1,165 matches
-
învățământ, în timp ce, în țările musulmane, femeile sunt obligate, atunci când se află în public, să poarte acest văl. Prin respectarea normelor sociale un individ poate fi acceptat sau poate deveni apreciat într-un grup, pe când, încălcarea acestora, poate să conducă la neacceptarea lui, la respingerea sau chiar excluderea definitivă dintr-un grup. Normele sociale au tendința de a fi impuse în mod tacit, iar menținerea și aplicarea lor pot fi observate din limbajul corpului și comunicarea non-verbală dintre persoanele care le împărtășesc
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în discernământul meu!" Este valabil acest enunț, în ceea ce vă privește, sau există unele obiecțiuni? Dacă da, care ar fi acestea? Vă invităm să tratați aspecte precum: a) implicarea adolescentului (ei) în activitățile casnice; b) performanță să școlară; c) acceptarea/neacceptarea de către părinți a cercului de prieteni al (a) adolescentului (ei), si a timpului petrecut cu ei; d) stilul vestimentar și accesoriile purtate de către adolescent (a), preferințele sale muzicale; e) manieră de a discuta cu părinții; f) adresarea de critici, cuvinte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cu alte cuvinte, dacă ar fi sa menționați câteva caracteristici, (care nu sunt chiar pozitive) ale relației, care ar fi acestea? Vă invităm să tratați aspecte precum: a) implicarea adolescentului (ei) în activitățile casnice; b) performanță să școlară; c) acceptarea/neacceptarea de către părinți a cercului de prieteni al (a) adolescentului (ei), si a timpului petrecut cu prietenii respectivi; d) stilul vestimentar și accesoriile purtate de către adolescent (a), preferințele sale muzicale; e) manieră de a discuta cu părinții; f) adresarea de reproșuri
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să manifeste flexibilitate, înțelegere. Vă invităm să purtați o discuție care să trateze aspecte precum: a) performanță să școlară; b) manieră de a discuta cu părinții; c) gradul de libertate de care se bucură adolescentul (a) din partea părinților; d) acceptarea/neacceptarea de către părinți a cercului de prieteni al (a) adolescentului (ei), si a timpului petrecut cu prietenii respectivi; e) implicarea adolescentului (ei) în activitățile casnice; d) stilul vestimentar și accesoriile purtate de către adolescent (a), preferințele sale muzicale; e) cât de des
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
latente indică faptul că subiecții din eșantion pot fi în mod satisfăcător clasificați ca aparținând unui model cu trei clusteri. Primul cluster, format din 48,3% din subiecți, este caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97. Aceștia cu o probabilitate de peste 0,97 declară că nu au avut niciodată relații în afara cuplului și cu o probabilitate de 0,6722 declară că ar opta pentru disoluția cuplului dacă ar fi puși în situația
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
opta pentru disoluția cuplului dacă ar fi puși în situația ca partenerul să aibă o asemenea relație. Al doilea cluster, care cuprinde 31,2% din subiecți, este de asemenea caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97, dar cu o probabilitate de peste 0,24, ei înșiși au avut uneori relații în afara cuplului. În situația în care partenerul ar avea o asemenea relație, cu o probabilitate de peste 0,52 aceștia ar pune partenerul să
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
clase latente indică faptul că subiecții din eșantion pot fi în mod satisfăcător clasificați ca aparținând unui model cu trei clusteri. Clusterul 1, format din 48,3% subiecți, este caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97. Clusterul 2, care cuprinde 31,2% din subiecți, este de asemenea caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97, dar cu o probabilitate de peste 0,24, ei înșiși
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
subiecți, este caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97. Clusterul 2, care cuprinde 31,2% din subiecți, este de asemenea caracterizat de o atitudine intransigentă față de relațiile în afara cuplului, probabilitatea de neacceptare fiind de peste 0,97, dar cu o probabilitate de peste 0,24, ei înșiși au avut uneori relații în afara cuplului. În situația în care partenerul ar avea o asemenea relație, cu o probabilitate de peste 0,52 aceștia ar pune partenerul să
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cele mai bune, cel care trebuie să stabilească soluția este personalitatea din echipă, care o va impune celorlalți. La fel, un lucru funcționabil nu trebuie înlocuit de noile produse, obținute în cercetări noi, acestea se impun cu greu pe piață. Neacceptarea lărgirii paletei cunoașterii, deoarece considerăm sistemul cunoașterii dobândit suficient și închis. Studiind lucrurile pe toate fațetele se observă că sunt necesare noi cunoștințe și perfecționări. Capacitatea redusă de memorare și de acces la cunoștințe poate determina un volum de cunoștințe
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
ne spună că el nu e de-al nostru, că a preferat să iasă dintre noi, pentru că el era facut dintr-un alt aluat. Cu toții am trăit atunci spaima morții, dar mai ales am trăit spaimele acceptării lui și ale neacceptării noastre. Trupul său? Descatușarea visată, frậngerea harului matematic! Chipul său? Toate străvechile dureri și noile împăcări... Zările sale? Înlăturarea tuturor durerilor unei existențe tragice. Dacă pătimești mai mult decật alții de pe urma vieții - îmi ziceam eunu-i de mirare. Dar sufletele mari
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru a le distinge și a le permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea variației formale, acesta nu există la numele de locuri, pentru că sensul acestora este deictic (identificarea și individualizarea), și nu rezultă din abstractizarea și generalizarea notelor semantice ale unei clase de obiecte. Inconsecvența aplicării normelor de standardizare pe care autorii înșiși
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trei dintre particularitățile esențiale ale activității de învățare: valența, instrumentalitatea, expectanța, și a fost utilizat în această formă de Ioan Neacșu în cartea sa „Motivație și învățare“ - pagina 174. * V a l e n ț a (V) desemnează acceptarea sau neacceptarea (orientări afective) de către elevi a unor calități ale activității de învățare. La dimensiune valorică, valența măsoară importanța (valoarea pe care o au pentru elev diferite componente ale procesului de învățământ). Pentru aceasta s-a cerut elevilor să indice primele cinci
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Biblia e depășită." "În ce sens?" "Nu accept, dacă mi se trage o palmă, să întorc și obrazul celălalt." "Și ce faceți?"' Nu știu, nu mi s-a întîmplat acest lucru niciodată!" "Și totuși?" Am spus, nu accept. Forma de neacceptare se va manifesta atunci, după caz. Poate să-mi stârnească ură, dar tot atât de bine și milă, compătimire sau poate rușine că am împins pe cineva s-o facă. În nici un caz n-aș întoarce și celălalt obraz". "Și de ce credeți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Dumneavoastră știți?". Întrebarea de mai sus este un exemplu de utilizare performativă a resurselor ambiguității limbajului, putând fi interpretată în două feluri: 1. ca întrebare sinceră, caz în care răspunsul dat, pozitiv sau negativ, te pune în situația acceptării sau neacceptării tezelor articolului; 2. ca întrebare retorică, în condițiile în care nu există exemple la îndemână de administrare în spirit pomanagerial a resurselor de către Traian Băsescu. În plus, articolul mai introduce și un terț, instanțiat ca punct de reper negativ în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
combinate) poate fi rezultatul favorabil obținut în procesul Brown vs. Board of Education (vezi) la Curtea Supremă în anul 1954, primul semn notabil al președinției lui Earl Warren (vezi WARREN, EARL) la această fundamentală instituție americană, sau actul individual de neacceptare a segregației rasiale pe mijloacele de transport în comun săvârșit de Rosa Parks (vezi PARKS, ROSA). Boicotul autobuzelor în Montgomery (statul Alabama) în 1955 a fost una din primele forme importante nonviolente de luptă în cadrul acestei mișcări, ca răspuns la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
provoca pe români. Bazându-se pe argumentul că reprezintă majoritatea populației provinciei, ca și pe creșterea continuă a ponderii lor În cadrul publicului școlar, românii vor solicita mereu, În anii care vor urma, Înființarea unui așezământ universitar românesc la Cluj-Napoca, iar neacceptarea revendicărilor lor va determina, ca Întotdeauna, accentuarea frustrărilor și a nemulțumirii. În pofida acestor nemulțumiri, mulți români ardeleni vor continua să Învețe cu succes la Liceul Academic din Cluj-Napoca, În latină, În germană sau În maghiară, fără ca acest lucru să le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pagini, în care să ilustrezi tema familiei într-un roman postbelic studiat, pornind de la citatul: De ce omul intră - fără să vrea - chiar în inima tragicului prin înstrăinarea de părinți, destrămarea familiei, pierderea sentimentului religios [...], degradarea iubirii în ură, sau prin neacceptarea ideii că existența umană rămâne, totuși, o jucărie în mâna soartei?... (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni) SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, despre condiția adolescentului, pornind de la afirmația: Ei (n.n.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dezvoltarea capacității de argumenatare, motivare pentru alegerile făcute. Prejudecățile care împiedică instaurarea în școală a unui climat favorabil creativității ar putea fi următoarele: cultul elevului mediu după care dascălul își reglează demersul său didactic; obsesia exagerată a profesorului pentru programă; neacceptarea achizițiilor moderne în materie de tehnologie didactică; tratarea notelor ca indicatori pentru toate virtuțile probate de elevi. (Anca Munteanu, 1994, pp. 126-127) O altă sarcină a educației creativității este aceea de a convinge elevii că învățarea creativă impune o anumită
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
cadrul didactic. Cadrul didactic, cunoscând faptul că părintele are, de cele mai multe ori, interesul de a nu-l contrazice , trebuie să se asigure, prin mijloace verbale, dar mai ales nonverbale suplimentare că părintele este în posesia informațiilor corecte; * rezistența la critică - neacceptarea de către cadrul didactic a criticilor venite din partea părinților. Dezvoltarea acestor relații profesorpărinte nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni și pe lingușiri, ci pe adevăr comunicat cu realism și cu bun-simț; * percepția selectivă și subiectivitatea cadrului didactic - se referă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
propriile impulsuri elementare, pe care autoritatea îl ajută să le disciplineze. Autoritatea îi arată modurile de comportament acceptabile și valorizate care întăresc integrarea în grupul familial și ulterior în cel social. Autoritatea poate porni, însă și dintr-o atitudine de neacceptare: copilul este controlat, mustrat, corijat pentru că părintele îl dorește altfel decât este el în realitate. Acceptarea, din punctul de vedere al copilului, presupune mai înainte de orice a se simți iubit. Acest lucru înseamnă nu numai dovezi vădite de tandrețe, ci
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
de cine am fi putut fi, ezitând În a face anumite alegeri, până la urmă renunțând la a mai trăi viața pentru care am fost creați, renunțând la visul nostru, la visul sufletului nostru. Toate aceste nemulțumiri vin până la urmă din neacceptare și din lipsa de conștientizare a minunii care suntem. Acceptându-te pe tine așa cum ești, cu bune și cu rele, acceptând tot ceea ce vine spre tine, tot ceea ce intră În viața ta, permiți energiei iubirii să crească, să se dezvolte
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
fenomene pe care doar inițiații le cunosc, le înțeleg și le pot dirija spre evoluția finală și completă a procesului. Fenomenul Kundalini ar constitui, în concepția lui Gopi Krishna cauza reală a evoluției vieții, motivul și motorul acesteia. Neînțelegerea și neacceptarea acestui proces biofizic și a impactului său asupra omenirii au condus la criza contemporană care aduce omenirea în pragul unui dezastru moral, a unei ere a urii, escaladării conflictelor, terorismului, războaielor și dezintegrării, în loc să-i deschidă porțile spre un loc
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nimic de făcut?“ este un asemenea lucru. Ea este o întrebare a nerenunțării: în ciuda faptului că nu mai e nimic de făcut, continuă să se pună întrebarea „ce e de făcut?“ Simpla punere a acestei întrebări trădează o zbatere, o neacceptare și o stare de veghe; ea păstrează intactă perspectiva facerii. Când această întrebare nu se mai pune, drama renunțării este consumată. Infernul este locul în care întrebarea „ce e de făcut?“ nu se mai pune. Când însăși întrebarea „ce e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli pune accentul pe o serie de factori psihosociali în explicarea delincvenței juvenile. După Mucchielli, disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b)falsă percepție socială a celor din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care i-l pretindea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lună; - este dreptaci; - starea auzului bună și a văzului - foarte bună;starea actuală de sănătate - bună. III. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: Fetița prezintă emotivitate, respingerea prietenilor, neacceptarea ajutorului, nu răspunde la solicitările învățătorului. Comparativ cu comportamentul din grădiniță, când era un copil mai vioi, comunicativ și a făcut față cerințelor, în clasa a I situația s-a modificat. Nu participă la joc, nu vrea să răspundă la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]