2,506 matches
-
ligamentare. De la 7 - 8 ani crește treptat forța tuturor grupelor musculare și în special a extensorilor membrelor inferioare, flexorilor plantori și redresorilor trunchiului. La nivelul membrelor superioare constatăm că forța flexorilor este mai mare decât a extensorilor. Forța mâinii este neînsemnată la băieții de 9 - 10 ani și la fetele de 8 - 9 ani, iar diferența dintre fete și băieți este nesemnificativă. Forța explozivă a membrelor inferioare se îmbunătățește treptat, cea mai mare creștere semnalându-se la băieții de 9 ani
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
demisia, angajarea unui înlocuitor trebuie aprobată de guvern și concursul se ține la București. Cel puțin trei luni sunt tărăgănate aprobările de la București și instituția este blocată pentru că nu are nici un jurist. Guvernele au concentrat deciziile (chiar și cele mai neînsemnate) în mâinile lor pentru a mări baza de colectare a șpăgii spre București, pentru a mulțumi clientela politică foarte numeroasă. Este adevărat că autoritățile locale n-au sărăcit, ele au dat dovadă de fantezii incredibile pentru a recupera pierderile cauzate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
râu sau a ierburilor misterioase, aromate, căldura indescifrabilă și culoarea scoarței de tei... tot ceea ce ating mâinile ei capătă viață și se dezvoltă, ca și cum ar transmite acea prosperitate a fluxului solar în cel mai firav firicel de floare, cel mai neînsemnat copăcel sau pui de animal... căldura care se extinde prin apropierea ființei ei este favorabilă vieții, încât orice-i stă în preajmă se bucură de valurile pozitive, benefice... vocea ei e un susur vesel de izvor jucăuș, iar generozitatea și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
de aceea pornisem eu pe jos, pe drum... Tot răul spre bine, am mai zis zâmbind în continuare, pur și simplu îmi era imposibil să nu zâmbesc privind în ochii ei, în acel moment perfect absolut în care toate lucrurile neînsemnate ale întregii lumi deveniseră de importanță nebănuită, ca parte a peisajului în care ne aflam noi... parcă întreg universul se amesteca și se aranja într-un vârtej amețitor al verii, iar noi ne aflam în mijloc, și era nemaipomenit de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu putea mai nimic doar fiind... când „doar fiind“ nu înseamnă, într-adevăr, nimic. * Dacă-i întrebi, toți știu ce trebuie făcut pentru ca lucrurile să meargă bine în lume. Prin faptul că posedă, că este „proprietarul“ a ceva, oricât de neînsemnat, fiecare poartă convingerea profundă și inconștientă că posedă, în principiu, lumea întreagă și că, în opinie, trebuie să se arate responsabil de tot și de toate. Asta până la celălalt, de lângă el, care și acela posedă, în principiu, lumea întreagă... * De
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cărui odisee nu poartă rătăcirea spre casă, ci fuga de Ithaca. O chemare spre definitiva renunțare, din care prin tine însuți să confirmi consolarea, această iubire nepământeană și deci improprie omului - o dragoste care nu dorește nimic. Un oricât de neînsemnat adevăr - și instantaneu înțelegi chemarea către neant. * Să regreți o grămadă de lucruri care s-au adunat în viața ta, și să te îngrozești cu adevărat de cele pe care nu le vei regreta niciodată. Acestea din urmă, ele te
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a-și perpetua existența. Oază de tihnă Fă-ți din casa și familia ta oaza de tihnă și liniște sufletească spre care să te îndrepți cu nerăbdare după o absență mai scurtă sau mai lungă. Bucurii Bucuriile mici și aparent neînsemnate aduc liniștea și armonia în viața de familie. Duete Găina cotcodăcește, nu cântă. În cuplurile în care ambii parteneri vor să cânte, duetele sunt cu scântei. Întrebare Pe măsura maturizării democrației românești crește exponențial numărul aspiranților la obținerea unor demnități
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
felurile cu putință, deveni agresiv. }inea un jurnal în care nota vorbele, gesturile și atitudinile ridicole pe care le observa peste zi în jurnalul său pentru a ști de ce să se ferească el însuși. Nu-și ierta nici cea mai neînsemnată consonanță cu felul de a fi al lor, gustă din plin bucuriile și chinurile negre ale orgoliului. A disprețui adânc și definitiv pe odioșii lui concetățeni și a se ține moralmente cât mai departe de ei, aceasta fu rațiunea existenței
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
Mereu am crezut că ăsta era motivul călătoriei noastre la Bahía Negra. Wilson n-ar fi găsit altul. Oricum, mai devreme sau mai târziu, trebuia să ne punem problema să plecăm în altă parte. Cum și când era o chestiune neînsemnată. Dragostea mea pentru Wilson a crescut în noaptea asta. În încăpere domnește așa o tăcere că îl aud respirând din cealaltă parte a camerei. Lumina nopții îl face să pară și mai bătrân. De grinzi atârnă rucsacul meu vechi. Uneori
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
unui prinț? (E vizibilă fascinația oarecum naivă a lui Roth pentru aristocrație). Avem de-a face cu fabulațiile unui nebun? Se declară obsedat de fratele vitreg pe care îl urăște și vrea să îl distrugă, fratele respectabil și în fond neînsemnat care, spre deosebire de el, a fost recunoscut de bătrînul aristocrat. Suferă din cauza numelui, pe care îl socotește ridicol și rușinos; "golubcik" înseamnă în limba rusă "porumbiță" și avem de-a face desigur cu o ironie. Se remarcă obsesia paternității în proza
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
tînărului Maiorescu este voința de-a străluci. Paginile primilor ani de jurnal sunt pur și simplu invadate de rezultatele școlare, e adevărat că excelente, etalate cu nedisimulat orgoliu, comparate cu ale colegilor, explicate, justificate, chiar prevestite. Laudele profesorilor, cît de neînsemnate, sunt notate cu grijă, ca și împrejurările cînd își depășește camarazii. Nu e doar fireasca dorință de a-și vedea răsplătite strădaniile". Sau cu o satisfăcută coroborare printr-o sintagmă călinesciană: "Maiorescu nu concepe să fie măcar al doilea, necum
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
mult înainte. "O greșeală care poate să se fi născut din (ce-i drept, nu de invidiat) dorința mea de a părea învățat, e ... năravul meu - s-o spun scurt: de a minți ! Ce-i drept, o fac în treburi neînsemnate, inofensive, dar lucrul este, totuși, cu atît mai mult, nedemn, meschin"". Să admitem că măcar o parte din asemenea trăsături întunecate ar fi în măsură a compromite orice individ!
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
parodic-simulant, analitic cât trebuie, epic cât cuprinde, Constantin Arcu, încă pândit de tentația anecdoticului, a senzaționalului din mass-media sau a facilelor reglări de conturi pe plan local, își confirmă vocația de prozator mai ales atunci când se implică în existențe aparent neînsemnate și resemnate, iluminate subit de mesaje dintr-o lume paralelă.
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
și întinse picioarele. Chiar ești marele Carosse? întrebă Charlot curios. În afară de mine, nu cunosc alt Carosse, răspunse celălalt. N-am frați, n-am surori, n-am părinți. N-am idee dacă pe tot cuprisul țării mai trăiesc și alți membri neînsemnați ai neamului Carosse. S-ar putea să mai fie un văr de-al doilea pe la Limoges. Și mai e prima mea nevastă, scorpia aia bătrână, zise el, făcând cu ochiul. —Și ești urmărit? Bântuie prin țara asta o mentalitate puritană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
fac eu săpături, să pun întrebări și să mă prind eu singur. Domnișoara Jixon, dactilografa, este o domnișoară ofilită de patruzeci și patru de ani care privește spre toți și toate cu suspiciune. E convinsă că până și cel mai neînsemnat lucrător se află în slujba serviciilor secrete și de aceea se arată absolut șocată de lipsa măsurilor de securitate de la birou. Cere cu insistență ca toată sugativa să fie ținută sub cheie și ca benzile mașinilor de scris să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a arăta că sămânța povestitorilor de polojănii mai dă încă rod bun. Cartea de față urmează îndeaproape tradiția literaturii noastre întru ale narațiunii de factură populară, autorul ocolind, nu atât voit, cât mai ales din instinct literar, orice (fie și neînsemnată) încercare de ieșire din tiparele cunoscute și acceptate. Adică el nu vrea să experimenteze, să o facă pe modernul cu orice preț, fiindcă și el crede că modern este tot ce-i valoros. Prin urmare, ne aflăm în fața unei cărți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai priceput, cel mai cu gust îmbrăcat, cel mai inteligent de pe planetă. Omul fără de care nu se poate face nimic. MICUL PRINȚ: Dar tu ești singur pe planeta ta. Sunt măcar oi pe aici? VANITOSUL: Oi? Nu, oile sunt prea neînsemnate pentru un geniu. De altfel nimeni nu poate fi important pentru mine. MICUL PRINȚ: Atunci cum îți împaci nevoia de a fi admirat? VANITOSUL: Mă uit în oglindă. Eu sunt aici, iar în oglindă e cel care mă ascultă, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
direcția de evoluție, pe axa principalelor repere, din viață și din cărți, păstrează consecvent un foarte descurajant (la prima vedere) aspect rectiliniu. Într-adevăr, de la Povestirile cu înjurături la O limbă comună sau paginile de jurnal publicate postum diferențele sunt neînsemnate: aceleași întâmplări și fapte diverse, reluate parcă mereu, pe un ton identic, cu variații insesizabile. Dar ceea ce se pierde privind lucrurile din imediata apropiere, pe suprafețe mici, se câștigă, în schimb, dacă facem câțiva pași îndărăt și încercăm să prindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mânăstirea Dealu, a început în timp ce, la Muzeul Țăranului Român, se afla în derulare proiectul Arca lui Noe. Atunci, Eugenia Ionescu a auzit-o vorbind la radio pe Irina Nicolau despre faptul că este în căutare de documente ale unor ființe neînsemnate, documente pe care altcineva le-ar arunca fără nici o remușcare la coș. Cosmin Manolache, Ciprian Voicilă și Mircea Stanciu au plecat acum câțiva ani la Mânăstirea Dealu. Eugenia Ionescu avea la data aceea vreo 25 de caiete destul de consistente, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în anul 1970. Așadar, scrierea nu poate fi considerată un jurnal consecvent, cuminte. Un fel de jurnal retrospectiv, retroactiv. Titlurile posibile cu care ne înștiințează autoarea că a cochetat sunt: Adevărul vieții mele, Singurătăți, Zbor cu aripi frânte, O viață neînsemnată, Lungul drum al unei vieți, Valuri, valuri, mereu valuri. La începutul primului caiet putem citi un fel de dialog al Eugeniei Ionescu cu sine: - Spuneai că ai multe caiete cu însemnări și tot felul de documente. - Am, dar se referă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel. Gesturi de reglaj. Și vorbesc. Locvacitate exagerată. Vorbesc pentru a nu simți spaima. Sălbaticii comunică și ei. Cu totul altfel însă. Se hârjonesc. La ei, comunicarea verbală deținere o pondere destul de neînsemnată în procesul socializării. Nu pot comunica decât cu corpul. Dau unul în altul pentru a se petrece, pentru a alunga monotonia, apoi se întreabă, ce faci, mă? Dai în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o salveze din aceeastă obsesie: să aibă un copil dintr-o relație întâmplătoare. Era conștientă că acest lucru incumbă o serie întreagă de complicații și avea destule îndoieli, dar mai știa și că în orice acțiune, fie ea oricât de neînsemnată, există și riscuri. Cu toate acestea însă, numai așa viața ei putea deveni împlinită, nu searbădă, fără sens, goală ca acum! În orașul acesta vetust nu se putea întâmpla nimic care să-i arate că zorii unei dimineți ar anunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Școala funcționa în două schimburi, cursul primar dimineața, cel gimnazial după amiază. Cum preferați să aveți programul? o întrebă aceasta. Pentru completarea catedrei, trebuie să luați și alte ore, de educație fizică sau de muzică. N-am nici cea mai neînsemnată predilecție pentru sport sau muzică. Atunci o să vă plătim la oră. Și e rău? Primiți numai o jumătate din salariul care vi s-ar cuveni. Altă soluție nu există? Ar mai exista una, însă doar pentru două sau trei luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
condeiului, de încă o întâmplare - am putea crede cu toții - banală, însă care a avut o înrâurire fără seamăn asupra eroului povestirii, răspândind cu generozitate lumina vie a adevărului în sufletul său zbuciumat, căci așa se petrece întotdeauna: întâmplările mărunte, aparent neînsemnate, schimbă cel mai puternic mersul lucrurilor. Într-o zi, lui Marius i se dădu la școală să citească o carte pe care, chiar dacă aș vrea, n-o voi numi aici, căci nu-mi doresc să trezesc, fie în admiratorii acesteia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
compromisurilor mârșave, că luntre și punte s-au făcut pentru cei ce se găseau cu puterea în mâini și că și-au vândut sufletul ambiției, călcându-și mândria în picioare și tăvălindu-o în mocirlă. Ei bine, toți acești clănțăi neînsemnați ar trebui neapărat să ia aminte că nu mi-am călcat niciodată și cu niciun preț mândria. Îmi este mai hotărâtă decât oricând, căci, oare, nu victoriile obținute prin acte de curaj și de ambiție o hrănesc cel mai tare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]