447 matches
-
Academiei și prin ei tuturor românilor, pericolul care plana asupra Țării și asupra neamului nostru. În perioada în care marii stăpâni ai lumii stabileau cu creionul pe harta Europei viitoarele granițe ale statelor și încheiau tratate de „agresiune” sau de „neagresiune”, Grigore Antipa prezenta în plenul Academiei Române referatul „Rolul Academiei Române în combaterea campaniilor de ponegrire a poporului și statului român”. Citind astăzi semnalul său de alarmă rămâi de-a dreptul blocat. Parcă a fost scris la 5 aprilie 2010 nu 1940
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
politicile și disputele să fie aranjate prin metode pașnice. Pe 21iulie 1936, Maxim Litvinov și Nicolae Titulescu, miniștri de externe sovietic, respectiv român, au semnat « Protocolul de asistență mutuală », care a fost interpretat de partea română ca un tratat de neagresiune și care recunoștea existența de facto a graniței din acea vreme dintre România și URSS. Franța era desemnată arbitru al relațiilor sovieto-române. Pentru negocierile cu Uniunea Sovietică, Titulescu a fost puternic criticat de politicienii de dreapta din România. De altfel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
puternic criticat de politicienii de dreapta din România. De altfel, atât Titulescu cât și Litvinov au fost schimbați din funcție în 1936, respectiv 1939. Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune între ei, dar care conținea un protocol adițional, secret cu hărți, pe care erau trasate linii de demarcație în Europa răsăriteană, privind frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Pe această bază, o săptămână mai târziu, pe 1 septembrie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să revin la somn, când doar un ageamiu poate crede că ignor ce se Întâmplă În jurul meu. După cum voi vă odihniți activ, schimbând o activitate cu alta, o agresiune cu alta, eu dorm activ, schimbând un simț cu altul, o neagresiune cu alta... În concluzie, În Natură nu există defecte, ci doar calități. Dreptu-i, unele nu vă convin, subiectivilor, ca venind În contradicție cu interesele voastre, la fel de subiective. Și să exemplific, dar asociind calitatea cu avantajul, iar defectul cu dezavantajul, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reparată, scutindu-mă și de jumătatea de pâine pe care o voi mânca În plus, și de pomenirea lucrurilor sfinte când nu voi Încăpea În tramvai. Ah era să uit: poate că și Natura Înjură că, În acea zi, vruta neagresiune devine agresiune sadea. Iar de răzbunarea ei mă tem cel mai tare. „Meridian“, 13 septembrie 2002, ora 12,26 9. Tot răul spre bine. I Pentru ce-am de gând astăzi, nici mai mult nici mai puțin decât lauda eroului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Dunării, iar în domeniul relațiilor economice au fost purtate tratative cu Franța și Anglia pentru semnarea unor acorduri economice, realizate abia în anul 1939. Semnarea Acordului de la Munchen, în ziua de 29 septembrie 1938, urmată de semnarea Declarației de neagresiune germano-engleză, la 30 septembrie 1939, precum și începerea tratativelor dintre Franța și Germania, cu același scop, i-au pus în alertă pe guvernanții României în ceea ce privea expansiunea germană pentru perioada următoare, care spulbera brutal iluzia securității colective în Europa, obiectiv
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
celor două state era numai un pretext, în realitate se încerca mascarea apropierii URSS de Germania, sovieticii arătându-și adevărata față, în urma încetării bruște a tratativelor cu delegațiile militare engleze și franceze, ca, apoi, să încheie cu Germania Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de Ribbentrop, împuternicit cu puteri depline, trimis de Hitler și Molotov, comisarul poporului pentru afacerile externe ale URSS. Semnarea Pactului RibbentropMolotov a schimbat radical raportul de forțe pe
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și Molotov, comisarul poporului pentru afacerile externe ale URSS. Semnarea Pactului RibbentropMolotov a schimbat radical raportul de forțe pe plan european și a pecetluit soarta țărilor din zona tampon, dintre URSS și Germania (România, Polonia și țările baltice). Tratatul de neagresiune dintre Germania și URSS era un acord comercial stabilit între cele două state, la care s-a atașat un Adițional secret, prin care Germania și Rusia Sovietică împărțiseră Europa în două, în funcție de interesele fiecăreia. În scrisoarea sa către Stalin, din
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
să intre în vigoare chiar de la semnarea sa. 1) „Salut în mod sincer încheierea acordului comercial germano-sovietic, scria Hitler, în scrisoarea sa către Stalin, care este primul pas în direcția unei schimbări a naturii relațiilor germano-sovietice. 2) Încheierea Pactului de neagresiune reprezintă pentru mine reconfirmarea unei politici germane pe termen lung. Germania reia astfel linia politică ce a fost utilă secole de-a rândul ambelor state. De aceea, guvernul Reichului este hotărât să tragă toate concluziile ce decurg din această schimbare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
germane pe termen lung. Germania reia astfel linia politică ce a fost utilă secole de-a rândul ambelor state. De aceea, guvernul Reichului este hotărât să tragă toate concluziile ce decurg din această schimbare radicală. 3) Accept Proiectul Pactului de neagresiune propus de Președintele Consiliului Comisarilor Poporului și Comisarul Poporului al URSS, domnul Molotov, dar consider că este necesar să fie clarificate cât mai curând posibil problemele legate de acesta. 4) Protocolul Adițional cerut de URSS, după convingerea mea, poate fi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
se piardă timp. De aceea, reiterez propunerea să îl primiți pe ministrul meu al afacerilor străine marți, 22 august, sau cel mai târziu miercuri, 23 august. Ministrul afacerilor străine are depline puteri de a elabora și semna atât Pactul de neagresiune, cât și Protocolul adițional. Ministrul afacerilor străine nu ar putea rămâne la Moscova mai mult de o zi, cel mult două zile, ținând cont de situația internațională. Aș fi bucuros să primesc un răspuns prompt din partea dumneavoastră.” Scrisoarea lui Hitler
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a fost trimisă la Moscova, telegrafic, în seara zilei de 20 august 1939 și în seara zilei de 21 august 1939, la orele 21.35, răspunsul lui Stalin se afla în fața dictatorului german, căruia îi spunea: „Sper că Acordul de neagresiune germanosovietic va determina o cotitură decisivă, spre îmbunătățirea sensibilă a relațiilor politice dintre țările noastre. Popoarele țărilor noastre au nevoie de relații pașnice între ele. Consimțământul guvernului german pentru încheierea unui pact de neagresiune va asigura baza pentru lichidarea încordării
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
îi spunea: „Sper că Acordul de neagresiune germanosovietic va determina o cotitură decisivă, spre îmbunătățirea sensibilă a relațiilor politice dintre țările noastre. Popoarele țărilor noastre au nevoie de relații pașnice între ele. Consimțământul guvernului german pentru încheierea unui pact de neagresiune va asigura baza pentru lichidarea încordării politice și pentru instaurarea păcii și colaborării între țările noastre. Guvernul sovietic m-a însărcinat să vă comunic că este de acord ca domnul Ribbentrop să vină la Moscova, la 23 august.” Ribbentrop l-
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
informat pe Hitler că partea sovietică lucra la elaborarea unui Protocol secret, care prevedea delimitarea reciprocă a sferelor de influență în toată zona de est, față de care și-a dat acordul de principiu. Hitler și-a dat acordul. Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, precum și Protocolul secret adițional, poartă data de 23 august și au fost semnate la Kremlin, în noaptea de 24 august, la ora 2,00. Iată conținutul lor: „Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, călăuzite de dorința
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
intră în vigoare imediat după semnarea lui. Întocmit în două originale în limbile germană și rusă, la Moscova, la 23. aug. 1939 Din împuternicirea guvernului URSS a semnat V. Molotov Pentru Guvernul Germaniei a semnat J. Ribbentrop.” Acestui Tratat de neagresiune i a urmat un Protocol Adițional Secret, care cuprindea următoarele: Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari ai celor două părți au examinat în mod strict confidențial problema delimitării sferelor de interese
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la Moscova, la 23. aug. 1939 Din împuternicirea guvernului URSS a semnat V. Molotov Pentru Guvernul Germaniei a semnat J. Ribbentrop.” Acestui Tratat de neagresiune i a urmat un Protocol Adițional Secret, care cuprindea următoarele: Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari ai celor două părți au examinat în mod strict confidențial problema delimitării sferelor de interese reciproce în Europa răsăriteană. Această examinare a dus la rezultatul următor: „1. În caz de reorganizare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Pactului RibbentropMolotov, Ungaria a trecut la mobilizarea unor mari efective militare la granița sa cu România, motivând aceasta ca o măsură de prevedere la mobilizările „amenințătoare” ale statului român. La îndemnul guvernului englez, România a propus Ungariei un tratat de neagresiune româno-maghiar, respins prompt de partea maghiară, pe motiv că nu poate trata în condiții de presiune. Găsind un moment favorabil, Ungaria, prin ministrul său de externe, Csaky Istvan, a prezentat României un contra referat privind tratatul minorităților, cu prevederi ce
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Atunci Suedia a acționat cu maximă prudență, spre a nu se lăsa antrenată și angajată în război, de partea nici uneia dintre cele două tabere. A refuzat propunerea insistentă și omnipotentă a Germaniei, în 1939, de-a încheia un pact de neagresiune, dar și oferta Angliei și Franței de-a semna un proiect de garanție multilaterală a independenței și integrității Țărilor Baltice, pe care le dorea și se pregătea să le înghită U.R.S.S.-ul în frontierele sale. La 3 septembrie 1939
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
văzut că pe rus chiar și dumneavoastră tot mie mi l-ați lăsat?" Efectiv, n-am lucrat niciodată cu ei. Nici atunci, nici după. S. B.: Dumneavoastră, ca militar cu funcție, ați avut intersecții cu Securitatea? Era un pact de neagresiune? Se amesteca vreodată în treburile dumneavoastră, întreprindea astfel de acțiuni? M. M.: Fățișe sau de care să știu, niciodată. S. B.: Dar contondențe ați avut, a venit vreun securist să spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Posibilitatea reunificării pe cale pașnică Întâmpină greutăți, deși primii pași s-au făcut Încă din 1980, la Punmanjon 708. Puternicele manifestații studențești determină guvernanții sudcoreeni să deschidă dialogul Întrerupt cu Coreea de Nord. În 1991 se stabilesc relații la nivel interguvernamental (pact de neagresiune și de demilitarizare a peninsulei). După mai multe decenii de conflicte și suspiciune, În iunie 2000, a avut loc prima Întâlnire Între cei doi președinți coreeni: Kim Dac Jung (Republica Coreea) și Kim Jung II (Republica Democrată Coreeană) pentru reconciliere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nu au existat, aparența lor sporadică fiind manipulată în vederea atingerii țelului mai sus amintit. În această direcție se încadrează și relațiile economice ale tinerei democrații populare cu protectorul sovietic. Profitând de un artificiu legal, și anume faptul că tratatul de neagresiune cu Uniunea Sovietică fusese semnat în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie 1944 (Baciu: 1991, 274-279), la trei săptămâni după ce România ieșise din Axă, bunurile expropriate de Armata Roșie în acest interval nu au fost incluse în compensațiile de război
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
După un timp au început iarăși să mă cheme pe Vasile Lupu (strada pe care se afla clădirea Securității). Întrebau permanent cu cine m-am întâlnit dintre foștii deținuți politici. Ce am discutat? Unii din cei ce făcuseră pact de neagresiune în penitenciar, pe care îi întâlneam pe stradă sau poate înadins îmi țineau calea, erau în slujba lor. Referindu-se la situația familiară, cu lipsurile inerente începutului, datorat salariului mic și lipsurilor generale, îmi întindeau curse pentru un trai mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mod inteligent din discuție problema sprijinirii de către Mussolini a revizionismului maghiar, afirmînd că "Mussolini dă dovadă de istețime spunînd toate acestea, iar ungurii sînt proști dacă îl cred"129. În noiembrie 1932, Franța și URSS au semnat un pact de neagresiune. După venirea lui Hitler la putere, Mica Antantă a căpătat un caracter formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pacea Europei" (să restabilească bunele relații cu URSS, fără să ridice problema Basarabiei). Iorga (și România) nu-i dădea un sfat similar colonelului Beck, "acum cînd visele lui se năruie"90. Între timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS și de cooperare împotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna dificultatea încheierii unei asemenea alianțe. Pentru ca, la 23 august 1939, să se răspîndească zguduitoarea veste a Pactului nazisto-sovietic. Acest pact avea să decidă în ultimă instanță soarta "Pămîntului Nimănui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dezvoltarea să internă în pace, statu-quo și respectul Tratatelor, confirmă declarațiunile făcute la Conferința dela Genova din 17 Mai 1922, la a cincea ședința a primei Comisiuni, de către Președintele Delegațiunii Române, d. Ion I. C. Brătianu, cu privire la un angajament permanent de neagresiune față de Rusia, bazat pe statu-quo. România este gata de a extinde acest angajament la toți vecinii săi. România interpreta zisul angajament că o obligațiune de a nu atacă Rusia cu trupele sale regulate și bine înțeles de asemenea de a
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]