1,466 matches
-
pe-alei, străzi, vânt și frunze tăind curcubee, prin raze de soare si stele Ea știe, mereu El e în inima ei... Prin picuri de ploaie amurgul scutură petalele florilor de prun, pe ramuri copacul suspinului își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii culori vârtej de imagini silabe spații cuvinte Frânturi de umbre se preling prin zborul sufletelor regăsite printr-un sărut, lacrima lui o aude în sufletul ei Frunze de pelin împrăștie aroma tristeții, cândva
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Neinteleasa_ploaie.html [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]
-
scad, acum el plutește în barca cea neagră vremea furtunii s-a sfârșit Pe băncile goale, pe-alei, străzi, vânt și frunze tăind curcubee, prin raze de soare si stele Ea știe, mereu El e în inima ei... Referință Bibliografică: Neînțeleasa ploaie / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Irina Lucia Mihalca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Neinteleasa_ploaie.html [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]
-
la voi,” spuse puțin furios Virgil, iar Mihai continuă: ,, Există o parabolă a grâului și a neghinei, foarte interesantă pe care Iisus o spune mulțimilor și ucenicilor, pe care nici ei nu o înțeleg. Un scriitor a numit această parabolă neînțeleasa parabolă, datorită profunzimii ei, dar și datorită modului deficitar în care unii creștinii au înțeles-o de alungul timpului. Este adevărat că sunt predicatori ce-și aranjează bine lucrurile în viață ca totul să le meargă bine, și devin o
POVESTEA UNUI ÎNVINS (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1476008420.html [Corola-blog/BlogPost/352694_a_354023]
-
se poate defini. „Poezia nu se poate defini, ci numai descrie” spunea George Călinescu. Valentina Becart nu definește poezia, dar se definește pe sine în versuri tulburătoare: Eu știu că sunt/ o umbră trecătoare/ că viața mea/ e pură întâmplare/ neînțeles cuvânt.../ Eu cred că sunt/ sclipirea unei năluciri/ solare/ fiorul prins/ în iernile polare/ năucitor avânt.../ Eu știu că sunt.../ Eu cred că m-am născut/ spre a muri.../ ce surdă e strivirea/ între azi/ și timpul ce-a trecut
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Vitralii_timpul_ca_o_tace_valentina_becart_1363540006.html [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
un drum rătăcit și într-o direcție greșită. Un om rătăcit pe care Isus îl chema pe nume. Și numele acelui rătăcit era Bogdan. Bogdan este căsătorit cu Marsha și au 2 copii. Bogdan Z.: În liceu m-am simțit neînțeles și de multe ori foarte singur. Mama îmi spunea să nu-mi fac nici o prietenă pentru că nu am timp de așa ceva, dar m-am îndrăgostit de o fată drăguță și am început să ne întâlnim. La scurt timp relația noastră
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
un drum rătăcit și într-o direcție greșită. Un om rătăcit pe care Isus îl chema pe nume. Și numele acelui rătăcit era Bogdan.Bogdan este căsătorit cu Marsha și au 2 copii.Bogdan Z.: În liceu m-am simțit neînțeles și de multe ori foarte singur. Mama îmi spunea să nu-mi fac nici o prietenă pentru că nu am timp de așa ceva, dar m-am îndrăgostit de o fată drăguță și am început să ne întâlnim.La scurt timp relația noastră
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
orare ar putea avea. -Of, chinurile astea!-își zise ea. Ce înfățișare mai au uneori! Vrei să fii cu ea, comunicativă, ea însă te atrage în mrejele singurătății și iluziei, vrei să îi faci bine, ea, însă, te plicitisește cu neînțelesele compromisuri, vrei să crezi, că e o sumară dorință, când ea îți pătrunde prin toate fibrele și-ți mistuie energia. Asta e dragostea. Cel mai mult ar fi urât propria ei stare de acest gen, dacă ar fi avut-o
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1456600029.html [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
pe discuri de vinilin, multe și valoroase filmări, a făcut numeroase turnee de concerte în țară și, de asemenea, internaționale (în Israel, U.R.S.S, Italia, Germania...). A activat la celebrul Ansamblu până în 1992 când a fost desființat „în chip neînțeles, dacă nu abuziv, de către Cartel Alfa”, după cum însăși artista concluzionează. Au urmat trei ani de șomaj, timp în care artista a dat curs unui contract din trei, pe care le-a avut în SUA, unde a susținut diverse spectacole pentru diaspora
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1407304908.html [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
îl privim, cum lacrimînd pe-o coastă, Stă scris cu litere de miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De "Bun venit , trecutule, în urma noastră!", Și la sfîrșit de pagină,-n subsolul ei, încapă Cuvinte neînțelese, încă, de omenirea toată... Să răsfoim și plapuma, ce ne-a încălzit În nopțile de unică vecie pentru unul, Cu mîna mea și-a ta, s-o pipăim în gînd, C-a fost cu noi un cer de dor în
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1425593014.html [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
Dou, atenția la orizontul anecdotic, rămân pentru ochiul și aprecierea din zilele noastre ușor „mediocră”. Frans Van Mieris, Stridiile „Vermeer și maeștrii picturii de gen” „Este vorba de a pune capăt acestei idei a «Sfinxului din Delft», geniu solitar și neînțeles, și de a arăta, dimpotrivă, că Vermeer era în legătură cu confrații lui, că tablourile sale răspundeau unor stimuli veniți de la alți artiști, că s-a integrat în serii tematice obișnuite în epocă. Ajungem la o viziune despre o creație combinatorie, sau
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
spiritual vorbind), la ceilalți stări profunde, lacrimi, furie, deznădejde și iubire, fără să-i cunosc, fără să mă cunoască, fără să ne mai întâlnim vreodată. Cuvântul este Vocea și Vocea aduce Cuvântul. Când Vocea nu rostește, Cuvântul rămâne neștiut, tânguit, neînțeles. Când Vocea minte, Cuvântul înșeală. Când Cuvântul minte, Vocea trădează. Există comori ce pot fi stăpânite prin cuvinte și prin voci, nesecate; cu cât iei mai mult din ele, cu atât mai mult sporesc. Cu cât le ții mai adânc
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
roșii și ciubote galbene. De șold îi atârna un paloș ciudat, care nu era nici spadă, nici sabie. Nu știa ce să creadă de acest oaspete puternic care stătea în fața lui, și cu toate că era zguduit de-un fior de spaimă neînțeleasă, îndreptă baioneta spre el, cu un puternic: - Stăi! Cine-i acolo? - Român!, veni un glas tunător. - Parola, știi parola? -O știu! - România! zise soldatul. - Ștefan cel Mare, răspunse ciudatul oaspete, fără să șovăiască. Atunci Stan se dete-n lături și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
mereu. Dar valul din jurul fructului stingher îi vede numai coaja, numai ea se ridează, numai ea poartă falii, mărturisire de sfâșiere în fața oceanului rapace, în vreme ce vibrează armonia în miez, netulburată. Fără timp și tainic exultând, plutește-n val arid, pe neînțelese, mărul mut. Lac de fulgere Ochiul acela al meu, întors puțin spre spate, să deslușească mai bine trecerea, el vede călcâiele copiilor, ridicate ca-n zbor, și clipa când apa se preface în gheață sau abur. Ochiul meu, lac de
Poezie by Simona Dima [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
de zăpadă rănită al penei ieșea un ochiu de uliu. pe hârtia Uashi pe care am cumpărat-o ca să-mi fac mâine lampă. intraductibile. pentru cine acest grâu nemăsurat? suntem un popor care ne citim singuri într-o limbă neînțeleasă. cine poate, dintre poeți, să renunțe la limba lui? închidem taine pe veci, precum această elegie scrisă într-o limbă fără circulație. o limbă precum cea a păsărilor de colivie. poezie îngropată în limbă. veți pipăi cicatricele pe unde au
Poezii by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
i se acorde atenția cuvenită. Procurorul părăsi încăperea cu o înfățișare marțială, era doar o amânare, fiara va recidiva, vor vedea ei cine a avut dreptate, se vor întâlni din nou într-un final sângeros! Dar, asta e, fiecare geniu neînțeles își are propria cruce de purtat! oftă el sonor, aruncând fulgere din ochi celor care-i împiedecau trecerea pe coridor... *** Cu puține zile în urmă, îngrijitoarea azilului fusese ridicată în forță de Poliția locală, în urma unui denunț anonim. E drept
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421605724.html [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
speranța, vie te vedeam, Din lacrima, ghiocei îți făuream, Știam c-ai să te-ntorci din nou la mine! Te rog, ia-mi teamă, frigul și durerea... Ascunde-le-n floare albă de cais... Să cred că a fost un neînțeles vis... Inflorește-mă iubirii, e vremea!... Ofrandă-ți voi aduce lumină mea Din iriși, seninul te las să-mi sorbești, Ne vom uni bucuriei de-a trăi, Eternul nostru va înflori și-o ...stea! Referință Bibliografica: Eternă primăvară / Gabriela Docuță : Confluente
ETERNĂ PRIMĂVARĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1487858375.html [Corola-blog/BlogPost/376141_a_377470]
-
un preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L putem, nu avem dreptul să-L hărtănim între noi, oamenii, după canonite și neînțelese eresuri. Evanghelia Melaniei Cuc începe cu descoperirea actului personal de botez, a actelor care atestau decesul, dar mai ales, apartenența la comunitate, la sat, a bunicului și tatălui nostru, și cu descoperirea unei Evanghelii, pe care acei oameni, țăranii aceia
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) by http://revistaderecenzii.ro/evanghelia-dupa-melania-cuc-sau-testamentul-melaniei-cuc/ [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
în matricea celestă a invizibilului, mângâind inimile telurice, care nădăjduiesc într-o liniște a apropierilor. Mă reazem de zidul unei biblioteci și, după un timp, aud gemetele celor dinăuntru: toți cei de dincolo de peretele gros al conservării cuvântului materializat, șoptesc neînțeles; ar fi fost imposibil să cunosc toate acele limbi care se șoptesc înăuntrul camerelor acelei clădiri. Unele cu teamă, altele cu patimă însă cele mai multe cu dorința de a ne spune ceva pentru cei de azi. Eu sunt un cel de
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
SUFLETUL PIETREI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI Piscul muntelui,ideea cucerita sau pierdută, sacrificiul are sufletul pietrei, din prima rază de soare ,se naște nemurirea copiii neînțeleși,se-ntorc în lacrimile noastre, fără nimic ...am străbătut și mari și oceane, tălpile lăcomiei ne-au condus spre fericirea ironică, suferință ne cutremura așternutul bogăției sub talpă ideii murdare, vom fi astăzi campionii carismatici și apatici. Se râde ,se
SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496440143.html [Corola-blog/BlogPost/378785_a_380114]
-
colo colo. Altfel te du pe mâna miliției, să știi, amenința el adunând din ce mai rămâsese din ce a fost cândva un mândru gard bucovinesc lânga care crescuse un păr cu pere padurețe. Pierdut în lumea lui, a acidentului neînțeles, motociclistul dădea din cap, aprobând tot ce auzea, fără să știe probabil ce aprobă și despre ce este vorba și mai ales de ce se uită lumea la el așa urât iar omul acela cu gardul îl tot amenință vorbindu-i
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430893402.html [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
o anumită zi de sărbătoare pe podelele de scândură ale casei, de începea să miroasă toată ca o grădină... tot avea impresia că se află pierdută în interiorul unei cochilii, în care timpul, ca un abur, se răsucea lent, după legi neînțelese. Și când bunica părea să adoarmă făcându-și somnul de după-amiază, se apropia de fereastra dinspre Dunăre, aproape că devenea una cu ea, privind lung spre casa de pe celălalt mal, unde stătea mătușa, sora tatălui, care avea trei copii de
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nisipuri_tania_nicolescu_1358526754.html [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Ai rămas, undeva suspendat, într-o lume străină de tine, nu ești cel de aici, acea lumină trandafirie, iubirea, plutind amețitor spre mine, dacă nu ai forță s-o descoperi, împărtășind-o, rămâi în spate, rece și-ntunecat, în realități neînțelese, un teatru cu actorii ce-și uită rolurile. Mergi cu ochii-nchiși, uiți că ai ochi, știai că undeva există o altă viață, popas între veniri și plecări, mult mai târziu ai înțeles asta, ca și acum nu poți fi
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
spre compartiment nesigur, bălăbănindu-mă de pereți, lovind cu umerii, să mă echilibrez, ușile celorlalte compartimente și barele din dreptul ferestrelor. Tremurând de încordare pătrund înăuntru. Trântit pe banchetă, extenuat și întristat mă umplu gradat cu o senzație de sațietate neînțeleasă. Privesc cum zboară cu viteză munții, verzi, întunecați, împăduriți până în vârfuri. Tresar ... soarele apusese însă, ochii calzi ai Giuliei mă urmăresc prin fereastra întunecată, melancolici și înțelegători ca atunci când îmi promitea ceva! Se apropia tunelul și umbra ei grea, acționând
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Exodul_0.html [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
despărți fostul „eu” de lumină, zădărnicindu-l în obscur. Aparent, „nefiindul”: „Pe zări argintii / În vastul cavou...” (Amurg) încearcă să se rupă de egoul său care, în realitatea eternă, se va zbate hăituit de neliniști a căror critică rămâne drumul neînțeles. Perpetuumul lucind al ideii țâșnite din obscur, din interiorul căreia crepusculul zvâcnește: „Cu pene albe, pene negre” (Decor), va aburiza cu bătăile nevăzute ale aripilor sale priveliștea, care lasă fantomele să apară: „Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare” (Sonet
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Negrul_si_palidul_in_poezia_bacoviana_stefan_lucian_muresanu_1339255330.html [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
și de pretutindeni, în engleză și franceză, cu participarea Claudiei Cortez (Peru), Eva Halus (Romania-Montreal) și Nicola Smith (Tasmania), discuție moderată de Flavia Cosma. După-masă a început cu o nouă serie a festivalului: Mari poeți ai lumii, ignorați în timpul vieții, neînțeleși și uitați, ca de exemplu Jacobo Fijman (Argentina), cu extrase din poezia lui și un cântec despre acest poet, compus și interpretat de Luis Râul Calvo. Un important poet al Argentinei, Luis Râul Calvo a fost prezentat virtual cu poeme
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eva_halus_1402981510.html [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]