5,118 matches
-
inițială, se trece la priveliștea clar obscură tulburătoare în care "biserica-n ruină" este ecoul spiritual și vocalic al vaierului, al aiuritului de jale (de aceea s-a utilizat un hemistih), se continuă apoi pe dimensiunea timpului prin mișcarea monotonă neîntreruptă pe care o fac greierul și cariul, pentru a se pierde într-un indefinit foarte îndepărtat, acela al timpului pierdut, în care depersonalizarea poetului are corespondent pe plan spațial deconturările chipurilor de pe pereții bisericii părăsite. În O, mamă cele trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a efervescențelor erotice de pe pereții exteriori ai diverselor temple hinduse, iar pe de altă parte, seninătatea solemnă, augustă pe care o degajă Parthenonul, chiar în forma rănită în care se află actualmente, precum și Panteonul roman. O bucurie solemnă și pioasă neîntreruptă este muzica lui Bach, bucurie a unui cor de îngeri muzica lui Mozart, iar eroica, dramatica muzică a lui Beethoven culminează cu Imnul Bucuriei din ultima sa simfonie. Melancolie infinită, răscolitoare, dar și tonifiantă, purtătoare spre înălțimi emană muzica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
am făcut din ele aur". Bucuria poetului era să se înalțe deasupra miasmelor morbide din valea teluricului pentru a înțelege "Le langage des fleurs et des choses muettes "graiul florilor și al lucrurilor mute". Lirica lui Paul Verlaine este o neîntreruptă laudă a vieții sub cele mai variate hipostaze. În finalul Poemelor saturniene, el evocă Inspirația care dictează poemele "Supremilor Poeți" muza Erato "superbă și suverană", cu privire luminoasă și profundă, înțeleasă ca Geniul însuși, îngerul vechilor tablouri pe un fundal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ochiul de extaz cuprins, Poetul vede cerul pe pământ, pe cer pământul. Celor neștiute, condeiul lui, le dă un chip Iar vaporosului nimic îi află Sălaș să locuiască, și un nume. Rainer Maria Rilke și-a trăit, viața ca un neîntrerupt poem, o poezie prin excelență suprasolicitând, în măiestrie neîntrecută, metafora. De aici influența sa asupra întregii lirici ulterioare, care a devenit "rilkeană", inclusiv la Lucian Blaga desigur fiecare poet asumând metaforismul la modul propriu. Dar, (sub influență freudiană) lirica autorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
iar dezunirea crește și se risipește". Acest lucru datorită conflictului fatal și necurmat dintre Iubire și Ură. Iar salvarea, catharsisul este "să mergi întotdeauna din creastă în creastă" a înaltei gândiri (fr.24). Iliada este o epopee a unei neliniști neîntrerupte, dusă până la spaimă datorată inimaginabilei suite de cruzimi umane justificate, mascate de ideea de eroism, destine manevrate de zei vicioși. Shakespeare avea să ironizeze sever acea lume în piesa Troilus și Cresida. Dar, mai apoi, odată cu tragedia, în spiritualitatea greacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Și fără de suflet răsufla în sine Un ce unic ce poate nici n-a fost. "O, de-am fi fost ca la 'nceputuri, Chaos/ Plutind etern în cosmicul abis!" (ms.2290). Iar în Archaeus: "O lume ca nelumea este posibilă, neîntreruptă fiind de-o altă ordine de lucruri". Prin urmare, eliberare ultimă însemnează întoarcerea în Preludiu, în Neînceputul absolut, dincolo de orice model de ființare, de orice model de "lume". Giordano Bruno concepea de asemenea o transcendență, un dincolo de orice sistem ontologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Răsuflam ușurat. Nici un intrus la orizont. Nemărturisit, simțeam bucuria difuză de a redeveni incontestabil. Regatul meu redevenea al meu, iar eu îmi reluam aura de unic specialist în compromisuri tehnice. Revizitam mirosurile de umezeală familiare. Îmi reinventariam avutul. Reevaluam picurul neîntrerupt de apă. Schimbam farfuriile de sub țevi. Pe urmă, totul reintra în normal. Era frumoasă. Așezat pe canapeaua de piele, tipică apar tamentului de o eleganță lejeră al amicului în plină euforie aniversară, Alexandre o studia de la distanță. Rochia gri, de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-și vindece unul altuia sufletele rănite. Aveau să trăiască frumos și drept, așa cum știau atît de bine s-o facă, împreună. Și-l mai aștepta ceva în noua viață care sta să-nceapă. O făptură minunată, căreia-i dusese dorul neîntrerupt, la care-și lăsase o parte din suflet cînd plecase și pe care-o regăsise mai prietenoasă, mai înțeleaptă, mai frumoasă. Acum ea era Hana, mîndria haitei. Și cine știe? Avea să devină, poate, într-o bună zi, Hana lui
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
demolată de curând, urmând a fi înălțată alta, mult mai impunătoare, pe același amplasament (în prezent lucrările sunt la stadiu de fundație). Locul pe care se găsește astăzi orașul Iași a fost populat din vremuri străvechi, aici descoperindu-se urme neîntrerupte de civilizație încă de acum 200.000 ani. El a evoluat de la așezare rurală la așezare urbană treptat, timp de secole. Iașul se dezvoltă ca așezare de tip urban în secolul al XIV-lea, mai cu seamă după întemeierea statului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lui Octavian Goga). Îți dai seama, din păcate prea târziu, că ai trecut pe lângă acea clipă unică ce putea fi oprită, vorba poetului (Goethe - nota scriitorului). O posibilitate rezervată numai celor aleși. Aleși de mersul, succesiunea generațiilor, de mișcarea lor neîntreruptă spre ceva, cu legături în veșnică refacere, focalizând energii, spre culme (sau prăpastie?), în nesfârșite lanțuri de indivizi. Acumulări îndelungate ce tind să atingă prea-plinul, la întâlnirea a două ființe în care stă gata să se spargă în bucăți același
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mă bucur de nenorocirile vrăjmașilor mei. Chiar dacă îmi dau silința spre ceva bun, am drept scop lauda, sau folosul meu duhovnicesc, sau mângâierea ce vine de la lume. Într-un cuvânt, eu fac din mine un ideal în fața căruia săvârșesc o neîntreruptă slujbă, căutând în toate, fie plăcere pentru simț, fie o hrană pentru patimile și poftele mele sorbitoare de desfătări. Dintre toate înșirate aici, mă văd mândru, neînfrânt, lipsit de credință, neiubitor de Dumnezeu și urâtor de aproapele. Ce stare mai
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
din toate limbile și din toate domeniile, predomină copleșitor, traducătorul pare a fi una din persoanele cele mai ocupate și mai solicitate. Că se traduce mult este firesc și, cît privește cultura română, fenomenul se revendică de la o tradiție practic neîntreruptă, una din puținele păstrate, - unul din puținele noastre "proiecte" culturale neîntrerupte -, și cu care ne putem mîndri. O tradiție născută în epoca modernă, cînd, așa cum o atestă toate Istoriile literaturii, literatura originală s-a format în paralel cu recuperarea prin
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
a fi una din persoanele cele mai ocupate și mai solicitate. Că se traduce mult este firesc și, cît privește cultura română, fenomenul se revendică de la o tradiție practic neîntreruptă, una din puținele păstrate, - unul din puținele noastre "proiecte" culturale neîntrerupte -, și cu care ne putem mîndri. O tradiție născută în epoca modernă, cînd, așa cum o atestă toate Istoriile literaturii, literatura originală s-a format în paralel cu recuperarea prin traducere a celei occidentale. Atunci, ca și acum, s-a tradus
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
cu profit interpretativ. O dovadă, văzută prin această lentilă necruțătoare, mi se pare exemplul celui mai vorace lector al ultimilor douăzeci de ani, Dan C. Mihăilescu. Nu e deloc lipsită de însemnătate intersecția dintre practica susținută a epuizantului, polivalentului și neîntreruptului jurnalism cultural (pe de-o parte) și fascinația autentică pentru literatura memorialistică (pe de altă parte). E, în acest amestec, un mic și stimabil bovarism al oricărui cronicar: acela de a se întâlni - el, omul prezentului - cu istoria măruntă, de
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
o aplică bravii intelectuali francezi când manifești rezerve mai apăsate despre idealul comunist al tinereții lor), pentru că răul pe lumea asta, continui să cred, nu poate fi simțit decât cu viscerele. Restul vieții mele nu a fost decât un proces neîntrerupt de conștientizare și de confirmare a acestui "adevăr visceral", dobândit în stare de grație și șoc, în ajunul unui Crăciun, cu ocazia revenirii vărului Adrian de la Canal. Între timp, cred că în toamna lui 1974, vărul Adrian reușise să-și
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
zăpadă" (Ziua, 7.01.2007); "România rămâne paralizată după doar o zi de viscol" (Ziua, 5.01.2008). Apare uneori semnul exagerării, al folosirii figurate a termenilor - adverbul practic: "Capitala a fost practic paralizată" (Jurnalul național, 4.01.2008); " Ninsoarea neîntreruptă de miercuri seara până ieri după amiază a îngropat, practic, Bucureștii în troiene de aproape un metru" (Ziua, 4.01.2007). În fine, ninsoarea-eveniment se fixează, fie și provizoriu, într-o formulă istorică: "La o săptămână de la marea ninsoare" (Antena
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
alte limbi. Este vorba de un cuvânt nou, creat pentru a exprima o realitate nouă. Abia noile dicționare îl înregistrează. Net (sau network) înseamnă rețea, este vorba de o rețea internațională uriașă de calculatoare interconectate, o rețea cu o dinamică neîntreruptă, capabilă să constituie o enciclopedie de proporții fără precedent, un mijloc de informare și comunicare atât de complex, încât oricât de mult l-am folosi, rămânem departe de nivelul său superior de competență. Cei mai mulți utilizatori de internet nu se prevalează
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
că pot fi demontate mai ușor chiar de bunul simț general: presupozițiile pe care ele se bazează sînt însă absolut îngrijorătoare. Se confundă, mai întîi, relația umană de afecțiune, amiciție, solidaritate etc. cu unanimitatea totală în păreri și cu lauda neîntreruptă. În sistemul de valori și de relații presupus de acest text, un discipol nu-și poate examina critic maestrul (în termenii textului: îl "pune pe tatăl său spiritual la zid"; acesta este "trădat"), iar un coleg care a formulat o
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
investim steril în sociologii empirice, fie și numai pentru a nu aluneca, la rându-ne, paralelă cu paralelă, înspre ecuator. Cu mult mai interesante sunt legitățile de compoziție și mecanismele de funcționare ale fragmentelor lui Vișniec. Practic, într-o emisie neîntreruptă de limbaj, cu straturi dificil de disociat, atât de invocata conjuncție dar e singura în măsură să confere o sintaxă acestei mase amorfe. Să organizeze, să medieze, să introducă o normă. Fiindcă dar e un indicator al feluritului. Asigură și
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
admite, prin analogie, că trăim într-o lume așa-zicând textualistă: de la globalizarea comunicării, prin internet sau telefonie mobilă, și până la metalimbajele de specialitate, de la tehnicile de programare neurolingvistică și până la industria parfumurilor de lux, aproape totul se rezumă un neîntrerupt discurs asupra discursului. Însă, rămânând la fel de sinceri, aceasta nu e nici pe departe una dintre cele mai bune lumi cu putință. Întregul preambul teoretic de mai sus i s-ar potrivi de minune lui Bogdan Ghiu. Sau i s-ar
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
subiect. între acțiunea securiștilor din anii '50 și cea a urmașilor lor de astăzi, deputații PRM și PSD prezenți, în ziua de 18 decembrie 2006, la discursul Președintelui Băsescu de condamnare a comunismului, există din păcate o linie de continuitate neîntreruptă. Organizarea confuziei Consistent și divers numărul din 30 ianuarie - 5 februarie al Revistei 22. Atenția Cronicarului s-a oprit asupra interviului luat de Armand Goșu Anei Blandiana. Pentru scriitoarea română, condamnarea oficială a comunismului ar trebui să aducă o ruptură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
care îl conducea a exclamat la un moment dat, vesel: hait, a-ncasat-o, a-ndoit dunga!... Era pe calea Dorobanți. Cam pe la Perla. Mirat, întrebasem ce se întâmplase. Șoferul mi-a explicat că o mașină de dinaintea lui trecuse nereglementar peste linia neîntreruptă ce desparte drumul în două. Tipul, luat la ochi imediat de agentul de circulație avea să-l oprească și să-i dea o amendă piperată. Nu că sunt cu un băgăcios... Dar am o patimă. Când aud o vorbă nouă
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
anxietăți, unor dubii de om elementar: "Poate pe gravele suprafețe purtate în neînchipuite culori/ șunt șovăiri de materie, se întîmplă/ creșteri încete, în amînare,/ iar noi le auzim bănuindu-le numai/ că în scoborîte frunzare de duzi/ zilele, nopțile/ de neîntrerupte foșnete ale/ viermilor de matase" (ibidem). Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
între 1850 și 1912. Plecase din România în Elveția în primăvara anului 1916, trecuse în Franța în primăvara anului 1920, s-a pus pe scris în 1922, prima carte i-a apărut în 1924, așadar după opt ani de ședere neîntreruptă în Occident. în România va reveni prima oară în toamna 1925, pentru scurt timp însă, a fost o călătorie cu bucluc și s-a întors grăbit și scîrbit la Paris. Și totuși, în literatura lui nu există nimic, dar nimic
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
toate manifestările acestei ciudate amnezii culturale. Ele traduc oscilația de atitudine între, pe de-o parte, indiferența față de ceea ce este străin și, pe de alta, curiozitatea inerentă legată de reflectarea propriei imagini în ochii celui venit din afară, în mirările neîntrerupte ale expatului. Și, fiindcă în romanele lui Florescu întoarcerea într-o Românie demult abandonată reprezintă centrul de greutate al construcției, atracțiile și așteptările dublează și cele mai fragile note de exotic. Dacă în precedentul volum - Drumul scurt spre casă - exista
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]