pot naviga și eu, în jurul meu, dincolo de mine
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
adevărul. L-a înșfăcat pe Charlie de umăr și l-a strâns destul de tare pentru ca puștiul să priceapă că sărise peste cal. Jina nu voia să-l mai audă. Știu, a spus ea. Și eu îl simt. * * * După instrucțiunile de navigare și de siguranță, Drew a anunțat vesel că, în urmă cu doar o zi, o barcă având șase oameni la bord se răsturnase la Gunbarrel. Nimeni nu fusese rănit, dar un avocat de patruzeci și cinci de ani, din Chicago
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]