1,323 matches
-
de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține; ... ... b) activitate neagricolă înseamnă acea activitate care: – nu interferează cu activitatea agricolă obișnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfășurarea unei activități
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
mediu pe parcelă și totodată trebuie să permită menținerea suprafeței agricole în bune condiții agricole și de mediu; ... – se desfășoară numai în situații justificate de către fermier, în cazul suprafețelor ocupate cu plante de cultură. ... În cazul în care activitatea neagricolă depășește 120 de zile și se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului și a învelișului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situații de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
suprafața rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepție fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 de metri pătrați, dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați. Suprafața digitizată a parcelei poate fi diferită față de suprafața declarată în limita toleranței, calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei
ORDIN nr. 125 din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280688]
-
Să n-aud vreo reclamație! Pascu Vârtosu era considerat de toată lumea un specialist în rezolvarea tuturor încurcăturilor cu terenurile făcute de fosta comisie de retrocedare. Tot peretele din spatele biroului său era ocupat de o hartă mare cu terenurile agricole și neagricole de pe teritoriul comunei Mândrileanca. Numai el știa să caute și să găsească parcelele reclamate. Dulapul său era burdușit de hărți și schițe cadastrale. Nu se știe cum și de unde făcuse rost de un aparat de măsurat terenul pe care el
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
creșterii economice neexplicate, diminuând astfel impactul criticii modelului neoclasic și consolidând susținerea pentru acest model. De exemplu, Biroul de Statistică a Muncii din SUA (Bureau of Labor Statistic) a realizat un studiu extins al surselor de creștere în sectorul afacerilor neagricole. Sinteza rezultatelor este redată în tabelul de mai jos. În perioada 1948-1990, 33% din creșterea output-ului sectorului neagricol din SUA a rezultat din extinderea timpului lucrat (factorul muncă), 34% din creșterea stocului de capital și 32% din productivitatea totală
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Statistică a Muncii din SUA (Bureau of Labor Statistic) a realizat un studiu extins al surselor de creștere în sectorul afacerilor neagricole. Sinteza rezultatelor este redată în tabelul de mai jos. În perioada 1948-1990, 33% din creșterea output-ului sectorului neagricol din SUA a rezultat din extinderea timpului lucrat (factorul muncă), 34% din creșterea stocului de capital și 32% din productivitatea totală a factorilor muncă și capital. Contribuția TFP este semnificativ mai mică decât în analiza lui Denison sau Kendrik. Oricum
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
românesc prin: * dezvoltarea infrastructurii de mediu rural (drumuri, rețele de alimentare cu apă și canalizare); * dezvoltarea serviciilor agricole în mediul rural (asistență veterinară, consultanță agricolă, reparații mașini agricole); * încurajarea activităților meșteșugărești tradiționale la sate, precum și a altor activități și servicii neagricole; * atragerea specialiștilor către zonele rurale, prin facilități materiale semnificative; * reducerea decalajelor de dezvoltare dintre zonele rurale, precum și dintre mediul rural și cel urban; * conservarea și valorificarea creatoare a tradițiilor satului românesc. Fructificarea avantajului competitiv și stimularea exporturilor prin: * susținerea prioritară
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural, apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici, ingineri, tehnicieni, funcționari, al căror număr a scăzut semnificativ după 1989 -, comercianții și meseriașii categorie ce s-a dezvoltat foarte mult -, proprietarii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ele au început să fie aplicate: întărirea statutului economic al gospodăriei țărănești, dezvoltarea unei game de servicii agricole care să susțină toate fazele de desfășurare a activității în agricultură și comercializarea produselor, investiții pentru dezvoltarea infrastructurii în rural, sprijinirea activităților neagricole în rural, atragerea de specialiști, îmbunătățirea condițiilor de viață și protecția socială prin asigurări și ajutoare sociale (Mărginean, 1995) În aprilie 1991 este promulgată Legea 36 privind Societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Deși inițial această lege
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte produse (industriale/comerciale) necesare în procesul de producție. Sursa: tabel sintetizat după Kostov și Lingard, 2002, în Voicu, 2005: 54 La un nivel mediu de generalitate: * Mediul social (sistem de valori, mentalități, influențe sociale); * Piața muncii (locală, agricolă și neagricolă, migrație, salarii); * Piața de capital (securitatea acesteia, acces, dobânzi); * Piața produselor agricole (acces, prețuri, stabilitate); * Piața tehnologică (prețuri, risc, acces); * Politici guvernamentale (politici macroși microsectoriale, cadrul legal și administrativ); * Politici sociale (ajutoare sociale, programe de suport). La nivelul gospodăriei: * Pământul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
18-23%. Restul până la 100% este reprezentat de populația rurală ocupată în agricultură. Se observă că ponderea principală o dețin navetiștii rural-urban și muncitorii ne-agricoli (dintre aceștia, cei mai mulți fiind în construcții). Simplificând, tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Pentru toate aceste categorii de populație, sursa principală de venit este salariul, urmat de veniturile din activități independente neagricole și de veniturile din agricultură. Studiile arată că ponderea populației rurale ocupate în sectoare neagricole este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricoli (dintre aceștia, cei mai mulți fiind în construcții). Simplificând, tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Pentru toate aceste categorii de populație, sursa principală de venit este salariul, urmat de veniturile din activități independente neagricole și de veniturile din agricultură. Studiile arată că ponderea populației rurale ocupate în sectoare neagricole este determinată în primul rând de stocul de educație (cu cât acesta este mai ridicat, cu atât populația ocupată în afara agriculturii, este mai numeroasă. Dar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Pentru toate aceste categorii de populație, sursa principală de venit este salariul, urmat de veniturile din activități independente neagricole și de veniturile din agricultură. Studiile arată că ponderea populației rurale ocupate în sectoare neagricole este determinată în primul rând de stocul de educație (cu cât acesta este mai ridicat, cu atât populația ocupată în afara agriculturii, este mai numeroasă. Dar crește și în cazul relieful de tip deal-munte, în cazul județelor cu o vechime mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dar cu relații în Sociologie Românească, 2. Sandu, Dumitru. 2000. Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2002. Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, în Sociologie Românească, 3-4, pp. 77-92. Sandu Dumitru. 2003. România rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism. Studiu elaborat pentru Comisia Antisărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale, București, INSSE. Sandu, Dumitru. 2003. Democrația "trăită" prin instituții și resurse, analiză pe baza datelor din BOP, disponibil la www.osf.ro. Sandu, Dumitru. 2003. Sociabilitatea în spațiul dezvoltării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezumate în cercetarea Băncii Mondiale, veniturile agricole, dar și cele nonagricole nonsalariale din aceste țări beneficiază într-o măsură redusă de influența școlarității. Acest fapt este determinat de structura piețelor luate în considerare și de modurile de producție agricole sau neagricole influențate în mod hotărâtor de preponderența unor modele culturale tradiționale. Este evident că tot în acele țări se înregistrează cele mai reduse productivități, iar în domeniul agricol sau neagricol neproducător de salarii avem o foarte redusă orientare spre piață. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
piețelor luate în considerare și de modurile de producție agricole sau neagricole influențate în mod hotărâtor de preponderența unor modele culturale tradiționale. Este evident că tot în acele țări se înregistrează cele mai reduse productivități, iar în domeniul agricol sau neagricol neproducător de salarii avem o foarte redusă orientare spre piață. În mare măsură, situația se regăsește și în cazul gospodăriilor țărănești din România, unde productivitatea extrem de scăzută este asociată unei organizări a producției care face abstracție de piață. Pentru aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
privat - 71%. Capitalismul postcomunist românesc a început exact invers decât cel occidental, ilustrat de evoluțiile precapitaliste ale societăților medievale europene. În Occident, noua relație de producție definită de capital și-a asigurat ascensiunea prin dominarea treptată a producției, mai întâi neagricolă, iar apoi, pe măsură ce se întărea și politic, introducând în circuitul capitalului și producția de hrană. Atelierul meșteșugăresc, manufactura și fabrica sunt etapele creșterii și impunerii capitalismului în Occident. Ele confirmă empiric paradigma marxistă a creșterii „organice” a capitalismului, proces în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în agricultură, iar o creștere a productivității muncii la un nivel apropiat de media Uniunii Europene ar echivala cu menținerea în agricultură a mai puțin de jumătate de milion de oameni. Restul se vor îndrepta către orașe și către activitățile neagricole, unde se vor lovi de efectele secundare ale privatizării și transformării capitaliste a industriei. Privatizarea industriei și a marelui capital Cu totul altfel și cu alte consecințe s-a desfășurat privatizarea industriei. După cum am văzut pe parcurs, principala ideologie cotidiană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decidenți locali. În anul 2003 Banca Mondială și-a revizuit strategia în ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, strategie cuprinsă în documentul Reaching the Rural Poor, prin care îmbunătățirea vieții din mediul rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole și mai buna gestionare a resurselor naturale. În vederea implementării acestei strategii, Banca Mondială a desfășurat acțiuni importante cum ar fi (Implementing The Rural Development Strategy: A Progress Report): conștientizarea problematicii sărăciei rurale la nivelul politicilor naționale, desfășurarea unor proiecte în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
baza pe un singur program, o singură sursă de finanțare și un singur organ de control. Ruralul, agricultura și mediul Practic, există două direcții esențiale care determină și influențează procesul de dezvoltare rurală din întreaga lume: raportul sector agricol/sector neagricol și grija pentru mediu. Deși ponderea sectorului agricol în venitul național a multor țări a scăzut, agricultura continuă să joace un rol esențial pentru economiile rurale. Astfel că peste tot în lume sectorul agricol este sprijinit din rațiuni politice, sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene destinate dezvoltării rurale din România sunt concentrate prea puțin asupra susținerii acestor sectoare. Tabelul 2
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene destinate dezvoltării rurale din România sunt concentrate prea puțin asupra susținerii acestor sectoare. Tabelul 2. Dezvoltare rurală. România milioane de euro 2000 2001 2002 2003 Program 2004 Buget UE
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare parte. Sistemul sovietic a fost caracterizat de autori ca un sistem „de negociere și patrimoniu”, strategiile de adaptare În noul context antrepenorial rural situându-se În zona de contrast dintre specializare și diversificare. Se remarcă diversificarea activităților (agricole și neagricole), diversificarea nefiind totuși o strategie-cheie, ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dacă e prost dispus, maestrul îți face 2,7. Reclamă-l cui? Restul de bai îi bagă în buzunar. O fost prins de poliție...” (fost lider formal). Foto 3. Pășunea satului. Gospodăriile se pierd în pădurea de pe coama dealului Ocupații neagricole în Ațintiș După unele aproximări, numărul sătenilor salariați, inclusiv navetiști ar fi de aproximativ 60-70 de persoane. O mică statistică întocmită de noi după informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai mult de modernitate. Este adevărat că tipul de activități economice practicate în comună este mai degrabă unul agricol, însă, dacă luăm în considerare sursele de venit, vom constata că avem de-a face cu un amestec în care veniturile neagricole joacă un rol important. Deși nu este în totalitate modern, Tomșaniul este mai aproape de ceea ce am putea să numim un sat modern, comparativ cu alte sate prezentate în acest volum. Tomșaniul este însă european și pentru că o parte a locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]